BusinessMagazin

Blog

  • Oresa Industra vrea să dubleze suprafaţa logistică pe care o are în Iaşi

    Oresa Industra are în prezent un portofoliu de 77.000 mp concentrat în două proiecte logistice, unul localizat în Iaşi, de 35.000 mp şi cel de-al doilea în Arad, de 42.000 mp.

    „În acest moment suntem concentraţi în extinderea parcului de la Iaşi, unde putem construi circa 40.000 mp de clădiri. În zona Capitalei deţinem un teren pentru dezvoltarea a 15.000 mp de spaţii industriale in Chiajna, jud. Ilfov. În perspectiva construcţiei autostrăzilor A7 şi A8, regiunea Moldovei de Vest rămâne interesantă pentru noi, mai ales pentru achiziţii de active deja operaţionale sau aflate in faze avansate de autorizare. De asemenea, ne uităam la diverse oportunităţi in alte oraşe relevante unde ne-am dori sa fim prezenţi“, a spus Dan Zaharia, reprezentant regional al Oresa Industra, divizia de real estate a fondului de investiţii Oresa.

    Dezvoltarea infrastructurii rutiere în zona Moldovei, cea mai săracă regiune a ţării, va atrage după sine o serie de noi investitori care îşi vor reloca sau extinde aici capacităţile de producţie. Deja există interes din partea companiilor din auto, farma şi producţia de componente electronice.

    „Credem că potenţialul este in continuare ridicat si anumiţi factori vor continua sa impulsioneze livrarea de stoc nou in următorii ani. Intrarea terestră în Schengen alături de stabilizarea costurilor de construire,  împreună cu relocarea unor fabrici din vest şi extinderea actualilor jucători din piaţă vor contribui la nevoia de spaţii de producţie şi depozitare. De altfel, observăm la actualii clienţi şi parteneri faptul că cerinţele devin mai sofisticate, cu nevoi care pot fi îndeplinite doar de către clădiri care îndeplinesc standarde înalte de calitate si toate normele in vigoare“, a subliniat Dan Zaharia.

    Lorena Brehuescu, leasing şi investment manager în cadrul Oresa Industra, spune că un al doilea factor care ajută regiunea şi o face să fie atrăgătoare, dincolo de proiectele de infrastructură anunţate, este forţa de muncă. Iaşiul este oraş universitar, plus că atrage forţă de muncă şi din Republica Moldova, iar acum şi din Ucraina, dat fiind contextul.

    Lorena Brehuescu mai spune că grupul a vrut să aibă două proiecte diferite şi în zone diferite, cu care să acopere cereri şi nevoi distincte.

    La Iaşi, prin achiziţie, Oresa Industra a avut iniţial 25.000 mp. Apoi, anul trecut, a livrat 10.000 mp. „Mai vrem să mai construim încă aproximativ 40.000 mp în aceeaşi zonă, chiar lângă clădirea existentă. Prin apropiere va trece autostrada A8, aşa că avem poziţia perfectă. Vrem să dăm drumul acestui proiect anul acesta, dar data exactă depinde de ce discuţii se vor concretiza. Sperăm să-l demarăm în 2024 şi la anul să livrăm o nouă clădire“.

    Până acum, compania a investit circa 15-20 mil. euro în oraşul-capitală a Moldovei.

  • O nouă plecare la OTP: după aproape două decenii la OTP Bank România, Cristiana Cazan a ajuns legal director la Banca de Investiţii şi Dezvoltare

    Cristiana Cazan, care a lucrat anterior timp de aproape două decenii în cadrul OTP Bank România, a ajuns director juridic (legal director) la noua Bancă de Investiţii şi Dezvoltare (BID). 

    În ultimii şapte ani şi jumătate ea a fost legal director la OTP Bank România, după ce anterior timp de trei ani, între 2014 şi 2016, a fost coordonator governance corporate în cadrul băncii româneşti cu capital maghiar.

    A început să lucreze la OTP Bank România din aprilie 2005 pe poziţia de project manager în direcţia de achiziţii.

    Cristiana Cazan a terminat Facultatea de Drept la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, apoi a urmat master la Universitatea Bucureşti. OTP Bank a fost cumpărată de Banca Transilvania, urmând procesul de integrare.

    Banca de Investiţii şi Dezvoltare, înfiinţată în anul 2023 prin hotărâre de guvern, după aproape un deceniu de discuţii şi 6 guverne, este administrată în sistem dualist de un Consiliu de Supraveghere şi un Directorat.

    La conducerea executivă a BID, pe poziţia de preşedinte al Directoratului a ajuns Dan Sandu, care a fost anterior CEO al Intesa Sanapaolo Bank din România. 

     

  • Şcolile private şi bursele de merit. De ce au nevoie copiii pentru care părinţii plătesc taxe de mii de euro de burse de merit: „Niciun copil nu ar trebui să fie privat de un drept pe care îl are“

    Reprezentanţii şcolilor particulare din România i-au cerut ministrului educaţiei, Ligia Deca, să introducă şi elevii din şcolile particulare şi confesionale în rândul beneficiarilor de burse de merit.

    ♦ Bursa de merit este de 450 de lei pe lună şi se acordă elevilor cu medii de peste 9,50 ♦ Un număr de aproximativ 20.000 de elevi din sistemul de învăţământ ar avea mediile necesare pentru a primi burse de merit. ♦ „Statutul social şi financiar al familiilor nu reprezintă un criteriu de acordare a burselor de merit.“

    Reprezentanţii şcolilor particulare din România i-au cerut ministrului educaţiei, Ligia Deca, să introducă şi elevii din şcolile particulare şi confesionale în rândul beneficiarilor de burse de merit.

    Christian Comşa, preşedinte al Asociaţiei Şcolilor Particulare a transmis atunci o scrisoare deschisă în care argumenta că toţi elevii merită recunoaştere egală pentru performanţele lor academice.

    Întrebat de ZF de unde ar veni această nevoie pentru bursele de merit pentru elevii din şcolile particulare, el susţine că această necesitate provine din obligaţia constituţională a statului de a asigura accesul egal la educaţie şi de a evita orice formă de discriminare.

    „În prezent, elevii din şcolile parti­culare şi confesionale nu beneficiază de burse de merit, ceea ce creează un tratament diferenţiat între aceştia şi elevii din învăţământul de stat, fără a exista o distincţie relevantă între cele două categorii. Prin acordarea burselor de merit şi pentru elevii din şcolile particulare şi confesionale, se respectă principiul egalităţii în faţa legii şi se asigură că toţi elevii, indiferent de forma de învăţământ frecventată, au acces la aceleaşi oportunităţi de recunoaştere şi sprijin pentru performanţele lor academice şi extraşcolare“, spunea el într-un răspuns transmis ZF în luna iunie.

    Numărul elevilor care ar putea beneficia de astfel de burse este de aproximativ 20.000, reprezentând 4% din numărul total de burse acordate în prezent, spunea Christian Comşa.

    „Este important de menţionat că statutul social şi financiar al familiilor nu reprezintă un criteriu de acordare a burselor de merit, ceea ce subliniază şi mai mult caracterul discriminatoriu al actualei legislaţii, care exclude elevii din şcolile particulare şi confesionale“, a completat el.

    De altfel, subiectul burselor de merit în şcolile particulare a fost un subiect discutat pe larg în spaţiul public.

    În noua lege a educaţiei este specificat clar că doar elevii din şcolile de stat beneficiază de burse: „Elevii de la cursurile cu frecvenţă de zi din învăţământul preuniversitare de stat obligatoriu beneficiază de burse“.

    În luna aprilie a acestui an, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a recomandat Ministerului Educaţiei să nu facă nicio distincţie în acordarea burselor între elevii din şcolile private şi elevii din şcolile de stat.

    Bursa de merit este de 450 de lei pe lună şi se acordă elevilor cu medii de peste 9,50. Au nevoie elevii din şcolile particulare, unde taxele ajung la zeci de mii de euro pe an de burse de merit de 450 de lei pe lună de la stat?

    Reprezentanţii şcolilor private spun că este vorba de a respecta un drept pe care îl au elevii lor.

    „În comunitatea şcolii noastre, şi cu siguranţă şi în celelalte şcoli private din ţară, un procent foarte mare de părinţi fac eforturi considerabile pentru a le oferi copiilor lor această educaţie. Niciun copil nu ar trebui să fie privat de un drept pe care îl are ci, dimpotrivă, cu toţii ar trebui sa fie sprijiniţi să îşi atingă la maximum potenţialul, la fel ca şi colegii lor din alte şcoli“, a spus pentru ZF Anca Rusu, director of advancement îm cadrul şcolii private Transylvania College.

    În liceul Transylvania College elevii studiază curriculum britanic, iar în sistem britanic elevii primesc calificative, despre care ea crede că ar trebui echi­va­late/transpuse în corespondentul numeric al mediilor din sistemul românesc.

    „Şi acesta este un aspect care e nevoie să fie luat în considerare, să fie posibil ca bursele de merit să fie accesate şi de către elevii care studiază, în România, un alt curriculum decât cel tradiţional românesc. În gimnaziu, peste 50 % dintre elevii de pe linia românească au medii peste 9,5.“

    Reprezentanţii Genesis College cred şi ei că elevii din şcolile private ar trebui să primească burse de merit.

    „Susţinem cu fermitate acordarea de burse de merit în şcolile private, la fel ca în sistemul public. Credem că recunoaşterea şi recompensarea sunt esenţiale pentru a motiva elevii să-şi atingă potenţialul maxim, indiferent de tipul instituţiei de învăţământ în care studiază. Bursele de merit oferă oportunităţi egale pentru toţi elevii talentaţi şi muncitori, asigurându-le accesul la o educaţie de calitate“, au transmis ei către ZF.

    Anca Macovei Vlăsceanu, fondator al Mark Twain IS şi CEO al Mark Twain International Education / Romania Education Alliance, este şi ea de părere că elevii din sistemul privat de învăţământ ar trebui să primească burse de merit.

    „Susţinem acordarea de burse de merit în şcolile private, la fel cum se întâmplă şi în sistemul public. Considerăm că excelenţa academică merită să fie recunoscută şi încurajată, indiferent de tipul instituţiei de învăţământ. Bursele de merit nu doar că recompensează efortul şi performanţele elevilor, ci şi stimulează dorinţa de autodepăşire şi atingerea potenţialului maxim“, a spus ea pentru ZF.

  • Dobânzile la depozite continuă să scadă: în timp ce băncile mai mici se duc cu dobânzile la 6-7% pe scadenţa de 12 luni, cele mai mari bănci au redus dobânzile oferite la depozite sub 6%, unele coborând chiar spre 5%

    ♦ Analizând ce dobânzi bonifică la depozite primele 10 cele mai mari bănci după active de pe piaţa locală, se observă că Banca Transilvania şi BCR stau confortabil pe dobânzi de 5,2% la depozitele la termen pe 12 luni ♦ Continuând topul, vedem că pentru scadenţa de 12 luni CEC Bank oferă la depozitele în lei dobândă de 5,7%, BRD 5%, ING 5,2%, Raiffeisen 5,4%, UniCredit 5,5%, Exim Banca Românească 5,5%, Alpha Bank 5,8% şi OTP Bank 5,8% ♦ La 6 luni, Banca Transilvania oferă la depozitele în lei o dobândă de 4,95%, BCR 5%, CEC Bank 5,4%, BRD 4,7%, ING 4,8%, Raiffeisen 5,4%, UniCredit 5,4%, Exim Banca Românească 5,45%, Alpha Bank 5,7% şi OTP Bank 5,75% ♦ Iar pentru scadenţa de 3 luni, Banca Transilvania oferă la depozite o dobândă de 4,7%, BCR 4,6%, CEC Bank 5,2%, BRD 4,6%, ING 4,3%, Raiffeisen 5,1%, UniCredit 5,3%, Exim Banca Românească 5,25%, Alpha Bank 5,55% şi OTP Bank 5,55% ♦ La nivel extins, TBI Bank, la fel ca în anii trecuţi oferă printre cele mai mari dobânzi la depozitele la termen pe 12 luni, de 7%, dar şi pe celelalte două scadenţe la 6 luni şi 3 luni, de 6,45%, respectiv 6%.

    Băncile au continuat pe parcursul ulti­melor luni să reducă treptat dobânzile oferite pentru depozitele la termen în lei, pe toate scadenţele. Acum, cele mai mari 10 bănci din România după active vin cu oferte de dobânzi cuprinse între 5% şi 5,8%, în timp ce dacă ne uităm la o imagine mai de ansamblu, plaja de dobânzi se află între 4,75% şi 7% pentru depozitele la termen cu scadenţa la 12 luni, potrivit datelor colectate de pe comparatorul online conso.ro. În acelaşi timp, dacă ne uităm la dobânzile oferite de bănci pe scadenţele de 6 luni şi 3 luni, nivelul dobânzilor se duc chiar mai jos de 5%, unele ajungând şi sub 4,5%.

    Nivelul dobânzilor prezentate în cazul celor mai mari 10 bănci de pe piaţa locală după active sunt extrase dintr-o simulare efectuată pe platforma conso.ro şi sunt cele mai mari dobânzi oferite de instituţiile respective pe această platformă.

    Totuşi, pentru a putea beneficia de aceste dobânzi la depozite, clienţii au de îndeplinit anumite criterii de eligibilitate sau trebuie să acceseze facilitatea de depozit online, eventual şi cu virarea venitului la banca respectivă. Astfel, analiza are ca scop prezentarea celor mai mari dobânzi oferite în prezent de către instituţiile de credit.

    Dacă ne uităm la o imagine mai de ansamblu, în cazul dobânzilor oferite de 17 bănci analizate, au fost incluse toate ofertele prezentate de platforma conso.ro pentru scadeneţele de 3 luni, 6 luni şi 12 luni şi au fost extrase cele mai mari dobânzi oferite de aceste bănci. La fel ca în cazul primului exemplu, acestea sunt cele mai mari dobânzi oferite de instituţiile de credit analizate, dar care au la bază anumite criterii pe care clienţii trebuie să le îndeplinească pentru a avea acces la acel nivel al dobânzii la depozite.

    În condiţiile în care băncile au în continuare depozite consistente, mult mai mari decât creditele, scăderea dobânzilor la depozite a pornit încă dinaintea scăderii operate de BNR la dobânda de politică monetară, în cadrul ultimelor două şedinţe ale boardului băncii centrale, din lunile iulie şi august.

    ROBOR la 3 luni a ajuns acum deja la 5,58%, după ce în cadrul ultimei şedinţe de politică monetară, BNR a dus dobânda de referinţă la 6,5%, după ce anterior a operat o scădere de la 7%, la 6,75%. În acelaşi timp, inflaţia s-a domolit pe tot parcursul anului, mergând spre 5%, ceea ce a impulsionat deciziile recente ale băncii centrale de a reduce dobânda de referinţă.

    Analizând în primă instanţă ce dobânzi bonifică la depozite primele 10 cele mai mari bănci după active de pe piaţa locală, se observă că Banca Transilvania şi BCR stau confortabil pe dobânzi la depozitele la ter­men pe 12 luni de 5,2%, dar la scadenţa de 6 luni, Ban­ca Transilvania coboară puţin mai mult nivelul faţă de BCR, ajungând la 4,95% în timp ce BCR menţine la 5% nivelul dobânzii, iar la 3 luni Banca Transilvania se duce la 4,7%, în timp ce BCR are 4,6%.

    Din perspectiva CEC Bank, nivelul dobânzii la depozitele la termen pe 12 luni oferit clienţilor se află la 5,7%, al doilea cel mai mare nivel dintre cei 10 cei mai mari jucători din piaţă, urmat de un nivel de 5,4% pe scadenţa de 6 luni şi 5,2% pe scadenţa de 3 luni.

    În cazul BRD, banca oferă o dobândă de 5% pentru scadenţa de 12 luni, în timp ce pentru scadenţele de 6 luni şi 3 luni, nivelul se află la 4,70% şi 4,60%.

    Dobânda oferită de ING Bank pentru depozitele la termen cu scadenţa la 12 luni este la fel cu nivelurile de la Banca Transilvania şi BCR, de 5,2%. Din perspectiva scadenţelor pe 6 luni şi 3 luni, nivelul dobânzii ING se duce spre 4,8%, repsectiv 4,3%.

    Raiffeisen Bank oferă o dobândă de 5,40% la depozitul la termen pe scadenţa de 12 luni, nivel menţinut şi pentru scadenţa de 6 luni şi cu 0,30 puncte procentuale mai mică la 3 luni, însemnând un nivel de 5,10%.

    În cazul UniCredit, dobânda oferită la depozitul la termen pe 12 luni este de 5,5%, la fel ca cea oferită de Exim Banca Românească, iar în ceea ce priveşte scadenţele de 6 luni şi 3 luni, UniCredit se duce la un nivel de 5,4% pentru 6 luni şi 5,3% pentru 3 luni, în timp ce Exim Banca Românească oferă 5,45% pentru 6 luni, deci cu 0,05 puncte procentuale mai mult faţă de UniCredit, dar în cazul scadenţei de 3 luni se duce cu 0,05 puncte procentuale mai jos faţă de UniCredit, la 5,25%.

    Dintre cele 10 cele mai mari bănci din România după active, Alpha Bank şi OTP Bank oferă momentan cele mai mari dobânzi la depozitele la termen pe toate scadenţele dintre jucătorii din top 10, respectiv 5,8% pentru scadenţa de 12 luni, 5,7% în cazul Alpha Bank şi 5,75% în cazul OTP Bank pentru scadenţa de 6 luni, iar pe scadenţa de 3 luni ambele oferă 5,55%. Momentan aceste bănci funcţionează separat şi au încă ofertele lor, însă ele au fost cumpărate urmând procesul de integrare – Alpha Bank fuzionează cu UniCredit şi OTP Bank a fost preluată de către Banca Transilvania.

    Uitându-ne la plaja mai largă a pieţei bancare din zona dobânzilor oferite la depozite, putem observa că TBI Bank, la fel ca în anii trecuţi se încumetă şi oferă printre cele mai mari dobânzi la depozitele la termen pe 12 luni, de 7%, dar şi pe celelalte două scadenţe la 6 luni şi 3 luni, dintre cei 17 jucători analizaţi de ZF, cu ajutorul platformei conso.ro.

    Astfel, dintre cele 17 bănci pentru care simularea efectuată pe comparatorul online a dat rezultate, TBI Bank, ProCredit Bank şi Intesa Sanpaolo Bank sunt instituţiile de credit care oferă dobânzi la depozitele la termen pe scadenţa de 12 luni de 6%, respectiv 7% şi rămân în plaja de peste 6% a dobânzilor la depozite şi pentru scadenţa de 6 luni. În ceea ce priveşte scadenţa de 3 luni, doar TBI Bank se duce la puţin peste 6%, în timp ce ProCredit Bank şi Intesa Sanpaolo Bank merg puţin sub 6%.

    Deşi majoritatea din cele 17 bănci analizate au dobânzi la depozitele la termen pe toate cele 3 scadenţe între 5% şi 6%, câteva bănci au mers cu dobânzile sub 5%, acestea fiind chiar unele din top 10 cele mai mari bănci de pe piaţa locală. Singura bancă care are o ofertă de dobândă la depozitele la termen pe toate cele trei scadenţe sub 5% este Garanti BBVA, care oferă 4,75% pentru scadenţa de 12 luni, 4,60% pentru 6 luni şi 4,40% pentru 3 luni. Cu toate acestea, există posibilitatea ca alte bănci care nu au fost incluse în exemplele prezentate de ZF să ofere dobânzi mai mici sau poate mai mari.

    Comparativ, în luna aprilie a anului 2024, băncile se duceau cu dobânzile la depozitele la termen pe 12 luni la 8%, plaja fiiind la momentul respectiv 6%-8% pentru scadenţa de 12 luni. În acelaşi timp, la începutul anului 2023 exista un nivel al dobânzilor la depozite de peste 8%, unele bănci oferind chiar un nivel apropiat de 10%.

    În luna iunie a anului trecut, pentru scadenţa de 12 luni, Banca Transilvania oferea o dobândă de 6,7%, BCR de 7%, CEC Bank 7,7%, BRD 7,5%, ING 7%, Raiffeisen 7,5%, UniCredit 8%, Exim Banca Românească 7,5%, Alpha Bank 7,4% şi OTP Bank 7%. La scadenţa de 6 luni, Banca Transilvania oferea o dobândă de 6,5%, BCR de 6,4%, CEC Bank 6,7%, BRD 7%, ING 5,25%, Raiffeisen 7,25%, UniCredit 7%, Exim Banca Românească 7,25%, Alpha Bank 7,2% şi OTP Bank 7,3%. În ceea ce priveşte scadenţa de 3 luni, Banca Transilvania oferea o dobândă de 6,1%, BCR de 6,1%, CEC Bank 6,45%, BRD 6,5%, ING 4,75%, Raiffeisen 7,2%, UniCredit 6,5%, Exim Banca Românească 6,65%, Alpha Bank 7% şi OTP Bank 6,8%.

     

     

  • Dacă România va intra sau nu în recesiune, în 2025, depinde de nivelul cu care va creşte taxarea

    ♦ Anul 2024 este unul de la care se aştepta relansarea. Dar relansarea nu a ţinut seamă de lacrimile şi rugăciunile politicienilor, pentru că economia nu se umflă cu rugăciuni, aşa cum porumbul nu creşte cu aghiazma din busuiocul preoţilor. Economia în 2025 va depinde, în esenţă, de două aspecte fundamentale: unul ţine de felul în care se va face ajustarea fiscală (care nu mai poate fi amânată) şi cel de-al doilea de felul în care vor funcţiona pieţele de export ale României.

    Adrian Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) are câteva momente de ezitare: „Nici nu ştii de ce să-ţi fie frică mai întâi: de reacţia  pieţelor de capital în faţa deficitelor mari sau de situaţia jalnică a pieţelor pe care ne vindem produsele?“

    Datele de săptămâna trecută ale Institutului Naţional de Statistică (INS) au arătat o creştere economică de doar 0,8% în T2/2024 şi de 0,7% în semestrul întâi, an/an. Realitatea este la o distanţă ameţitoare de cea ce anticipau economiştii, adică o creştere între doi şi trei la sută. Deficitul bugetar urma să ajungă la 7% din PIB şi să scadă în anii ce vin (mulţi ani) la 3% din PIB. Deficitul de 7% din PIB era programat însă pe o creştere de 3,5%, dar, iată, această creştere devine imposibilă, deci deficitul bugetar va sări de 7% din PIB în 2024.

    În lumina acestei realităţi, nu se mai pune problema majorărilor de taxe în 2025, pentru reducerea deficitului, ci doar a modului şi a nivelului la care viitorul guvern va decide că va arăta ajustarea fiscală.

    Situaţia este cum nu se poate mai complicată şi pe plan intern şi extern. În privinţa taxării, o idee ne vom putea face în sempembrie când guvernul va trimite Comisiei Europene planul de ajustare a deficitului bugetar. Vom şti ce va fi cu TVA, cu alte taxe, spune Pogonaru care adaugă: deficitul bugetar şi nivelul dobânzilor vor avea efect asupra costurilor de finanţare, asupra leului. Pentru că, indiferent de randamentele pe care le obţin cei care cumpără obligaţiuni româneşti aceştia vor sta, dacă lucrurile merg spre rău, să se gândească dacă este bine ce fac sau nu.

    Pe plan extern, pieţele de export ale României continuă să fie şubrede. Gemania tocmai a consemnat al cincilea trimes­tru consecutiv de restrângere eco­no­mică iar, în toate cele şase luni din S1 2024, industria Germaniei a înregistrat căderi. În faţa perspectivelor slabe ale Europei, România are nevoie de o diversificare a pieţelor de export, dar asta nu se poate face peste noapte, spune preşedintele AOAR.

    În aceeaşi direcţie merge şi Aurelian Dochia, profesor la ASE. Situaţia internă dificilă este concurată de slabele per­for­manţe ale pieţelor de export ale României. Germania, cândva lăudată pentru politica orientată spre export, nu-şi va mai reveni curând. A pierdut piaţa rusească din cauza războiului din Ucraina, pierde piaţa chineazească, deci nu mai putem aştepta multe de aici pentru că comenzile din România pentru exporturile germane se restrâng.

    În plan intern, este clar că deficitul bugetar va depăşi 7% din PIB în 2024. Pieţele vor reacţiona, este posibil ca agenţiile de rating să modifice perspectiva de creştere de la stabil la negativ. Guvernul va fi obligat să majoreze impozitele, dar o majo­rare nechibzuită ameninţă cu recesiunea.

    La toate acestea se adaugă războiul din Ucraina, cel din Orient, noile dureri de cap privind lanţurile de aprovizionare. Noi nu controlăm aceste lucruri aşa că nu ne rămâne decât să mergem înainte cu cea avem. „Dar trebuie să fim conştienţi că va fi foarte, foarte greu“, spune Dochia.

    Principala problemă cu care se va confrunta 2025 este fiscalitatea. Deficitele noastre sunt cronice şi reducerea lor va obliga la măsuri mai dure, dar care să nu ducă neapărat la o contracţie, ci la o reaşezare, spune Liviu Deceanu, profesor la Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii Babeş-Bolyai.

    „Acum şi nivelul majorărilor fiscalităţii este o problemă. Unii vorbeau în trecut de România ca un paradis fiscal. Nu a fost niciodată aşa ceva, dar a avut avantajul <com­pe­tiţiei fiscale>“ spune Deceanu.

    Toate ţările din estul Europei au mers pe taxe mai mici pentru a atrage investiţii străine. Şi le-a mers o vreme, cum i-a mers şi României.

    „Poţi umbla la fiscalitate, dar cât? Dacă pierzi avantajul competiţiei fiscale, cu ce rămâi? Cu avantajul costului forţei de muncă? Nici aici lucrurile nu mai sunt cea au fost pentru că şi salariile au crescut. Apoi, aceşti muncitori din Asia, pe care-i vedem zilnic, sunt aici tocmai pentru că cer salarii mai mici decât muncitorii autohtoni“, spune Deceanu.

     

    Va ajunge România în recesiune în 2025?

    „Va fi o restrângere, dar nu catastrofică. Cum nu vom avea nivelul de creştere promis de politicieni, e limpede acum că o reaşezare va fi. Şi va fi plătită de mediul privat, de antreprenori“, spune Deceanu.

     

     

  • Nicuşor Dan: Patru senzori performanţi pentru măsurarea calităţii aerului din Bucureşti

    Conform primarului, finanţarea este asigurată prin prelungirea protocolului de colaborare încheiat în cadrul Parteneriatului pentru Oraşe Sănătoase (PHC).

    Noii senzori vor fi integraţi sistemului format din cei 44 de senzori instalaţi anul trecut lângă unele spitale şi unităţi de învăţământ. Aceştia vor permite o monitorizare extinsă a indicatorilor ce analizează calitatea aerului şi nivelul zgomotului ambiant.

    „Informaţiile înregistrate se vor adăuga celor furnizate de senzorii deja instalaţi, care se regăsesc în timp real pe pagina web a instituţiei, la secţiunea dedicată calităţii aerului: InfoAer”, a scris pe Facebook Nicuşor Dan.

  • Noi avertizări meteo. Codul roşu de caniculă a fost prelungit în vestul ţării

    O avertizare cod galben de instabilitate atmosferică este valabilă duminică, în intervalul orar 12.00-21.00. În Maramureş, nord-vestul Moldovei, precum şi local în Munţii Apuseni şi în Carpaţii Orientali vor fi perioade cu instabilitate atmosferică, anunţă meteorologii. Aceasta se va manifesta prin averse torenţiale, intensificări ale vântului (viteze la rafală de 50…70 km/h), descărcări electrice şi izolat vijelii şi grindină. Cantităţile de apă vor fi de 15…25 l/mp şi izolat de peste 30 l/mp.

    Tot duminică sunt în vigoare mai multe avertizări de caniculă. Un cod galben vizează cea mai mare parte a ţării, transmite Administraţia Naţională de Meteorologie. Valul de căldură, disconfortul termic ridicat şi canicula vor persista în cea mai mare parte a ţării, astfel încât temperaturile maxime vor fi în general de 33…36 de grade, anunţă ANM.

    Codul portocaliu de caniculă acoperă sudul Banatului şi al Crişanei, sud-vestul Transilvaniei, vestul şi sudul Olteniei, sud-vestul şi centrul Munteniei. Potrivit ANM, valul de căldură persistă, pentru a şasea zi consecutiv, în sudul Banatului şi al Crişanei, sud-vestul Transilvaniei, vestul şi sudul Olteniei, sud-vestul şi centrul Munteniei. Vor fi caniculă şi disconfort termic accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi. Temperaturile maxime vor fi în general de 37…38 de grade. Minimele, de 19…25 de grade, local vor caracteriza o noapte tropicală.

    Codul roşu vizează doar judeţul Timiş. Acolo, valul de căldură persistă pentru a şasea zi consecutiv. Temperaturile maxime vor fi în jurul a 38…39 de grade. Vor fi caniculă şi disconfort termic deosebit de accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi, a stabilit ANM.

    Şi pentru ziua de luni au fost emise trei avertizări de caniculă. Conform unui cond galben valul de căldură se va menţine, astfel încât vor fi disconfort termic ridicat şi caniculă în cea mai mare parte a ţării. Temperaturile maxime se vor situa în general între 33 şi 36 de grade.

    Codul portocaliu de luni acoperă sudul Banatului, nordul şi centrul Crişanei, vestul şi sud-vestul Transilvaniei, vestul şi sudul Olteniei, sudul şi centrul Munteniei. Valul de căldură va persista pentru a şaptea zi consecutiv în sudul Banatului, nordul şi centrul Crişanei, vestul şi sud-vestul Transilvaniei, vestul şi sudul Olteniei, sudul şi centrul Munteniei. Vor fi caniculă şi disconfort termic accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi. În general, temperaturile maxime vor fi de 36…38 de grade şi minimele de 19…25 de grade.

    Cod roşu va fi luni în judeţele Timiş şi Arad. Valul de căldură va persista pentru a şaptea zi consecutiv. Temperaturile maxime vor fi în general de 38…39 de grade. Vor fi caniculă şi disconfort termic deosebit de accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi. Minimele, de 19…25 de grade, local vor caracteriza o noapte tropicală, a precizat ANM.

  • Se duc norii de recesiune de peste economia americană: Economiştii Goldman Sachs Group au redus probabilitatea unei recesiuni în SUA în următorul an de la 25% la 20%,

    Economiştii Goldman Sachs Group au redus probabilitatea unei recesiuni în SUA în următorul an de la 25% la 20%, citând datele din această săptămână privind vânzările cu amănuntul şi cererile de şomaj, scrie FT. 

    „Dacă raportul privind locurile de muncă din august, care urmează să fie publicat pe 6 septembrie, „arată rezonabil de bine, probabil că am reduce probabilitatea de recesiune înapoi la 15%, unde a fost timp de aproape un an” înainte de revizuirea din 2 august”, au declarat economiştii Goldman conduşi de Jan Hatzius într-un raport adresat clienţilor sâmbătă.

    O avalanşă de date care arată rezilienţa economică a SUA a condus acţiunile la cea mai bună săptămână din acest an, cumpărătorii de scumpire intervenind după o scădere recentă. Valoarea vânzărilor cu amănuntul a crescut în iulie cel mai mult de la începutul anului 2023. Cifrele guvernamentale separate au indicat cele mai puţine cereri de ajutor de şomaj depuse săptămâna trecută de la începutul lunii iulie.

    Economiştii Goldman au declarat, de asemenea, că au devenit „mai încrezători” că Rezerva Federală va reduce ratele dobânzilor cu 25 de puncte de bază la reuniunea lor de politică din septembrie, „deşi o altă surpriză negativă privind locurile de muncă pe 6 septembrie ar putea declanşa încă o mişcare de 50bp”.

  • Un vulcan din Kamceatka a erupt în urma cutremurului cu magnitudinea 7 care a afectat regiunea

    Vulcanul Shiveluch se află la aproximativ 700 de kilometri de Petropavlovsk-Kamchatsky, un oraş de coastă cu 180.000 de locuitori. Martorii susţin că vulcanul a eliberat un jet de lavă şi că cenuşa a fost aruncată până la 8 kilometri deasupra nivelului mării, anunţă CNN.

    Vulcanul a erupt după un cutremur cu magnitudinea 7 care s-a produs în apropierea coastelor regiunii din estul Rusiei.

    Nu există informaţii despre persoane rănite în urma celor două evenimente, au anunţat ruşii. De asemenea, cutremurul nu a cauzat „pagube majore”, dar „clădirile sunt examinate pentru eventuale daune, acordându-se o atenţie deosebită facilităţilor sociale”.

    Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă nu a emis o avertizare de tsunami în urma cutremurului.

  • Revoluţia AI paralizează de frică multe multinaţionale: Cele mai mari companii din lume tremură în faţa avansului de neoprit al Inteligenţei Artificiale, considerată un risc major care va duce inevitabil la o transformare radicală

    Mai mult de jumătate dintre companiile din Fortune 500 consideră inteligenţa artificială drept un risc potenţial pentru afacerile lor, conform unui nou studiu privind declaraţiile corporative care evidenţiază modul în care tehnologia emergentă ar putea determina o transformare industrială radicală.

    În total, 56% dintre companiile din Fortune 500 au citat inteligenţa artificială drept „factor de risc” în cele mai recente rapoarte anuale ale lor, potrivit cercetării realizate de Arize AI, o platformă de cercetare care urmăreşte declaraţiile publice ale marilor companii. Cifra reprezintă un salt uimitor de la doar 9 % în 2022.

    În schimb, doar 33 de companii din cele 108 care au discutat în mod specific despre inteligenţa artificială generativă – tehnologie capabilă să creeze texte asemănătoare cu cele umane şi imagini realiste – au considerat-o o oportunitate. Beneficiile potenţiale includ eficientizarea costurilor, beneficii operaţionale şi accelerarea inovării, au afirmat aceste grupuri în rapoartele lor anuale. Mai mult de două treimi din acest grup au menţionat inteligenţa artificială generativă ca fiind un risc.

    Dezvăluirile demonstrează că impactul inteligenţei artificiale generative se face deja simţit într-o gamă largă de industrii şi la majoritatea celor mai mari companii cotate din SUA.

    Tehnologia predictivă de învăţare automată a cunoscut un boom în ultimii doi ani, de la lansarea de către OpenAI a popularului său chatbot ChatGPT în noiembrie 2022. De atunci, companiile Big Tech au investit zeci de miliarde de dolari pentru a dezvolta sisteme AI puternice, iar sute de start-up-uri s-au lansat pentru a capitaliza oportunitatea de perturbare.

    Printre companiile Fortune 500, riscurile legate de inteligenţa artificială menţionate în rapoartele financiare anuale din acest an se numără concurenţa sporită, deoarece consiliile de administraţie se tem că nu vor reuşi să ţină pasul cu rivalii care exploatează mai bine tehnologia.

    Alte prejudicii potenţiale includ probleme de reputaţie sau operaţionale, cum ar fi implicarea în preocupări etice legate de impactul potenţial al IA asupra drepturilor omului, ocupării forţei de muncă şi confidenţialităţii.

    Unele industrii sunt mai îngrijorate de IA decât altele.

    Peste 90% dintre cele mai mari companii americane de media şi divertisment au declarat că sistemele de inteligenţă artificială în creştere rapidă reprezintă un risc de afaceri în acest an, la fel ca 86% dintre grupurile de software şi tehnologie.

    Peste două treimi din companiile de telecomunicaţii Fortune 500 şi mai mult de jumătate din companiile din domeniul sănătăţii, serviciilor financiare, comerţului cu amănuntul, consumatorilor şi aerospaţial au transmis acelaşi avertisment investitorilor.

    De exemplu, Netflix, serviciul de streaming în valoare de 290 de miliarde de dolari, a avertizat că concurenţii ar putea obţine un avantaj asupra sa prin implementarea inteligenţei artificiale, ceea ce ar afecta „capacitatea noastră de a concura eficient, iar rezultatele operaţiunilor noastre ar putea fi afectate negativ”.

    Grupul de telecomunicaţii Motorola a declarat: „Este posibil ca inteligenţa artificială să nu funcţioneze întotdeauna conform destinaţiei, iar seturile de date să fie insuficiente sau să conţină informaţii ilegale, părtinitoare, dăunătoare sau ofensatoare, ceea ce ar putea avea un impact negativ” asupra câştigurilor şi reputaţiei sale.

    Unele companii au menţionat riscurile financiare legate de utilizarea în evoluţie a sistemelor de inteligenţă artificială, cum ar fi costurile crescânde şi imprevizibile.

    Salesforce, o companie de software evaluată la 250 de miliarde de dolari, a declarat că adoptarea AI „prezintă probleme etice emergente” legate de colectarea datelor şi de confidenţialitate. Aceasta a afirmat că marjele sale de profit ar putea fi afectate de „incertitudinea” în ceea ce priveşte aplicaţiile AI emergente, ceea ce înseamnă că va trebui probabil să angajeze investiţii mai mari pentru a dezvolta şi testa noi modele.

    Riscurile juridice, de reglementare şi de securitate cibernetică ale IA au fost, de asemenea, o temă comună în rândul companiilor Fortune 500.