Blog

  • O ţară europeană va transforma cimitirele în cea mai mare fermă solară urbană

    Oraşul Valencia amplasează mii de panouri solare în cimitire, ca parte a unui plan ambiţios de transformare a acestora în centre de energie verde.

    Proiectul Requiem in Power (RIP) va fi cea mai mare fermă solară urbană din Spania, capabilă să producă aproximativ 2,8 MW de energie electrică.

    Aproximativ 7.000 de panouri fotovoltaice au fost amplasate pe cripte şi alte structuri din cimitirele publice din Valencia, potrivit Uniunii Europene.

    „Aceste locuri publice oferă mult spaţiu pentru generarea de energie curată”, se arată în fişa informativă citată de The Independent.

    „Energia produsă va fi folosită pentru utilităţile publice, precum şi pentru gospodăriile cetăţenilor”.

    Se estimează că proiectul RIP va economisi până la 140 de tone de emisii de carbon în fiecare an, atunci când va fi complet operaţional.

    Proiectul face parte din misiunea climatică Valencia 2030, prin care oraşul a devenit un pionier al obiectivului Uniunii Europene de a deveni neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

    Valencia îşi propune să atingă acest obiectiv la nivel municipal cu 20 de ani înainte de termen, ajungând la neutralitate climatică până la sfârşitul acestui deceniu.

    „În acest context de urgenţă climatică, oraşele au un rol crucial în lupta împotriva schimbărilor climatice şi sunt esenţiale pentru găsirea unei soluţii”, se arată pe site-ul proiectului.

    Valencia nu este primul loc care instalează panouri solare în cimitire. O comună din Franţa a lansat un proiect similar în 2021 pentru a-şi transforma cimitirul într-un centru de energie regenerabilă. Saint-Joachim intenţionează să instaleze 5.000 de panouri până anul viitor, la un cost de aproximativ 3,3 milioane de euro.

  • Céline Dion, mesaj de speranţă pentru fani: „Mă voi întoarce”

    Céline Dion a transmis mesajul înaintea unui interviu exclusiv la postul TF1.

    Cântăreaţa în vârstă de 56 de ani, care se confruntă cu o boală autoimună rară numită sindromul de persoană rigidă, a fost nevoită să anuleze mai multe concerte programate pentru 2023 şi 2024.

    Însă, într-un videoclip adresat fanilor, vedeta originară din Quebec a transmis un mesaj plin de încredere: „V-am rugat să veniţi să cântaţi cu mine foarte des. Aţi venit de fiecare dată, au fost cadouri şi călătorii extraordinare prin muzică, prin cuvinte, prin tristeţe, prin multă bucurie de asemenea, toată această energie pozitivă prezentă în jurul meu”.

    Vestea cea mare pentru fanii lui Céline Dion este că artista intenţionează să revină pe scenă, chiar dacă deocamdată nu are un termen anunţat: „Voi reveni pe scenă. Nu ştiu când, dar mă voi întoarce pe scenă.”

    Interviul acordat postului francez TF1 a fost realizat înaintea lansării documentarului „Je suis: Céline Dion”, care va putea fi vizionat pe platforma Prime Video începând cu data de 25 iunie.

     

  • Examenul naţional de bacalaureat începe azi

    Probele de evaluare a competenţelor din cadrul primei sesiuni (iunie – iulie) a examenului naţional de bacalaureat 2024 sunt programate în intervalul 17 – 27 iunie.

    Probele se vor desfăşura după următorul calendar:

    17 – 19 iunie: Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română [proba A]

    19 – 20 iunie: Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă [proba B]

    19 – 21 iunie: Evaluarea competenţelor digitale [proba D]

    25 – 27 iunie: Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională [proba C].

    Potrivit datelor înregistrate şi furnizate de comisiile judeţene/comisia ISMB de organizare a examenului, peste 134.000 de candidaţi (119.000 din promoţia curentă şi 15.000 din seriile anterioare) sunt aşteptaţi să susţină examenul în această sesiune.

    Evaluarea competenţelor lingvistice pentru limba română, limba maternă şi limba modernă, precum şi a celor digitale se realizează, pentru fiecare candidat, de către doi profesori examinatori (cadrul didactic care a predat disciplina respectivă la clasă şi un alt cadru didactic de aceeaşi specialitate din unitatea de învăţământ). În situaţiile în care această condiţie nu poate fi îndeplinită sau în cazurile în care cadrele didactice se află în incompatibilitate, profesorii examinatori vor fi selectaţi din alte şcoli.

    Rezultatele obţinute de fiecare candidat la probele de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, în limba maternă şi într-o limbă de circulaţie internaţională se exprimă prin stabilirea nivelului de competenţă corespunzător, în concordanţă cu grilele naţionale sau europene (aşadar, nu se acordă note sau calificative de tip admis/respins).

    În aceeaşi manieră, rezultatele evaluării la proba de evaluare a competenţelor digitale se exprimă, de asemenea, prin stabilirea nivelului de competenţă în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu şi în conformitate cu prevederile metodologiei de examen.

    Probele sunt monitorizate audio-video. Nu este permis accesul candidaţilor în sălile de examen cu manuale, dicţionare, notiţe, însemnări etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, şi nici cu telefoane mobile sau cu orice mijloc electronic de calcul/comunicare. Încălcarea dispoziţiilor privind introducerea de materiale interzise în sălile de examen duce la eliminarea candidatului, indiferent dacă respectivele materiale au fost sau nu au fost utilizate.

    În situaţia în care un candidat refuză să răspundă sau să rezolve subiectele propuse la una dintre probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale, se consideră că acesta nu a susţinut proba.

    Probele scrise din sesiunea iunie – iulie 2024 încep luni, 1 iulie (Limba şi literatura română). Proba obligatorie a profilului este programată marţi, 2 iulie, fiind urmată joi, 4 iulie, de proba la alegere a profilului şi specializării. Proba la Limba şi literatura maternă se va desfăşura vineri, 5 iulie.

    Afişarea primelor rezultate va avea loc în data de 8 iulie (până la ora 12:00), iar contestaţiile se pot depune în intervalul orar 12:00 – 18:00, în aceeaşi zi. Rezultatele finale vor fi comunicate în data de 12 iulie.

    Un candidat este declarat promovat la examenul naţional de bacalaureat dacă îndeplineşte, cumulativ, următoarele condiţii: a susţinut probele de evaluare a competenţelor, a susţinut toate probele scrise şi a fost notat cu minimum 5 la fiecare dintre acestea, obţinând, în final, cel puţin media 6 la probele scrise.

  • VIDEO. Un bisturiu laser anti-tremurat, un robot autonom care să cureţe plajele, ochelari care să blocheze lumina intermitentă pentru a evita declanşarea unor crize de epilepsie – proiectele care au câştigat competiţia pentru studenţi şi cercetători Laser Valley Bootcamp 2024

    Proiectele de dezvoltare pentru un bisturiu laser cu amortizarea tremurului mâinii, un robot autonom care să cureţe plajele şi nişte ochelari care să blocheze lumina intermitentă pentru a evita declanşarea unor crize de epilepsie au fosty declarate câştigătoare ale competiţiei pentru studenţi şi cercetători Laser Valley Bootcamp 2024, organizată printr-un parteneriat între Asociaţia Măgurele Science Park şi Banca Comercială Română (BCR), cu sprijinul Launch Romania.

    Vineri, la debutul evenimentului au fost înscrise peste 20 de idei, iar duminică, după sesiuni de mentorat şi workshop-uri cu specialişti în diferite domenii de activitate, au susţinut prezentări 11 echipe.

    Câştigătoare au fost declarate următoarele proiecte:

    Locul I – Steady Cut – proiectul de dezvoltare a unui bisturiu laser care conţine o parte de amortizare activă a tremurului mâinii, care ar fi util în operaţii complexe, de lungă durată, care necesită o precizie foarte mare. Tehnologia de amortizare a mişcărilor mâinii ar putea avea şi alte aplicaţii, în alte domenii. Membrii proiectului caută o finanţare de 200.000 de euro.

     

    ????? ?? – ?????? ????????? – echipa formată din studenţi de la Politehnică a căutat o soluţie pentru a curăţa mizeria de pe plaje – chiştoace de ţigări, sticle, etc şi a aşa a început să lucreze la dezvoltarea unui robot, complet autonom, care să funcţioneze cu baterii. Echipa a dezvoltat în două luni de activitate un prototip şi caută un administrator de plaje alături care să lucreze la proiect. Robotul va fi modular pentru a putea fi utilizat şi în alte scopuri, pe lângă curăţarea plajelor.

     

    ????? ??? – ??????? ??????? – proiectul vizează dezvoltarea unor ochelari pentru persoane fotosensibile, cu o serie de senzori întegraţi în ramă şi lentile cu filtre speciale care să blocheze lumina nedorită.

     

    ????? ?? – ???????? Panels – Proiectul vizează dezvoltarea unui nou tip de panouri acustice, subţiri şi uşor de montat, care să izoleze fonic apartamente, case, hale sau corturi de evenimente, cu aplicabilitate potenţială şi în domeniul auto sau militar.

     

    ????? ? – ??????? – Proiectul unui laborator virtual sustenabil, în care elevii pot învăţa, experimentând realitatea augmentată. Practic, elevii pot sta când vor ei în laboratorul virtual – disponibil printr-o aplicaţie mobilă – şi să înveţe până le este clar cum funcţionează teoria şi care sunt aplicaţiile practice, conform fondatorilor.

     

    Menţiune – Social -e. Creat de o echipă de elevi de liceu, proiectul îşi propune să stimuleze învăţarea prin intermediul unor jocuri interactive, care să fie completate şi de evenimente offline. “Vrem să-i scoatem pe elevi de pe internet, din online”, au spus fondatorii.

    Puteţi urmări pitchurile pentru cele şase proiecte câştigătoare în clipul video ataşat.

    ZF menţionează că prezentările se referă la produse în curs de dezvoltare şi validare.

     

  • Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: Manipularea imobiliara a atins apogeul. De ce nu cred că preţurile caselor se vor dubla în următorii ani?

    O stire recenta a trecut aproape neobservata in spatiul public https://www.zf.ro/constructii-imobiliare/consiliul-concurentei-analizeaza-piata-imobiliara-din-capitala-22392023.

    Personal, nu cred ca, vreodata, Consiliul Concurentei incepe verificari, daca nu are suspiciuni reale sau certitudini ca o piata este manipulata sau influentata de anumiti jucatori din domeniu. De exemplu, in opinia mea, prea putini oameni inteleg de ce preturile la imobile din Cluj sunt mai mari decat in Bucuresti. Principalul oras universitar din Ardeal este – geografic vorbind – situat intr-o caldare si este foarte limitat ca teritoriu. Dovada: extinderea cu metroul catre Floresti, un fel de Otopeni al capitalei. In Bucuresti, posibilitatea de extindere este nelimitata spre/ in Ilfov. Practic, cat vezi cu ochii. Acolo unde concurenta este acerba, gradul de manipulare se manifesta frecvent, iar intre Ilfov si Bucuresti se simte deja. 

    Sa va dau un exemplu concret: mai multi vanzatori/ dezvoltatori/ constructori scot la vanzare pe piata un numar de apartamente si incep sa faca o reclama agresiva. De obicei, pretul este peste media din zonele respective. Ce mesaj credeti ca transmit respectivii jucatori imobiliari in piata? Evident ca lumea, posibilii cumparatori, se intreaba instant daca sa achizitioneze cat mai repede un apartament sau merita sa mai astepte. Deciziile si nevoile individuale fac diferenta intre ”valurile” de tranzactii raportate de autoritati. Au aparut si indici de piata, culmea!, realizati chiar de cei au la vanzare sute de apartamente in anumite zone. Unde credeti ca sunt preturile in crestere permanent?

    Si mai relevant este ca, pe piata secundara, respectiv a apartamentelor aflate la revanzare (in principiu, vechi), nu exista absolut nicio autoritate care sa ofere date concludente/ verificate, respectiv cu cat s-au tranzactionat oficial apartamentele scoase la vanzare pe diverse platforme specializate. Unul este pretul de vanzare comunicat pe piata libera si altul este pretul tranzactionat. Subliniez ca aici nu vorbesc de bani negri, platiti partial la o tranzactie, ci strict de diferenta dintre pretul de strigare si cel de adjudecare al unui imobil. Notarii nu au cum sa faca aceasta verificare, iar partile implicate intr-o tranzactie nu sunt obligate sa spuna cu cat au scos un imobil la vanzare si cu ce procent s-au inteles sub pretul cerut.

    Nu as fi scris acest articol, daca in ultimul timp nu as fi vazut pe piata din ce in ce mai multe articole, multe sponsorizate de dezvoltatori sau vanzatori, in care maximumul publicitatii a fost ceva de genul ”preturile caselor se vor dubla in urmatorii ani”! Chiar asa? Hai sa vedem, cu argumente concrete, criteriile de formare a preturilor in pietele imobiliare mature din alte tari:

    – primul criteriu in trendul preturilor este dat de raportul dintre numarul populatiei si numarul de case existente. Astfel, populatia Bucurestiului a scazut in ultimii ani, iar numarul de unitati locative a crescut. Dovada: multi bucuresteni au mai multe apartamente, unele inchiriate, altele goale. Deci, nu se pune problema ca locuitorii capitalei nu au unde sa stea, cu atat mai mult cu cat din ce in ce mai multi se muta in Ilfov. Acolo este ”supapa” capitalei, iar preturile in comunele limitrofe ale Bucurestiului chiar s-au miscat, pentru ca a crescut populatia;

    – al doilea criteriu este nivelul de salarizare. Degeaba a scazut numarul de salarii cu care se poate lua un apartament daca dobanzile la credite au devenit prohibitive, pentru cei mai multi doritori;

    – concurenta pietei imobiliare este acum piata de capital. Acum cativa ani piata bursiera era ”moarta”. Pentru oricine stie sa faca un calcul simplu,  orice investitie imobiliara este net sub profitul actiunilor bursiere, raportat exclusiv la cele cu risc minim si lichiditate maxima. Daca vrei sa cumperi o casa pentru tine, e una, daca vrei sa faci o afacere imobiliara, e altceva. Castigul din actiuni a fost in medie de 2-4 ori mai profitabil in ultimi ani;

    – numarul de turisti in Bucuresti este de cel putin 5 ori mai mic decat in Budapesta! Statistic vorbind, acestia stau in medie 2 nopti/ 3 zile si cei mai multi sunt amarasteni, care nu isi permit sa mearga in locuri mai scumpe. PMB nu are nici macar un site dedicat turistilor si nu exista nicio mapa cu distributie gratuita, cu obiectivele turistice ale capitalei noastre europene; 

    – incidenta PIB-lui capitalei in PIB-ul tarii a scazut in ultimii ani. Asta inseamna ca investitorii straini ocolesc Bucurestiul. Unde nu sunt investitori, spiritul antreprenorial se dilueaza. Acum 60-70 de ani, Dubaiul era un sat pescaresc, traditional. E adevarat ca petrolul a creat orasul, dar fara investitori straini care sa fi venit sa cumpere apartamente sau sa lucreze acolo, orice dezvoltare ar fi ramas o iluzie. 

    Bucurestiul este un oras cu potential mare. Din pacate, capitala Romaniei risca sa ramana debransata de la investitorii strategici. Atunci nici nu mai conteaza daca cineva va mai incerca sa manipuleze piata imobiliara. Vom face afaceri doar intre noi, ca sa nu zicem ca ne plictisim.

    Dragos Dragoteanu Certified International Property Specialist

  • Cercetătorii descoperă o structură masivă sub suprafaţa Lunii

    O structură masivă, cântărind 2,18 miliarde de kilograme şi măsurând peste 2.000 km lungime şi 300 km adâncime, a fost descoperită sub bazinul Polului Sud-Aitken al Lunii.

    Structura ar putea fi compusă din resturi metalice ale unui asteroid sau oxizi din cristalizarea unui ocean de magmă, conform cercetărilor efectuate de Peter B. James şi echipa sa de la Universitatea Baylor, Texas, SUA.

    Descoperirea a fost posibilă datorită misiunii GRAIL a NASA, care a măsurat variaţiile câmpului gravitaţional al Lunii, oferind noi perspective asupra compoziţiei interne şi proceselor geologice ale Lunii.
    O descoperire ştiinţifică recentă a scos la iveală o structură colosală sub bazinul Polului Sud-Aitken de pe Lună, o revelaţie care aprofundează semnificativ înţelegerea compoziţiei şi istoriei Lunii, potrivit Indy100. Acest bazin, unul dintre cele mai mari cratere conservate din Sistemul Solar, ascunde o structură ce cântăreşte aproximativ 2,18 miliarde de kilograme şi se întinde pe o lungime de peste 2.000 de kilometri şi o adâncime de 300 de kilometri.

    Natura şi compoziţia structurii
    Masa descoperită recent poate consta din resturi metalice provenite din impactul unui asteroid sau din oxizi formaţi în urma cristalizării unui ocean de magmă. Peter B. James, cercetător principal de la Universitatea Baylor, Texas, sugerează că metalul provenit de la asteroid ar putea fi încorporat în mantaua Lunii, explicând anomalia de masă detectată. James a ilustrat dimensiunea acestei mase comparând-o cu o grămadă de metal de cinci ori mai mare decât Insula Mare din Hawaii îngropată sub pământ.

    Metodologie şi procesul de descoperire
    Descoperirea a fost facilitată de misiunea NASA Gravity Recovery and Interior Laboratory (GRAIL), care măsoară variaţiile în câmpul gravitaţional al Lunii. Aceste măsurători permit oamenilor de ştiinţă să deducă detalii despre structura internă a Lunii, dezvăluind caracteristica masivă ascunsă sub bazinul Polului Sud-Aitken. Această abordare inovatoare a oferit perspective fără precedent asupra compoziţiei şi caracteristicilor subterane ale satelitului natural al Pământului.

    Semnificaţia bazinului Polului Sud-Aitken
    Acest bazin a intrigat mult timp oamenii de ştiinţă datorită atributelor sale unice. Studierea acestei regiuni oferă indicii valoroase despre compoziţia internă a Lunii şi despre istoria sa evolutivă. Descoperirea structurii subterane enorme nu doar că îmbunătăţeşte înţelegerea proceselor geologice lunare, dar sugerează şi că alte caracteristici ascunse şi anomalii ar putea fi descoperite, transformând informaţiile ştiute despre ştiinţa lunară.

    Această descoperire revoluţionară subliniază complexitatea geologiei Lunii şi importanţa misiunilor spaţiale avansate în dezvăluirea misterelor cereşti. Implicaţiile se extind dincolo de studiile lunare, oferind perspective asupra formării planetare şi a proceselor de impact din întregul Sistem Solar. Pe măsură ce cercetările continuă, adâncurile ascunse ale Lunii ar putea dezvălui alte secrete, îmbogăţindu-ne înţelegerea despre cosmos.


     

  • Cum reuşeşte o firmă necunoscută cu un singur angajat şi 60.000 de lei să facă afaceri de 3 mld. lei? Ce informaţii există despre acest business?

    Regas Comservimpex raportează din 2018 afaceri de peste un miliard de lei anual, continuând să crească în mod constant. Totuşi, în 2016, compania abia făcea venituri de 60.000 de lei, ceea ce arată că această creştere a venit aproape peste noapte şi în ritm galopant. Tot în 2016, firma declara că are un singur angajat.

    Regas Comservimpex, o companie al cărei cod CAEN arată că ar fi specializată în realizarea de infrastructură, apare în mod surprinzător pe primele locuri în construcţii, după ce, în 2023, a raportat o cifră de afaceri de 3 miliarde de lei, potrivit celor mai recente informaţii publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Astfel, compania – care, la Registrul Comerţului, figurează cu denumirea extinsă Regional Infrastructure Company for Highways Road Bridges and Tunnels – a raportat pentru anul trecut venituri de 3,6 miliarde de lei, în creştere cu 20% comparativ cu anul precedent. Profitul a urcat şi el cu 21%, până la aproape 313 milioane de lei, iar numărul de angajaţi a ajuns la 1.251 de oameni.

    Regas Comservimpex este deţinută, potrivit datelor de pe platforma Termene.ro, de un singur asociat, mai exact de Vasile Ciot din Râmnicu Sărat.

    Compania nu are un site de prezentare, unde să fie disponibile informaţii despre activitatea pe care o derulează.

    Reprezentanţii Regas Comservimpex nu au putut fi contactaţi pentru a furniza informaţii cu privire la activitatea pe care o derulează, la proiectele în lucru şi la evoluţia rezultatelor financiare.

    Cu rezultatul de peste 3 miliarde de lei, Regas Comservimpex s-ar înscrie la vârful pieţei de construcţii, unde doar compania Spedition UMB a antreprenorului băcăuan a mai reuşit performanţa de a depăşi această bornă. Dacă însă despre firmele din grupul UMB există numeroase date publice, iar contractele în derulare sunt la vedere, având ca beneficiar Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, în cazul Regas Comservimpex nu există astfel de date.

    Din datele publicate pe Termene.ro, se observă că Regas Comservimpex raportează din 2018 afaceri de peste un miliard de lei anual, continuând să crească în mod constant. Totuşi, în 2016, compania abia făcea venituri de 60.000 de lei, ceea ce arată că această creştere a venit aproape peste noapte şi în ritm galopant. Tot în 2016, firma declara că are un singur angajat. Totuşi, în dreptul său nu apar contracte publice câştigate, deşi obiectul său de activitate este realizarea de drumuri, poduri şi tunele, aşa cum indică şi denumirea.

    Vasile Ciot, acţionar unic al Regas Comservimpex, mai figurează ca asociat unic în compania Dragon First Trader Import Export Corporation, cu CAEN de transporturi rutiere de mărfuri, care însă nu a mai raportat rezultate financiare din 2015. Potrivit datelor din presa locală din Constanţa, Vasile Ciot a preluat chiar în iunie 2024 firma Dragon First Trader Import Export Corporation de la Carmalau Stefanache, denumirea anterioară a entităţii fiind Fan Mih Trans Standard. Odată cu această schimbare, obiectul principal de activitate devine comerţul cu ridicata al materialului lemnos şi al materialelor de construcţii şi echipamentelor sanitare. S-au înfiinţat astfel mai multe puncte de lucru în ţară, cele mai multe în Constanţa.

    Vasile Ciot este, de asemenea, asociat şi administrator la YYY Logistic Solutions, figurând ca inactivă la Registrul Comerţului. Alte informaţii publice despre el nu sunt disponibile.

     

     
  • 20 de ani de inovaţii în retail banking. Ce urmează?

    În ultimii 20 de ani, sectorul bancar de retail a trecut printr-o transformare profundă, influenţată de digitalizare, schimbări demografice şi reglementări stricte. Eleni Skoura, Director General Adjunct şi Head of Retail Banking la ING Bank România, explică modul în care banca a navigat prin aceste schimbări şi a răspuns noilor aşteptări ale clienţilor. De la adoptarea tehnologiilor mobile şi a plăţilor contactless, la personalizarea serviciilor prin utilizarea AI şi analiza datelor, ING Bank România s-a poziţionat în fruntea inovaţiei.

    Ascensiunea fintech-urilor şi a neobăncilor a redefinit peisajul concurenţial, iar accentul pe sustenabilitate şi securitate a devenit o prioritate pentru clienţii moderni. În acest context, Eleni Skoura detaliază într-o discuţie cu BUSINESS Magazin lecţiile învăţate şi strategiile viitoare ale ING Bank România pentru a rămâne relevantă şi competitivă într-un sector în continuă evoluţie.

    Care au fost principalele tendinţe şi schimbări demografice observate în segmentul de clienţi de retail în ultimii 20 de ani?

    Retail bankingul a suferit transformări semnificative, conduse de digitalizare şi de adoptarea bankingului mobil, de schimbările demografice şi de aşteptările în continuă evoluţie ale clienţilor, pentru a numi doar câteva. Este evident că digitalizarea şi adoptarea bankingului mobil sunt unele dintre principalele tendinţe. Adoptarea pe scară largă a tehnologiilor internet şi mobile a revoluţionat modul în care oamenii interacţionează cu băncile lor. Utilizarea tot mai frecventă a smartphone-urilor a dus la apariţia aplicaţiilor de banking mobil, permiţând clienţilor să efectueze o gamă largă de activităţi bancare care erau tradiţional efectuate în sucursale. Utilizarea cardurilor de debit şi credit, precum şi a tranzacţiilor contactless a crescut semnificativ, iar portofelele digitale şi soluţiile de plată mobilă au câştigat teren datorită confortului pe care îl aduc.

    Această uşurintă de a accesa servicii şi produse bancare a schimbat substanţial comportamentul şi aşteptările clienţilor, ceea ce a dus la o altă tendinţă principală: personalizarea şi adaptarea. Băncile folosesc din ce în ce mai mult analiza datelor şi AI pentru a adapta serviciile şi ofertele în funcţie de preferinţele, comportamentele şi etapele de viaţă individuale ale clienţilor. De asemenea, am asistat la extinderea creditării de consum – împrumuturi de nevoi personale, ipoteci, carduri de credit. Cererea a crescut, iar băncile au răspuns cu produse adecvate şi procese foarte competitive. În plus, a existat o orientare către produse ce ajută indivizii să facă alegeri mai sustenabile, aliniată cu interesul în creştere al consumatorilor pentru decizii mai responsabile faţă de mediu.

    Ascensiunea companiilor Fintech şi a neobăncilor este un alt factor care a remodelat modul în care băncile operează şi interacţionează cu clienţii lor. Neobăncile au câştigat popularitate, în special printre segmentele demografice mai tinere şi mai avansate din punct de vedere tehnologic. Şi creşterea Fintech-urilor merge mână în mână cu schimbările demografice: generaţiile mai tinere, cum ar fi Millennials şi Gen Z, tind să prioritizeze experienţele digitale, să valorizeze transparenţa şi să ceară soluţii bancare mai flexibile şi personalizate. În cele din urmă, schimbările de reglementare au jucat un rol crucial în modelarea industriei. Conformitatea cu reglementările precum KYC (Know Your Customer), GDPR (General Data Protection Regulation) şi PSD2 (Payment Services Directive 2) au schimbat regulile jocului şi rolul sistemului bancar. Dar un lucru a rămas constant indiferent de când ne raportăm la ultimii douăzeci de ani sau de demografic – pentru momentele importante din viaţa lor financiară, pentru deciziile importante, clienţii mereu merg într-un office să se sfătuiască cu un consultant. Iar această valoare adăugată a consultantului cred că va dăinui.

    Cum s-au schimbat preferinţele şi nevoile clienţilor de retail în ultimii 20 de ani şi cum a răspuns banca la aceste schimbări?

    Există o relaţie interdependentă  între cum se schimbă preferinţele clienţilor şi ofertele băncii. Clienţii se aşteaptă acum la o experienţă de utilizator fără cusur şi intuitivă pentru toate aplicaţiile, indiferent că sunt bancare sau nu. Şi de la banca lor, se aşteaptă la aceeaşi experienţă de înaltă calitate pe toate canalele, inclusiv online, mobil şi interacţiuni în persoană. De la o soluţie unică pentru toţi, ne îndreptăm către soluţii financiare personalizate adaptate nevoilor, obiectivelor şi preferinţelor individuale. Opţiunea pentru comoditate şi flexibilitate în relaţiile bancare devine evidentă, iar ING Bank România a dat curs acestor preferinţe. Inovaţia face parte din ADN-ul nostru, cu obiectivul de a rezolva situaţii din viaţa reală a clienţilor noştri, pentru a aduce valoare adăugată. Toate noile funcţionalităţi introduse de bancă în ultimii 20 de ani, cum ar fi plăţile instant sau pre-aprobarea complet digitală pentru un împrumut ipotecar, împrumutul 100% online pentru afaceri, au fost un răspuns la nevoile reale ale clienţilor noştri. Ne place să numim acest concept real-life banking: clientul îşi trăieşte propria viaţă, iar noi suntem alături de el la fiecare pas. Şi de-a lungul acestor 20 de ani de retail, clienţii ne-au provocat constant să fim mai buni şi au rămas cei mai activi utilizatori de servicii digitale şi mobile din ţară. Din perspectiva produselor, cererea a crescut pentru portofolii diverse, în concordanţă şi cu nivelul crescut de intermediere financiară şi educaţie financiară (care este pe un trend pozitiv, deşi nu la nivelul la care ar putea fi). Opţiunile de investiţii (inclusiv fonduri mutuale, obligaţiuni şi produse de economisire cu dobânzi competitive), produsele de consum şi ipotecare (inclusiv finanţarea verde) şi serviciile suplimentare din aplicaţie, toate contribuie la o viaţă financiară mai independentă şi sănătoasă. Nu trebuie să uităm atenţia sporită acordată riscurilor de securitate şi breşelor de confidenţialitate a datelor. Iar pentru ING Bank România, securitatea este unul dintre principalele domenii de interes. În acest sens, eforturile noastre de comunicare depăşesc graniţele portofoliului nostru propriu de clienţi şi suntem unul dintre cei mai activi jucători ai spaţiului public, cu eforturi educaţionale vizibile despre siguranţa contului, banilor şi a datelor.

    Cum s-a schimbat comportamentul de economisire şi investiţie al clienţilor de retail în ultimii 20 de ani şi cum v-aţi adaptat oferta pentru a răspunde acestor schimbări?

    Unele dintre cele mai frecvente schimbări legate de economisire şi investiţii sunt legate de creşterea educaţiei financiare, care a permis oamenilor să înţeleagă beneficiile economisirii şi riscurile financiare. Acum, clienţii de retail banking apreciază din ce în ce mai mult consultanţa oferită de experţi pentru a-i ajuta să ia decizii informate de economisire şi investiţie. Există un interes pentru pensiile private, încurajat şi de participarea la Pilonul II şi III, pentru asigurările de viaţă şi sănătate care combină protecţia cu beneficiile investiţiei, dar şi o orientare către investiţiile imobiliare (este cunoscut faptul că România are cel mai mare număr de proprietari la nivel european). De-a lungul timpului, ING Bank România a introdus numeroase facilităţi pentru a încuraja economisirea, gestionarea banilor şi opţiunile de investiţii. Anul acesta am lansat un nou instrument de sănătate financiară. ING Together marchează o schimbare de la bankingul individual la o abordare colaborativă, permiţând unui număr de până la patru utilizatori să folosescă în mod colaborativ un singur cont bancar. Cu ING Together, utilizatorii pot gestiona bugete comune şi efectua o gamă largă de operaţiuni, cum ar fi transferuri, cheltuieli online sau cu cardul şi de economisire.

    Clienţii ştiu din ce în ce mai mult despre diversele opţiuni de investiţii, cum ar fi fondurile mutuale, obligaţiunile şi, chiar dacă produsele tradiţionale de economisire rămân populare, ei caută să-şi diversifice opţiunile de investiţii pentru randamente mai mari.

    Care sunt principalele lecţii învăţate din evoluţia sectorului de retail al băncii în ultimii 20 de ani şi cum influenţează acestea strategia viitoare?

    Principala lecţie învăţată este că inovaţia şi transformarea digitală sunt procese continue, la care trebuie să ne adaptăm atât economic şi social, cât şi individual. Această concentrare permanentă pe excelenţa digitală este evidentă în evoluţia continuă a experienţei digitale pe care o oferim clienţilor noştri. Accentul pus de ING Bank România pe digitalizare şi pe noile soluţii bancare se reflectă direct în gradul de adopţie digital în rândul clieţilor. În primele trei luni ale anului, am înregistrat 83,7% de utilizatori activi pe mobil, ceea ce, conform standardelor globale, reprezintă un grad de digitalizare semnificativ, având practic un client care se conectează zilnic în aplicaţia mobilă. O altă lecţie importantă este atenţia acordată experienţei clientului. Experienţa bancară axată pe individualitatea fiecărui client a devenit piatră de temelie a strategiei noastre. Unul dintre exemple este conceptul Acasa@ING, o decizie simplă de a reamenaja birourile noastre pentru a arăta şi a oferi sentimental că te afli în livingul unui prieten. Interacţiunea cu banca devine mai relaxată, dar şi mai uşoară pentru că am adăugat o zonă digitală unde ai aproape toate dispozitivele posibile pe care înveţi să foloseşti aplicaţia noastră, asistat de unul dintre colegii noştri. Şi voi adăuga şi al treilea punct: rezilienţa în perioadele de declin economic este o parte importantă a succesului. Datorită politicilor noastre prudente de creditare şi evaluării solide a garanţiilor, rata creditelor neperformante este la cel mai scăzut nivel din istoria băncii, ceea ce contribuie la o creştere sustenabilă.

    Cum a evoluat concurenţa în acest sector în ultimii 20 de ani şi cum v-aţi menţinut relevanţa şi avantajele competitive?

    Cred că băncile au urcat împreună în aceeaşi barcă forţate de cererea pieţei şi de concurenţa acerbă. Este adevărat că toate băncile au urmat aceleaşi tendinţe, dar unele dintre domeniile unde s-au făcut schimbări uriaşe şi unde ING este deosebit de puternică sunt individualizarea nevoilor clientului şi a experienţei bancare (fie că vorbim de cea digitală sau din office-uri), analiza datelor, Inteligenţa Artificială şi sustenabilitatea. 


    25 de poveşti despre primii 20 de ani de retail ai ING Bank România

     

    În 1994 se deschidea în România prima bancă privată, ING Bank, iar după 10 ani banca ce era cunoscută pentru segmentul corporate deschidea uşa primilor clienţi persoane fizice, păşind în primele Office-uri ING. 21 de oameni dintre cei care au deschis un Office acum 20 de ani sunt în continuare managerii şi proprietarii acelor Office-uri. Ce i-a motivat să rămână atâtA timp pe poziţii? Sau, dimpotrivă, ce ar fi vrut să schimbe? Care sunt cele mai frumoase momente trăite? Ne-am dus către cei 21 de office manageri, dar şi către colegii lor din sediul central care au tot atâţia ani de retail banking, şi le-am adresat câteva dintre aceste întrebări.

     

    În 2004, când am decis să iau franciza ING, veneam din domeniul asigurărilor de viaţă (NN Asigurări de Viaţă) şi aveam deja cultura grupului, aşa că mi-a fost foarte uşor să fac acest pas. Nu ştiam în ce mă bag, nu aveam experienţă bancară, dar în acel moment ING Bank căuta oameni cu experienţă în vânzări, căuta antreprenori. Am pornit cu un singur angajat, cu un singur ATM şi  un Multimat, aveam un singur cont Cont’ROL şi un singur produs de creditare Extra’ROL. Astăzi am două ING Office-uri cu câte 10 angajaţi în fiecare office. Este foarte frumos să investeşti în oameni, să-i iei de pe băncile facultăţii, apoi să-i vezi cum cresc şi la rândul lor au copii. Noi suntem ca o familie, nu ca o corporaţie! Sunt mândru de asta şi de aceea eu spun tot timpul că «am sânge portocaliu»!

    Ion-Iulian Puiu, ING Office Manager – Office Militari şi Sebastian

     

    O carieră în ING înseamnă implicare, devotament, corectitudine, seriozitate, respect, bun simţ şi responsabilitate. Să înveţi tot timpul, să ţii pasul cu schimbările, să accepţi provocările şi să lupţi să le depăşeşti cu brio. Iar la toate acestea se adaugă munca într-o echipă performantă care pune pe primul loc satisfacţia clientului. Cheia succesului este mulţumirea clientului.

    Luminiţa Petre Oprea, ING Office Manager – Office Unirii

     

    Experienţa din anii petrecuţi în ING este o sumă de momente memorabile. Momentele demne de reţinut sunt cele în care mulţi tineri au început cariera, au construit-o alături de mine, cele în care suntem alături de clienţii care îşi cumpără locuinţe, cele în care am văzut businessuri crescând de la start-up la companii cu zeci de angajaţi, dar şi cele în care clienţii ne mulţumesc pentru orice mic ajutor acordat în viaţa lor financiară. Sunt memorabile toate aceste momente pentru că mi-au oferit emoţie, bucurie, pasiune, realizări, dar şi provocări care fac toată experienţa interesantă şi captivantă.

    Daniela-Nicoleta Tomescu, ING Office Manager – Office  Mihalache

     

    Dacă ar fi să dau timpul înapoi, nu cred că aş schimba ceva în carieră. Sunt mulţumit de parcursul meu profesional alături de colegii din ING.

    Alexandru-Dorin Gongearuc, ING Office Manager – Office Dorobanţi

     

    Am început activitatea cu 3 angajaţi şi în scurt timp am crescut la 5. Cumva am reuşit să coordonez una dintre cele mai motivate, creative şi muncitoare echipe. La început, am construit portofoliul de clienţi al ING Office-ului Gheorghe Lazăr Timişoara, client cu client. După aproximativ un an, ne-am dat seama că există locuri de muncă cu aglomerări mari de angajaţi şi aşa am ajuns să targetăm instituţiile bugetare şi multinaţionalele. În cei  20 de ani petrecuţi alături de colegii din ING Bank, am învăţat să trec peste eşecuri şi să sărbătoresc succesul. Am învăţat că oamenii te ajută atunci când le ceri ajutorul, că răbdarea şi perseverenţa contribuie la succes, iar încurajările, aprecierea şi înţelegerea trebuie să fie norma, nu excepţia.

    Simona Gabriela Nica, ING Office Manager – Office Timişoara Gheorghe Lazăr

     

    „Am aşteptat acest business mai bine de doi ani, de la momentul primei idei, până la ultimul interviu de acceptare. A meritat fiecare minut! Cariera mea în ING Bank mi-a permis să îmbin libertatea unui om de afaceri cu experienţa, know-how-ul şi puterea unei bănci de renume internaţional.”

    Alexandru-Stelian Oprescu, ING Office Manager – Office Timişoara Simion Bărnuţiu

     

    „Sfatul meu pentru tinerii interesaţi de o carieră în banking este să-şi construiască relaţii puternice cu colegii şi cu clienţii. Aceste conexiuni au puterea de a deschide uşi, de a crea perspective noi, de a contribui la creşterea în carieră.”

    Carmen-Aurica Bratean, ING Office Manager – Office Cluj Mărăşti

     

    Uitându-mă în urmă, de la momentul când m-am alăturat echipei ING Bank România, pe 4 august 2004, fiecare zi a fost unică şi memorabilă! Sunt 20 de ani de trăiri intense, cu experienţe frumoase care m-au format ca om, iar simplitatea şi transparenţa lucrurilor, susţinerea şi deschiderea oamenilor care te fac să te simţi ca acasă.

    Florina Cristina Seclaman, ING Office Manager – Office Obregia şi Bălcescu

     

    Am intrat în echipa ING Bank în urmă cu 20 de ani, după 5 ani petrecuţi în ING Asigurări de Viaţă. Ştiam deja care sunt valorile companiei, însă conceptul de banking a fost o mare provocare pentru mine. Am colegi cu care sunt împreună din prima zi în ING Bank. Pot spune că, în afară de cei doi copii ai mei, mai am încă cel puţin 30 pe care îi iubesc, îi respect pentru tot ceea ce am trăit împreună şi pentru amprenta pe care ei au lăsat-o în sufletul meu.

    Mariana Diana Mihalache, ING Office Manager – Office Craiova Mihai Viteazu şi Slatina Primăverii

     

    În 2004, ING era deja una dintre cele mai mari bănci din Europa, cu o prezenţă importantă pe piaţa financiară internaţională. În cei 20 de ani, ING a avut o evoluţie semnificativă. Cred că viitorul ING Bank va fi puternic influenţat de digitalizare şi inovaţie, pe fondul unei evoluţii continue a tehnologiei şi a schimbărilor din comportamentul clienţilor. Datorită capacităţii noastre de a ne adapta permanent la aceste tendinţe şi abordării proactive şi inovatoare, ING va ramane unul dintre lideri în domeniul bancar şi îşi va întări poziţia pe piaţa europeană şi internaţională.

    Cristina- Simona Condrea, ING Office Manager – Office Bacău Nicolae Bălcescu

     

    „Deşi sunt în ING Bank de 25 de ani, pot spune că vin cu aceeaşi plăcere la serviciu. Cel mai frumos lucru este că în fiecare zi poţi învăţa ceva nou, poţi să creşti, să te dezvolţi.”

    Radu Râmniceanu, ING Office Manager – Office Buzeşti

     

    „În cei 20 ani petrecuţi alături de ING Bank, am experimentat toate etapele progresului tehnologic şi transformării digitale. De la Multimat, unde clienţii puteau face plăţi şi primeau o foaie A4 drept chitanţă, la introducerea aplicaţiei HomeBank, cu acces mai întâi prin digipass, apoi cu parola, iar acum la deschiderea 100% digitală a unui cont şi a altor produse din portofoliul băncii. Cu alte cuvinte… de la complicat, la simplu şi rapid.”

    Dalia-Mariana Hent, ING Office Manager – Office Timişoara Iuliu Maniu şi Revoluţiei

     

    Cele mai frumoase momente din carieră sunt acelea în care realizezi impactul pe care-l ai în viaţa oamenilor cu care lucrezi, când vezi că oamenii pe care i-ai luat de pe băncile facultăţii se împlinesc profesional, cresc cu ajutorul tău şi au cariere de succes în ING sau în altă companie.

    Daniela Acmola, ING Office Manager –  Office Mangalia Ştefan cel Mare

     

    Povestea mea la ING este aceea a unei relaţii de succes între doi parteneri, eu şi ING, care împărtăşesc aceleaşi valori, aceeaşi pasiune pentru muncă şi respect pentru clienţi. Un parteneriat în care provocările, inerente începutului, au fost transformate în rezultate excepţionale. Am evoluat împreună şi am fost tot mai buni pentru clienţii noştri şi pentru noi. Am construit împreună brandul ING si sunt mândru să fac parte din această poveste despre o bancă ce a ştiut să revoluţioneze sistemul bancar românesc, surprinzând piaţa cu produse inovatoare. Pentru mine este o mare onoare să promovez aceste produse, oferind servicii de o calitate excepţională!

    Cristian-Giamin Hardalău, ING Office Manager – Office Alba Iulia

     

     

    „Au fost multe momente frumoase în cei 20 de ani petrecuţi la ING.  Haideţi să ne gândim la un copil: după ce se naşte, dobândeşte abilităţi primare, acumulează informaţii, se dezvoltă şi creşte mare şi frumos dacă a avut îndrumători buni. Aşa au trecut 20 de ani în ING: cu îndrumători buni care au direcţionat cu abiltate dezvoltarea mea profesională spre succes. Venim acasă” cu drag, ne dezvoltăm permanent pe plan profesional şi personal şi reuşim să găsim un echilibru între cele două.”

    Ana-Maria Verginia Nica, ING Office Manager – Office Piteşti Exerciţiu

     

     

    „La ING, am învăţat să cer ajutor, ceea m-a ajutat şi în viaţa personală. Până să ajung la ING, când mă simţeam copleşită de multe sarcini în viaţa personală de mamă, sau profesională ca antreprenor şi manager, să cer ajutor era ultimul lucru pe care l-aş fi făcut. Acum am învăţat ce înseamnă să lucrezi în echipă, să găseşti sprijin când ai nevoie. S-au adunat multe bune în 20 de ani, dar cel mai bun lucru este că am rămas uniţi şi dedicaţi clienţilor noştri.”

    Ungureanu Evelina Mirela, ING Office Manager – Office Aviaţiei

     

    „20 de ani înseamnă un drum lung, însă am reuşit să-l parcurg pentru că nu am fost singură. Mi-au fost alături şi m-au susţinut permanent familia, echipa mea, colegii din bancă. A fost o adevărată provocare să găsesc echilibrul perfect între carieră şi viaţă personală, însă nu am renunţat. Cariera mea este un efort colectiv şi sunt mândră de noi!”

    Maria-Cristina Ani, ING Office Manager – Office Braşov Eroilor

     

    Îmi amintesc întotdeauna cu multă emoţie pozitivă momentul în care ING a deschis primele ING Offices: o echipă foarte mică care, într-un timp foarte scurt, a desenat oferta pentru clienţi (faimoasele Cont’Rol – contul curent cu dobândă şi Extra’Rol – overdraftul), a desenat şi implementat ING Offices – agenţiile bancare fără casierie, dar cu SelfBank, a creat un model de business în care antreprenori români porneau la drum alături de ING Bank în calitate de office manageri care îşi construiau propriile echipe şi multe alte asemenea. Momentul acesta este relevant pentru că emoţia începutului, creativitatea cu care fiecare contribuia şi mindsetul că totul este posibil, urmate de bucuria rezultatelor, au fost la cote maxime. Eu însămi m-am alăturat echipei de proiect care urma să lanseze ING Retail Banking în România: am părăsit rolul meu din Finance ca să mă ocup de implementarea aplicaţiilor pentru reţeaua ING Offices. Proiectul acesta a fost chiar momentul lansării ING Retail Bank în România, iar importanţa lui este dovedită de cei 1,8 milioane de clienţi de astăzi care ne apreciază şi pentru care noi continuăm să inovăm.

    Roxana Petria, Tribe Lead Retail Products

     

    „Cariera mea la ING este o provocare continuă! Zilnic interacţionezi cu oamenii, fie clienţi, angajaţi, colegi, manageri. Ai zilnic trăiri şi aşteptări diferite şi este necesar să te autodepăşeşti învăţând continuu. Trebuie să te adaptezi, să fii dedicat rezolvării problemelor, să ai răbdare, tact, diplomaţie, să ajuţi şi să asculţi. Iar când eşti apreciat şi în locul potrivit, toate acestea devin un mod de viaţă!”

    Cristina Şchiopu, ING Office Manager – Office Braşov Calea Bucureşti

     

    Cei 20 de ani în ING Bank au însemnat dragoste: de a realiza proiecte, de a ajuta oameni, de a forma echipe de top, de a te reinventa zi de zi, de a face faţă provocărilor care au apărut pe parcurs. Nu aş schimba nimic. Pentru mine a însemnat foarte mult să pot forma oameni frumoşi cu opinii sănătoase, care au învăţăt că nicio activitate nu se desfăşoară la întâmplare şi că în tot ceea ce facem trebuie să avem etică

    Doina-Georgeta Gentea, ING Office Manager – Office Piteşti Brătianu şi Târgovişte Independenţei

     

    ING este acel loc care vreme de 25 de ani a ştiut cum să îmi ofere tot concursul pentru dezvoltarea mea continuă. Prin atmosfera de lucru pe care o oferă practic te impulsionează să te perfecţionezi în ceea ce ştii deja şi oferă cadrul perfect pentru dezvoltare personală, dar şi creativitate. Odată cu lansarea office-urilor a creat premisele unui câştig care să urmărească întocmai calitatea şi volumul de muncă depus, ceea ce a dus la răsplata deplină a
    eforturilor depuse.

    Alexandru-Mihai Tripa, ING Office Manager – Office Gara de Nord

     

    „Sunt în ING de 20 de ani pentru că este o companie care te ajută să creşti în fiecare zi şi să fii mândru de tot ceea ce realizezi. Nu voi uita niciodată momentul în care  la restaurantul 3842-Chamonix, o echipă de campioni se ţineau de mână mândri şi ascultau melodia campionilor – We are the Champions.”

    Marius Fota, ING Office Manager – Office Craiova Cuza

     

    „Într-adevăr, aniversez şi eu 20 de ani în ING, odată cu divizia de Retail Banking. Câteva lucruri care m-au atras la ING când m-am angajat – imaginea de brand, cultura organizaţională, un loc de muncă unde se cultivă excelenţa – au un rol important şi în istoria mea în bancă. Am constatat într-adevăr că organizaţia are excelenţa în ADN, că îşi încurajează angajaţii să studieze, să îşi realizeze potenţialul profesional, să livreze la standardele cele mai înalte. Şi asta a rezonat cu personalitatea şi cu aspiraţiile mele. Ca un insider în domeniul bancar, am fost şi martorul evoluţiei sectorului, de la epoca formularelor pe hârtie până la aplicaţiile de mobile banking de azi. Şi la rolul pe care băncile l-au jucat în creşterea economică a ţării în ultimii 20 de ani. Mă bucur că sunt o părticică în construcţia asta prin care în fiecare zi facem un pic mai bine.”

    Nicu Andreica, Head of Advisory Channels Management

    Dacă ar trebui să aleg un singur cuvânt pentru a caracteriza ING ca organizaţie, aş alege cuvântul <<Responsabil>>. Este o organizaţie în care mă regăsesc, ce are în vedere valori pe care le împărtăşesc. În primul rând, grija pentru clienţii noştri, clienţi ce ne investesc cu încrederea lor. Niciodată nu putem vorbi de servicii perfecte, desigur, dar această constantă preocupare de a avea servicii de calitate, de a le îmbunătăţi, de a recunoaşte unde mai avem de lucru şi când greşim este pentru mine un mod responsabil de a gestiona încrederea pe care o primim. Apoi, în egală măsură, grija pentru fiecare dintre cei care lucrăm în companie. Suntem cu adevărat o echipă, ne preocupăm de binele fiecăruia şi ştim că vom reuşi împreună. Putem depăşi orice problemă pentru că întotdeauna vor fi colegi care vor pune umărul. Să lucrezi zi de zi în acest mod este un sentiment grozav! În plus, ING este o companie ce îţi permite să te dezvolţi, îţi dă şansa de a creşte, o companie deschisă ce îmbrăţişează şi provoacă schimbare.

    Maria Cristina Matei, Chief Operating Officer

     

    „Ca manager al unei reţele de parteneri pot spune că provocările sunt la ordinea zilei şi mi-am dat seama că fac parte din meniul care mă ţine În formă. Când apare o criză, presiunea creşte şi teama de a nu lua cea mai bună decizie, de a pierde implicarea oamenilor sau încrederea lor, devin probleme care nu-ţi dau pace şi te fac să nu mai fi aşa sigur de tine. Într-un astfel de moment, într-un exerciţiu făcut de o firmă de training într-o sală cu toţi managerii din reţea, am primit cele mai multe voturi la întrebarea: «care este super-eroul culturii noastre?». A fost unul dintre cele mai emoţionante momente din cariera mea În ING. A fost o validare a încrederii că împreună putem trece peste orice.” 

    Adrian Buzilă, Head of Network


    30 de ani de creşteri

  • Conceptul Ana Aslan şi staţiunile balneoclimaterice ale bunicilor noştri de care râdeam vor deveni prietenii noştri cei mai buni

    Temele principale ale Occidentului burghez, selectate prin intermediul celor mai importante publicaţii de business din lume – Financial Times, The Wall Street Journal şi The Economist – sunt legate de: cum să îmbătrâneşti bine, adică să te bucuri de un număr mai mare de ani în viaţă, dar cu o sănătate bună, nu să fii bolnav; ce se întâmplă cu toate acumulările financiare, adică cu toate averile acumulate în timp de către Occident şi, în final, presiunea pe care o va pune asupra sistemului social – sistemul de pensii şi sistemul de sănătate – creşterea speranţei de viaţă. În acest moment se investesc sute de miliarde, mii de miliarde de euro sau dolari în concepte, idei, formate prin care poţi să te bucuri de mai mulţi ani în viaţă, dar cu o sănătate bună. Sunt milionari şi miliardari care şi-ar da jumătate din avere ca să mai prindă un deceniu în viaţă şi să fie în formă. Descoperirile actuale vor permite generaţiilor care vin după noi să ajungă într-o formă bună şi la 100 de ani. Într-o discuţie cu Fady Creih, CEO al reţelei private de sănătate Regina Maria, acesta spunea că remarcă o cerere tot mai mare din partea clienţilor pentru studii clinice, care să arate în ce stadiu se află corpul unui om, în ce organe trebuie să investească, ce organe interne trebuie să repare astfel încât să îşi poată prelungi viaţa într-un mod activ.  Sunt clienţi care au suficienţi bani astfel încât să investească în ei ca să trăiască mai mulţi ani într-o formă mai bună şi să nu se trezească aruncaţi într-un azil sau la coşul istoriei pe la 80 de ani, asta dacă ajung până acolo. Adică piaţa va cere reînvierea conceptului pus pe piaţă de Ana Aslan acum 50 de ani şi care a făcut furori la vremea respectivă. Păcat că acest concept nu a fost preluat şi dus mai departe după revoluţie. De asemenea, vor reînvia celebrele staţiuni balneoclimaterice de care râdeam în anii ’90, când spuneam că acolo se duc numai babe şi moşi. Cu toţii vom fi babe şi moşi mai devreme sau mai târziu şi ne vom bate pentru celebrele bilete de tratament din staţiunile balneoclimaterice. Bineînţeles, ele trebuie modernizate şi aduse la un standard al actualului secol. Dar conceptul rămâne acelaşi. Occidentul este foarte bogat, iar acumulările făcute în ultimul secol au ajuns la un asemenea nivel încât depăşesc PIB-ul unei ţări. Aceste acumulări, dacă stau în continuare în bănci sau  în active cu venit fix, la un moment dat vor constitui o problemă pentru sistemele financiare globale. Pur şi simplu sunt prea mulţi bani acumulaţi, care dacă nu sunt consumaţi devin un pasiv, şi nu un activ pentru o societate. Când ajungi la o anumită vârstă, cu excepţia tratamentelor medicale nu prea ai unde să consumi acei bani, iar acest lucru constituie o problemă. Nu mai poţi să mergi în cluburi, nu îţi mai schimbi televizorul atât de des, nu îţi mai schimbi casa, nu mai poi să mergi în excursii pentru că nu te mai ţin picioarele, iar atunci tot ce ai acumulat făcând economii de-a lungul deceniilor se pierde. Nu poţi să trasferi toată averea acumulată copiilor când eşti în viaţă pentru că rămâi fără bani, fără casă, dar în acelaşi timp nici nu mai poţi să consumi acei bani, ceea ce aduce o problemă pentru economie. Dacă acei bani stau degeaba într-un cont bancar, economia nu mai are sânge proaspăt, nu mai are bani pentru inovaţii şi produce prea puţin pentru cât ar avea nevoie societatea să crească. Occidentul, care trece prin cea mai bună perioadă din istorie, are prea mulţi bani acumulaţi de către oameni, iar economiile stagnează. Această stagnare economică nu are cum să susţină creşterea necesarului de bani pentru pensii şi pentru sistemele medicale, care costă din ce în ce mai mult şi care vor fi din ce în ce mai solicitate pe măsură ce va creşte speranţa de viaţă.

    Extrapolarea datelor pentru următoarele decenii arată că la necesarul actual adus de creşterea speranţei de viaţă – mai mulţi ani în care se plăteşte pensia, mai multe cheltuieli medicale pentru un locuitor, cât produc o ţară într-un an, adică PIB-ul, va fi prea puţin faţă de nevoile financiare. Aşa că inevitabil vor creşte taxele şi impozitele. Iar ţările vor deveni din ce în ce mai sociale. Un sistem de taxare mai mare va reteza din dorinţa antreprenorială, ceea ce nu va da naştere la noi idei, la noi concepte, la noi inovaţii. Iar în acest fel, economiile se vor burghezi şi mai mult. Iar discursul politic se va îndrepta mai degrabă către alegătorii în vârstă şi mai puţin către economia liberală şi generaţiile mai tinere. Noi râdem acum, când vedem cum partidele noastre discută toată ziua despre creşterea pensiei, despre sistemele medicale. Dar acesta va fi discursul la care ne vom raporta şi noi peste un deceniu.  

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Când vom vedea prima şcoală a unui antreprenor român?

    Lipsa de specialişti dintr-o serie de domenii este o temă de discuţie care se repetă de la an la an, în funcţie de ciclurile economice şi, de cele mai multe ori, are ca idee principală faptul că tinerii absolvenţi de facultate nu sunt suficient de bine pregătiţi pentru piaţa muncii, că programele teoretice nu sunt în acord cu realitatea şi cu nevoile companiilor prezente în România. De puţine ori am auzit soluţii concrete propuse din partea mediului de afaceri pentru această discrepanţă şi, în afara unor programe duale de pregătire realizate în parteneriat cu statul, de cele mai multe ori de companii multinaţionale, nu am auzit ca vreun antreprenor român să se implice, concret, în modelarea tinerilor ce ar putea cândva să lucreze în companiile lor. Deficitul de personal şi de specialişti în anumite domenii nu este însă o problemă românească şi în unul dintre articolele revistei curente veţi regăsi un exemplu de soluţie ce ar putea fi replicată şi de antreprenorii români. „În fiecare an, Marea Britanie se confruntă cu un deficit anual de 59.000 de ingineri. Eşecul de a aborda această problemă ar putea costa economia britanică 27 miliarde de lire sterline în fiecare an începând cu anul 2022. Pur şi simplu, avem nevoie de mai mulţi”, scriu reprezentanţii Dyson pe platforma companiei, motivând decizia de a se implica în formarea tinerilor ingineri. Simţind că minţile tinere strălucite nu ar trebui să rateze o carieră în inginerie, aşa cum aproape că era să i se întâmple şi lui, James Dyson a înfiinţat Fundaţia James Dyson în 2002 pentru a combate conceptele greşite despre inginerie şi pentru a lupta împotriva deficitului. Mai concret, prin intermediul Institutului Dyson, tinerii studenţi studiază pentru obţinerea unei diplome în inginerie, în timp ce deţin un loc de muncă real în departamentul de cercetare, design şi dezvoltare al companiei. Ei sunt ingineri la Dyson încă de la început. Până în prezent, Dyson a investit 31,5 milioane de lire sterline în Institutul Dyson, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul companiei. Inginerii institutului nu plătesc taxe de şcolarizare şi primesc un salariu complet. Pe lângă studiile lor universitare, ei lucrează la proiecte reale alături de experţi din echipele globale de inginerie, cercetare şi tehnologie ale Dyson, în Campusul Dyson din Marea Britanie, dar şi în cadrul altor facilităţi de producţie ale companiei, uneori şi alături de echipe aflate pe un alt continent. Este mai mult decât un loc de muncă şi mai mult decât o diplomă, şi, deşi aspiraţia este ca ei să rămână mult timp după absolvire în companie, ei nu sunt legaţi de Dyson. Dincolo de faptul că au astfel posibilitatea să se implice în dezvoltarea unor proiecte reale, a unor produse care să fie lansate pe piaţă, ei pot avea şansa să lucreze alături de James Dyson, un personaj aspiraţional, asociat cu perseverenţa şi cu faptul că eşecul nu trebuie să stea în calea punerii în practică a ideilor, cât şi cu succesul unui inventator transformat în unul dintre cei mai bogaţi antreprenori britanici. Chiar dacă are o avere estimată la peste 13 miliarde de dolari, el îşi are biroul în continuare în campus şi nu ezită să discute cu viitorii ingineri despre proiectele în care sunt implicaţi. Mai mult decât atât, ei au posibilitatea să lucreze în echipe internaţionale, aflate chiar şi pe alte continente, încă de la început, reuşind astfel să îşi dezvolte şi abilităţile de multiculturalism atât de necesare în lumea pe care o trăim. În timp ce lamentările referitoare la gradul de pregătire a absolvenţilor români sunt destul de populare în mediul de afaceri, iniţiativele de acest tip sunt mai puţin răspândite pe piaţa locală. Deseori, marii antreprenori români, oamenii din spatele celor mai cunoscute branduri româneşti „stau ascunşi” – abia reuşim să îi găsim noi, chiar şi când vine vorba de realizarea unor articole menite tocmai să inspire noile generaţii înspre cariere de succes sau înspre dezvoltarea unor afaceri. Cum ar fi însă ca, în loc de orele de practică bifate doar pe hârtie, un tânăr student să-i poată face shadowing lui Daniel Dines, în biroul din Bucureşti, dar şi în cel din New York şi să fie şi plătit pentru asta? Dar să lucreze în cadrul depozitului eMAG, întâlnindu-l din când în când şi pe Iulian Stanciu? Sau în laboratoarele Ivatherm, vorbind despre cele mai noi produse destinate înfrumu­seţării cu Rucsandra Hurezeanu? Şi lista poate continua, pentru că există deja zeci de antreprenori români cu poveşti aspiraţionale, dar poate nu atât de dispuşi încă să inspire.

    De ce nu fac mai mulţi antreprenori din România la fel ca Dyson? Abordarea inginerului britanic în susţinerea educaţiei şi inovaţiei poate fi o sursă de inspiraţie pentru ei. Doar prin investiţii şi implicare activă în dezvoltarea resurselor umane şi a capacităţilor tehnologice, ei pot contribui la construirea unei societăţi mai bune pentru viitorul nostru comun.   

    Ioana Matei este editor-şef, Business Magazin