BusinessMagazin

Blog

  • Donald Trump mai face un pas ca să îşi extindă imperiul imobiliar. Fostul preşedinte SUA vrea să vândă apartamente de trei miliarde de dolari construite în jurul unui celebru teren de golf cu care vrea să atragă super-bogaţii

    Donald Trump plănuieşte să îşi extindă  imperiul imobiliar. În acest scop, fostul preşedinte american vrea să construiască apartamente de lux în interiorul Trump National Doral Miami, celebrului său resort de golf, cu care vrea să atragă milionarii, scrie Bloomberg.

    Preţurile apartamentelor de lux ar începe de la 2 mil. dolari, iar ele intră la vânzare din 2025.

    Costul noului proiect imobiliar marca „Trump” este estimat între 2,5 şi 3 mld. dolari. Potrivit documentelor, familia Trump ar urma să ridice 1.500 de apartamente şi dezvolte spaţii comerciale care se vor întinde pe 141.000 metri pătraţi, într-una dintre cele mai fierbinţi puncte ale pieţei imobiliare din SUA.

    Consiliul oraşului Doral, unde Trump vrea să ridice complexul rezidenţial, a votat în favoarea proiectului. Printre cei care s-au opus a fost chiar primarul oraşului. Decizia finală privind construirea urmează să vină în septembrie.

    Averea lui Donald Trump a crescut masiv în 2024, mai ales datorită unui impuls dat de start-up-ul său din social media. Portofoliul imobiliar al lui Trump este evaluat la 2,7 miliarde de dolari, conform Bloomberg Billionaires Index. Trump National Doral reprezintă 305 milioane de dolari din această sumă.

     

  • CFA România: Analiştii financiari estimează o inflatie de 4,4% pentru următoarele 12 luni, deprecierea leului, creşterea datoriei publice şi a deficitului bugetar. Aderarea la euro ar putea avea loc peste 11 ani

    Analiştii financiari estimează o inflatie de 4,4% pentru orizontul de 12 luni şi o depreciere a leului, valoarea medie a cursului anticipat fiind 5,1062 lei pentru un euro, potrivit unui sondaj realizat de Asociaţia CFA România.

    Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei a scăzut marginal în luna iulie, cu 0,2 puncte, până la valoarea de 52,0 puncte, influentat de scădera cu 1,3 puncte a componentei de anticipaţie a indicatorului, în timp ce componenta de condiţii curente s-a majorat cu 2,2 puncte.

    Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (iulie 2025) s-a redus faţă de sondajul anterior şi s-a situat la valoarea medie de 4,43%.

    În acelaşi timp, aproximativ 47% dintre participanţi anticipează o reducere a ratei inflaţiei în următoarele 12 luni, iar 41% anticipează o stabilitate a acestui indicator.

    În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, în jur de 82% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare.

    “Principalul risc asupra stabilităţii financiare a României este politica fiscală. Deficitul bugetar, este anticipat de către participanţii la sondaj la o valoare de peste 7% din PIB în acest an. Acest deficit este asociat şi cu o reducere uşoară a anticipaţiilor de creştere economică pentru acest an.”, a declarat Adrian Codirlaşu, CFA – Vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România.

    Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, cea mai mare parte dintre participanţii la sondaj, 59%, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, în timp ce tot 29% anticipează o scadere. De asemenea 41% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt corect evaluate, iar 59% că sunt supraevaluate. 

    Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2024 a continuat să se majoreze şi este anticipat (valoarea medie a anticipaţiilor) la 7,1% din PIB, iar anticipaţiile de creştere economică pentru anul curent au continuat să se reducă faţă de exerciţiile anterioare şi se situează la valoarea de 2,5%.

    Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 54% în următoarele 12 luni.

    În  luna iulie, CFA a realizat şi un sondaj privind anticipaţiile de aderare a României la zona euro. Media anticipaţiilor este un orizont de 11 ani. Valorile anticipate s-au situat într-un interval cuprins între 5 ani şi 20 de ani, fiind exprimată şi o opinie că România nu va adera la zona euro (opinie care nu a intrat în calculul mediei anticipaţiilor).

     

     

    Sondajul este realizat lunar de Asociaţia CFA România, de peste 13 ani, şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. Sondajul este realizat în ultima săptămâna a fiecărei luni iar participanţii sunt membri ai Asociaţiei CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenului CFA.

    Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la condiţiile curente – referitoare la mediul de afaceri şi piaţă muncii; anticipaţiile pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piaţă muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie.

     

  • Opinie Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC Romania: Economia europeană ar putea creşte suplimentar cu până la 0,7% pe an, până în 2030, datorită GenAI. În ce scenarii, care ar fi statele şi industriile beneficiare?

     

    Presiunea pentru reinventarea afacerilor datorată tehnologiei, schimbărilor climatice şi altor câteva megatendinţe se va intensifica în următorii ani, inteligenţa artificială generativă (GenAI) fiind un catalizator care va impulsiona eficienţa, inovarea şi schimbările transformaţionale. Aceasta este opinia majorităţii directorilor executivi la nivel global, surprinsă de sondajul PwC CEO Survey 2024. În România, jumătate dintre liderii de companii chestionaţi cred că GenAI va schimba profund modul în care companiile îşi desfăşoară activitatea şi va intensifica concurenţa, chiar dacă adoptarea noilor tehnologii este mai lentă decât în alte ţări. În acest context, GenAI poate contribui la creşterea economiilor multor ţări, după cum arată o analiză recentă a strategy&, departamentul de strategie al reţelei globale PwC.

    Potrivit acesteia, utilizarea GenAI are potenţialul de a genera o creştere economică suplimentară anuală între 0,4% şi 0,7% în Europa, până în 2030. Într-o perioadă în care avansul produsului intern brut european este estimat la 1,4%, aportul pe care l-ar aduce GenAI nu este deloc de neglijat. Desigur estimările sunt condiţionate de anumite schimbări, iar analiza menţionată realizează două scenarii de implementare a GenAI pentru a măsura posibilul impact asupra creşterii economice.

    Într-un scenariu optimist, un număr mare de companii sunt receptive la inovarea GenAI şi dezvoltă o strategie în acest sens, sunt dispuse să facă investiţiile necesare (care pot genera un profit doar după un anumit timp) şi îşi asumă riscurile asociate, iar politicile publice şi reglementările sprijină în mare măsură implementarea în Europa. În aceste condiţii, s-ar atinge până la 90% din potenţialul de majorare a productivităţii totale datorată GenAI. ceea ce ar conduce la o creştere suplimentară a PIB-ului european de 0,7% pe an, respectiv de circa un trilion dolari până în 2030.

    Într-un scenariu moderat, în care companiile adoptă într-un număr limitat GenAI, iar până în 2030 nu se realizează mai mult de 40-50% din potenţialul de majorare a productivităţii, creşterea suplimentară ar fi de 0,4%. În acest scenariu, companiile vor fi afectate de lipsa de competenţe şi de finanţare, precum şi de lipsa clarităţii reglementărilor sau a unei politici publice proactive privind GenAI.

    Apariţia GenAI ca tehnologie accesibilă în toate sectoarele economiei poate să îmbunătăţească semnificativ capacităţile de inovare şi eficienţa companiilor de-a lungul întregului lanţ valoric. Prin urmare, va aduce câştiguri de productivitate chiar mai mari şi mai eficiente decât alte tehnologii disruptive din trecut. În plus, GenAI ar putea contribui la limitarea deficitului structural de forţă de muncă calificată din Europa, conferind în acelaşi timp avantaje competitive atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung companiilor care o adoptă cu succes şi rapid.

    Industriile câştigătoare

    Însă beneficiile potenţiale ale GenAI sunt distribuite inegal între sectoare. Chiar şi aşa, companiile pot maximiza avantajele printr-o evaluare atentă a cazurilor de utilizare internă, analizate prin prisma creşterii productivităţii.

    Analiza împarte sectoarele beneficiare în trei categorii din punct de vedere al impactului GenAI atât asupra veniturilor, cât şi asupra performanţei finale:

    Sectoare cu impact ridicat: tehnologie şi software, divertisment şi media, farmaceutic şi ştiinţe medicale, servicii financiare, servicii profesionale şi telecomunicaţii.

    Industrii aspirante, care pot obţine noi eficienţe din aplicaţiile GenAI dezvoltate în mare parte în afara domeniului lor, cu impact asupra rezultatelor finale: bunuri de consum şi comerţ cu amănuntul, servicii suport, transport de pasageri, călătorii, ospitalitate, sănătate şi imobiliare.

    Sectoare cu potenţial scăzut, în care munca fizică sau producţia domină lanţul valoric, iar automatizarea, completată parţial de GenAI, poate aduce o contribuţie, dar mai redusă la productivitate, dacă este pusă în aplicare în mod eficient: produse chimice, producţie de înaltă tehnologie, sectorul public (administraţie publică şi alte servicii, apărare şi educaţie), automobile, producţie industrială, construcţii, utilităţi publice, marfă şi transport, agricultură.

    Statele câştigătoare

    Implicit, ţările ale căror economii se bazează pe industrii cu impact ridicat al GenAI vor avea mai mult de câştigat, bine poziţionate fiind acum Elveţia, Suedia, Belgia sau Marea Britanie.

    Ponderea companiilor cu impact şi potenţial ridicate în totalul economiei este, în medie, mai mare în SUA şi în Marea Britanie decât în restul statelor europene . La nivel global, SUA este liderul  în inovare în domeniul GenAI, cu un ecosistem inegalabil de furnizori mari de tehnologie, start-up-uri şi acces la finanţare. În acelaşi timp, companiile chineze adoptă şi tind să integreze rapid GenAI în produsele lor şi în aplicaţiile din viaţa de zi cu zi. Totuşi, cu o strategie bine definită şi investiţii adecvate, Europa poate valorifica această tehnologie emergentă pentru a obţine un avantaj competitiv şi pentru a genera creştere economică.

     


     

     

  • Consiliul Fiscal: În lipsa unor măsuri de consolidare fiscal-bugetară, deficitul va depăşi probabil 7% din PIB în acest an, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB

    Prima parte a anului 2024 a consemnat o serie de măsuri cu efect negativ asupra execuţiei bugetare şi, în lipsa unor măsuri de consolidare fiscal-bugetară, deficitul va depăşi probabil 7% din PIB în acest an, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB, se arată într-un raport al Consiliului Fiscal.

    În opinia analiştilor, această evoluţie a deficitului ar fi generată de faptul că noua lege a pensiilor şi creşterile salariale acordate în sectorul public vor genera costuri suplimentare în a doua jumătate a lui 2024, iar sezonalitatea execuţiei bugetare este caracterizată de concentrarea unor categorii de cheltuieli în ultimele luni ale anului.

    ”Pare puţin probabil ca, în contextul anului politic foarte agitat, să mai fie adoptate măsuri care să corecteze decisiv derapajul bugetar. Astfel, cu toate că România se află în procedură de deficit excesiv, este foarte posibil ca 2024 să fie al doilea an consecutiv în care se deviază de la traiectoria de ajustare a deficitului stabilită de instituţiile europene. În consecinţă, procesul de consolidare fiscal-bugetară este stringent şi inevitabil”.

    Consiliul Fiscal atrage atentia că în următoarea perioadă România va trebui să adopte măsuri viabile de reducere a deficitului structural, ţintind atât creşterea ponderii veniturilor fiscale în PIB, cât şi o eficientizare a cheltuielilor bugetare.

    În plus, Consiliul Fiscal subliniază că utilizarea fondului de rezervă în locul rectificărilor bugetare creează un precedent ce implică riscuri majore, de la lipsa de transparenţă în execuţia bugetară, până la utilizarea discreţionară şi accentuarea recurgerii la derogări de la regulile fiscale. CF reiterează recomandarea privind identificarea explicită a cheltuielilor care pot fi angajate din fondul de rezervă, împreună cu o transparenţă mai ridicată, inclusiv prin raportarea periodică către Parlament a modului şi nivelului de utilizare a fondului de rezervă.

    Comisia Europeană anticipează o creştere a PIB real în România de 3,3% în 2024 – peste prognoza FMI de 2,8%.

    Pentru anul 2025, atât tendinţa, cât şi ierarhia în privinţa vitezei de creştere se inversează, CE anticipând o decelerare la 3,1%, sub valoarea proiectată de FMI, de 3,6%, care, în contrast, anticipează o intensificare a creşterii economice către finalul intervalului de prognoză.

    Factorii determinanţi ai traiectoriei ascendente a PIB în anii următori sunt prevăzuţi a fi consumul privat, pe fondul creşterii venitului real disponibil din economie, precum şi investiţiile, ce urmează a rămâne robuste. Fondurile europene sunt prevăzute a sprijini puternic investiţiile publice, în special cele în infrastructură, în timp ce exportul net este anticipat a avea o contribuţie negativă la creşterea economică.

    Cele mai recente proiecţii ale BNR plasează rata anuală a inflaţiei IPC la nivelul de 4% la finalul anului 2024. Evoluţia descendentă a ratei inflaţiei se datorează componentei inflaţiei de bază, anticipată să scadă gradual şi, ulterior, mai lent.

    Vedeti aici raportul integral al Consiliului Fiscal pe 2023

  • De ce nu fac ungurii mai mulţi copii? Criza demografică se adânceşte drastic în Ungaria, deşi guvernul aruncă cu bani pentru a convinge familiile să crească natalitatea

    Politicile pentru sprijinirea familiilor din Ungaria şi banii care vin la pachet cu acestea sunt unele dintre cele mai generoase din lume. Guvernul de dreapta a lui Viktor Orban se opune imigraţiei şi susţine familia „tradiţională” punând pe masă sume importante, însă rezultatele întârzie să apară, scrie FT.

    Măsurile de sprijinire a natalităţii includ scutiri fiscale care cresc odată cu numărul de copii – mamele cu patru sau mai mulţi copii nu plătesc impozit pe venit – şi alte tipuri de alocaţii.

    Cheltuielile totale cu subvenţiile pentru familie depăşesc 5 % din PIB, adică mai mult decât dublu faţă de cheltuielile Ungariei pentru apărare.

    Cu toate acestea, oricât de generoase sunt aceste programe, este din ce în ce mai clar că efectul lor este limitat.

    Pe măsură ce pandemia Covid-19 şi criza economică care a urmat au cuprins Europa, natalitatea s-a stabilizat. O scădere în rândul femeilor cu vârste cuprinse între între 20 şi 30 de ani a contribuit ulterior la scăderea natalităţii.

    De la un minim record de 1,23 copii pe femeie în 2011, rata fertilităţii în Ungaria a crescut la 1,59 în 2020, dar în ultimii ani s-a stabilizat la aproximativ 1,5. În prima jumătate a acestui an, rata fertilităţii s-a situat la 1,36 copii pe femeie, cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, a declarat KSH, serviciul ungar de statistică.

    Cercetătorii care urmăresc criza natalităţii sunt de părere că unul dintre motivele pentru care aruncatul cu bani nu functionează este că nu se aruncă în direcţia care trebuie.

    Altfel spus, banii nu ajung la familiile care au probleme financiare . Cei mai mulţi beneficiari ai politicilor pentru natalitate fac parte din clasa de mijloc şi din clasa bogată.

    Balázs Kapitány, specialist în demografie la biroul de statistică de stat, a declarat la o conferinţă din iunie că o analiză a mii de beneficiari a arătat că subvenţiile au crescut gap-ul dintre familiile mai sărace şi cele mai înstărite.

    „Aceste scheme de sprijin au remodelat întregul sistem de subvenţii, care acum vizează persoanele cele mai înstărite şi creşte inegalitatea, ceea ce este probabil o premieră mondială printre astfel de programe” a declarat Kapitány.

     

  • Sondaj: Circa 20% dintre şoferi recunosc că s-au urcat la volan după ce au consumat alcool

    Peste 60% dintre respondenţi au spus că printre cunoscuţii lor există persoane care s-au urcat la volan după ce au consumat băuturi alcoolice. Totodată, doar 16% dintre respondenţi au apreciat că şoferii care se urcă băuţi la volan reprezintă cel mai mare pericol la adresa siguranţei în traficul din România iar mai mult de o treime au spus că pedepsele mai aspre pentru şoferii care comit infracţiuni ar duce la îmbunătăţirea siguranţei rutiere.

    Sondajul a fost realizat online la solicitarea Asociaţiei Spirits România şi a analizat opiniile a 1101 respondenţi.

    Chestionaţi despre motivele care i-au determinat să se urce băuţi la volan, peste 60% dintre respondenţii care au admis că au făcut acest lucru au spus că nu erau beţi ci doar consumaseră puţin alcool, în timp ce o treime (33,77%) au explicat că aveau de parcurs un drum scurt şi care le era familiar. Pentru 5% dintre respondenţi presiunea anturajului a stat la baza acestei decizii. Atunci când în calitate de pasager au întâlnit un şofer aflat sub influenţa alcoolului, peste 81% dintre respondenţi spun că au ales să coboare din maşină, în timp ce aproximativ 10% spun că au ignorat acest aspect iar 8% au ales să sesizeze poliţia.

    Pe de altă parte, dintre cei care au admis că au în cercul lor cel puţin o persoană care a condus autoturismul sub influenţa alcoolului, puţin peste jumătate (56%) au spus că au atenţionat persoana respectivă asupra posibilelor consecinţe ale gestului lor în timp ce 30% au spus că au intervenit pentru a împiedica respectiva persoană să plece la drum. Pe de altă parte, 13% spun că au ales să nu intervină în niciun fel.

    Sondajul arată că 42,33% dintre respondenţi consideră că legislaţia existentă este suficient de dură, dar nu este aplicată corespunzător, în timp ce 41,96% spun că actuala legislaţie nu este suficient de restrictivă încât să prevină evenimentele rutiere. Totuşi, întrebaţi care consideră că este cel mai mare pericol la adresa siguranţei rutiere din România, doar 23,89% au indicat lipsa unei legislaţii suficient de dure încât să descurajeze comportamentele necorespunzătoare. Cei mai mulţi (33,51%) au spus că principalul pericol îl reprezintă lipsa de respect a şoferilor faţă de reguli în timp ce doar 15,89% au spus că principalul pericol este reprezentat de şoferii care se urcă băuţi la volan. Procente aproximativ egale de respondenţi au identificat drept principal pericol atitudinea prea permisivă a poliţiei (13,81%) sau lipsa unei infrastructuri rutiere adecvate (12,9%).

    Aproximativ două treimi dintre respondenţi (63,58%) spun că au auzit despre legea Anastasia şi un procent similar (63,4%) spun că aceasta va avea un impact pozitiv asupra reducerii accidentelor rutiere doar dacă va fi aplicată riguros. De altfel, studiul a mai arătat că aplicarea de sancţiuni mai dure este considerată de peste o treime (38,7%) dintre respondenţi drept metoda cea mai bună de îmbunătăţire a siguranţei rutiere în timp ce peste 25% au spus că aplicarea strictă a legislaţiei existente poate duce la o creştere a siguranţei.

    „Consumul de alcool la volan este periculos şi inacceptabil. Asociaţia Spirits, în calitate de organism ce reuneşte principalii actori din industria băuturilor spirtoase, îndeamnă atât şoferii, cât şi pasagerii, să conştientizeze responsabilitatea pe care o au atunci când se urcă în maşină”, a declarat Florin Rădulescu, preşedintele Asociaţiei Spirits România.

    „Numărul accidentelor rutiere provocate de persoanele care conduc vehiculele în timp ce se află sub influenţa alcoolului rămâne ridicat. De aceea, este nevoie de o creştere a nivelului de conştientizare în rândul conducătorilor de vehicule şi de o mai bună înţelegere şi asumare a responsabilităţii pe care fiecare o avem atunci când conducem pe drumurile publice. Campaniile de educare şi informare reprezintă un demers important, iar Brigada Rutieră are un angajament foarte puternic, iniţiază şi susţine constant activităţi menite să ducă la o mai bună conştientizare a riscurilor pe care le implică condusul sub influenţa alcoolului. Ne dorim ca oamenii să înţeleagă că, dincolo de plăcerea şi necesitatea de a conduce, atunci când ne aflăm la volan, ne asumăm o responsabilitate foarte mare faţă de siguranţa noastră şi a celorlalţi participanţi la trafic,” a declarat Claudiu Costea, ofiţer din cadrul Brigăzii Rutiere.

  • Cine sunt bogaţii României, cu averi fabuloase, de care mulţi dintre oamenii din ţara noastră nici nu au auzit

    Au construit unele dintre celE mai mari companii româneşti. Au dezvoltat adevărate „imperii”, al căror business ajunge până la miliarde de euro anual. Au vândut afaceri pentru care au încasat zeci sau chiar sute de milioane de euro. Investesc în continuare în real-estate, agricultură, producţie sau retail. Fac banii să se mişte şi astfel ţin economia în priză. Şi totuşi, mulţi dintre ei sunt necunoscuţi publicului larg. Sunt printre cei mai discreţi oameni de afaceri locali.

    Unii au lăsat dintotdeauna ca munca lor să vorbească pentru ei. Alţii au ales să se retragă treptat din prim-plan, deşi continuă să facă jocurile în culise. Există însă şi cei care au dus discreţia la rang de artă. Astfel, nu doar numele lor, ci şi businessurile pe care le-au construit cărămidă cu cărămidă în capitalism sunt ţinute departe de ochii curioşilor. Nu de puţine ori, nu există nici măcar o imagine cu aceşti antreprenori care se pot plimba agale, nestingheriţi, pe Calea Victoriei, spre exemplu, îmbrăcaţi în haine ale unor branduri de lux „tăcut” (quiet luxury – trad.), care costă mii de euro, dar care nu „strigă” numele niciunui brand. Şi nimeni nu ar şti cine sunt ei.

    Şi totuşi, cine sunt cei mai discreţi oameni de afaceri locali?

    1. Zoltan Teszari,  Telecom – Digi/ RCS&RDS

    Istoric:
    A intrat în afaceri cu o tonetă de îngheţată în Oradea, oraşul în care s-a născut, după care, la începutul anilor ’90, a intuit potenţialul uriaş al serviciilor de televiziune. A urmat construcţia treptată, prin achiziţii şi dezvoltare organică, a unui imperiu în telecom, care este prezent acum şi în alte ţări din Europa. Deşi despre afacerea pe care a creat-o – Digi – există informaţii şi date financiare, dar nu numai, despre fondatorul ei, antreprenorul Zoltan Teszari, detaliile sunt (prea) puţine.

    2. Alin Niculae, Energie – Oscar Downstream, Real estate

    Istoric:
    Alin Niculae a dezvoltat de la zero cea mai mare companie petrolieră din România care nu face parte dintr-un grup internaţional. Afacerea Oscar Downstream a apărut pe piaţă la începutul anilor 2000, fiind înfiinţată de antreprenorul care văzuse potenţial în vânzările en-gros de carburanţi pentru companii. Apoi, odată ce afacerea a crescut, el a început să parieze şi pe imobiliare, fiind astăzi unul dintre cei mai importanţi investitori din real-estate din Bucureşti. 

    3. Sacha Dragic, Pariuri – Superbet, Fonduri de investiţii, Logistică

    Istoric:
    Sacha Dragic este fondator şi executive chairman al Superbet Group, activ pe piaţa de pariuri sportive şi gaming de mai bine de 15 ani. Deşi businessul a fost fondat şi dezvoltat iniţial local, în urmă cu 4-5 ani a început expansiunea internaţională. Acum, grupul are operaţiuni pe mai bine de zece pieţe şi vizează o extindere globală, în contextul în care antreprenorul a atras în acţionariat fondul de investiţii Blackstone, unul dintre cele mai mari din lume. Sacha Dragic este implicat şi în alte businessuri, precum fondul de investiţii Mozaik Investments, societatea de brokeraj Investimental, dar şi în real-estate şi altele.

     

     

     

    4. Horia Ciorcilă, Banca Transilvania, Real estate, Industria hotelieră

    Istoric: Bancherul-antreprenor Horia Ciorcilă, unul dintre fondatorii şi apoi preşedintele Băncii Transilvania, a început să construiască în urmă cu 25 de ani, în două camere înghesuite de pe malul Someşului din Cluj, alături de alţi oameni de afaceri, povestea unei bănci private. Practic, istoria Băncii Transilvania a început în 1994, în Cluj-Napoca, la iniţiativa a 13 oameni de afaceri, ideea fiind aceea de a crea o bancă locală, un brand „de Cluj“. Astăzi, Ciorcilă s-a retras din prim-plan când vine vorba de Banca Transilvania, care a ajuns între timp cea mai mare bancă din România după active. El e implicat şi în alte afaceri, din domenii precum hotelărie, sport şi real-estate.

     

     

     

    5. Roxana Maftei, Retail farmaceutic – Farmacia Tei

    Istoric:
    Era anul 1992 când antreprenoarea Roxana Maftei fonda Farmacia Tei, o unitate de retail farma amplasată, după cum îi spune şi numele, în cartierul şi pe bulevardul (Lacul) Tei. Trei decenii mai târziu, businessul arată cu totul altfel, iar viitorul abia începe să se scrie, după ce fondatorii Dedeman au intrat în 2022 în acţionariat pentru a da un boost expansiunii.

    Prima unitate Farmacia Tei, deschisă acum trei decenii şi cea care dă numele întregului business, a fost între timp închisă şi relocată. Acest proces se întâmpla acum cinci ani. S-au inaugurat însă alte farmacii sub acel brand atât în Capitală, cât şi dincolo de ea. Totodată, din companie s-a desprins o nouă divizie – un lanţ de supermarketuri cu articole pentru copii, Bebe Tei.​

     

    6. Dan Stoicescu, Sindan Bucureşti (vândută către Actavis)

    Istoric:
    Dan Stoicescu (astăzi în vârstă de 71 de ani) este cel care în 2007 a încasat, conform datelor de la acea vreme, aproape 150 mil. euro de la grupul Actavis pentru compania farma Sindan, pe care o fondase cu 15 ani în urmă. El s-a retras atunci şi din business, şi din lumina reflectoarelor, mutându-se în Elveţia. Ce a făcut apoi? Antreprenorul declara în 2008 că el crede că viaţa poate fi prelungită prin nanotehnologie şi inteligenţă artificială, dar şi prin dietă şi printr-un stil de viaţă controlat. În 2008, Stoicescu declara pentru New York Times că „prefer să cheltui bani pe genomul meu decât pe un Bentley sau pe un avion“. Nu există informaţii despre ce face astăzi.

    7. George Brăiloiu, Crypto, Real-estate

    Istoric:
    Omul de afaceri George Brăiloiu, unul dintre cei mai discreţi antreprenori locali, care a activat iniţial în energie, are astăzi investiţii masive în crypto şi real-estate. Conform datelor Business Magazin, el este unul dintre cei mai mari câştigători români din activitatea de cryptomonede.

    8. Octavian Creţu, Ape minerale – Romaqua

    Istoric:
    Acţionarul majoritar al Romaqua, producătorul Borsec, spunea anterior că intrarea pe piaţa apelor minerale a fost al doilea plan al său de business, după ce încercarea de a prelua de la stat producătorii de medicamente Sicomed şi Biofarm a eşuat.

    Grupul din industria băuturilor Romaqua, cu peste 2.000 de angajaţi în prezent şi afaceri de circa 1 mld. lei, se numără printre marile businessuri pornite de antreprenori români în primii ani după căderea regimului comunist, punctul de plecare fiind privatizarea companiei de stat Comchim prin metoda MEBO (Management Employee Buyouts, preluarea companiei de către management şi salariaţi).

    9. Anca Vlad, Retail farmaceutic şi distribuţie – Grupul Catena – Fildas Trading

    Istoric: A vrut să fie chimistă, însă a intrat la Academia de Studii Economice (ASE) datorită unei profesoare care i-a spus că are înclinaţii înspre partea economică, spre nemulţumirea părinţilor care erau amândoi ingineri. Munca a început-o încă din timpul liceului, când lucra într-un laborator de chimie, înlocuind laboraţii care plecau în concediu. Iar apoi, „ca orice ASE-ist care vrea un bănuţ”, conform chiar declaraţiilor sale anterioare, a lucrat ca ghid la mare.

    Astăzi, Anca Vlad este cea mai puternică antreprenoare din România prin prisma businessului pe care l-a creat, e vorba de grupul Catena-Fildas, care a raportat pentru 2022 afaceri cumulate de 2,5 miliarde de euro din farmacii şi distribuţie de medicamente. Ea s-a retras însă treptat din lumea reflectoarelor, lăsând businessul să vorbească.

     

    10. Roger Akoury, Real estate, MARe (Muzeul de Artă Recentă)

    Istoric:
    Numele omului de afaceri Roger Akoury, originar din Liban, a fost multă vreme legat de cel al grupului farma A&D Pharma, ce cuprindea, printre altele, lanţul de farmacii Sensiblu. El, alături de ceilalţi antreprenori fondatori, a vândut businessul în urmă cu câţiva ani către fondul de investiţii Penta Investments, într-una dintre cele mai mari tranzacţii locale, evaluată la 350-400 de milioane de euro. Antreprenorul a vândut şi un alt business pe care l-a cofondat, retailerul de optică medicală OPTIblu, pentru a-şi concentra atenţia în ultima perioadă pe zona de artă de care e pasionat. El e, de altfel, şi colecţionar de artă. Una dintre cele mai recente investiţii cunoscute ale sale este MARe – Muzeul de Artă Recentă, care şi-a deschis porţile la început de octombrie 2019, în cartierul Primăverii din Bucureşti.

    11. Radu Dimofte, Real estate, Băneasa Shopping City, Practic SA, Retail restaurante – Sphera Franchise Group

    Istoric:
    Unii dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali prin prisma businessurilor create şi a poveştilor ţesute în jurul lor sunt partenerii Gabriel (Puiu) Popoviciu şi Radu Dimofte.

    Unii dintre primii oameni de afaceri locali din capitalism, cei doi au construit – împreună sau separat – businessuri în domenii diverse, de la imobiliare şi malluri, la restaurante şi retail. Cei doi au pornit la drum cu importul de calculatoare, dar au continuat apoi pariind pe afaceri de mari dimensiuni, aducând local francizele Pizza Hut (1994), KFC (1997) şi Taco Bell (2017). Tot ei sunt unii dintre cei mai mari proprietari de spaţii comerciale stradale din Bucureşti.

    12. Sorin Creţeanu, Real estate – Comnord

    Istoric:
    Omul de afaceri Sorin Creţeanu e un important actor în real-estate prin firma Comnord, dar el controlează şi producătorul de materiale de construcţii Procema, un business ajuns la peste 700 mil. lei anul trecut.

    13. Robert Ludovic, Este cofondator al Amethyst. A fost acţionar-fondator la A&D Pharma şi Anima, dar a făcut exit.

    Istoric:
    Unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri din industria farma şi din sectorul medical, Robert Ludovic, este fondatorul mai multor businessuri precum A&D Pharma (retail şi distribuţie farma), Amethyst (radioterapie) sau Anima (policlinici). Din cele două din urmă, el a făcut exit. Acum, pe profilul său de pe reţeaua de socializare de business LinkedIn, el apare CEO al Quartz Healthcare din Luxemburg şi fondator Amthyst.

     

    14. Emanuel Muntmark, Energie – Monsson

    Istoric:
    Emanuel Muntmark, un om de afaceri suedez extrem de discret, este supranumit regele eolienelor, după ce a fondat, dezvoltat şi vândut mai multe proiecte în domeniul energiei verzi. Acum, el controlează Monsson, cel mai mare dezvoltator local de proiecte eoliene şi solare. Recent, Monsson a cumpărat „Casa cu Lei“, una dintre clădirile istorice de referinţă din Constanţa.

    15. Ioannis Papalekas, Real estate – Globalworth (pe care a vândut-o către miliardarul ceh Radovan Vitek)

    Istoric:
    Ioannis Papalekas a fost multă vreme unul dintre cei mai puternici, dar şi discreţi investitori din imobiliarele româneşti. De orgine grec, el a activat pe plan local în România de la începutul anilor 2000, dezvoltând Globalworth, cel mai mare proprietar de birouri din România, care s-a extins şi în Polonia. Papalekas a vândut pachetul de acţiuni pe care îl deţinea la Globalworth în 2020, iar o parte din bani urma să îi investească în industria ospitalieră din Grecia şi Cipru, conform celor mai recente date.

     

    16. Gabriel Comănescu, Energie – GSP

    Istoric:
    Gabriel Comănescu este cel mai puternic antreprenor din Constanţa, controlând Grup Servicii Petroliere (GSP), singurul jucător românesc din forajul marin. El mai deţine şi alte businessuri, printre care şi hotelul Vega din Mamaia, cotat la cinci stele.

    17. Fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, Retail DYI – Dedeman

    Istoric:
    Fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, fondatorii Dedeman, cea mai mare afacere antreprenorială românească după cifra de afaceri, care au investiţii şi în alte domenii precum real-estate sau piaţa de capital, s-au retras în ultimul deceniu din prim-plan.

    18. Dragoş Dobrescu, Real estate – Monolit

    Istoric:
    Omul de afaceri Dragoş Dobrescu, unul dintre cei mai discreţi investitori imobiliari din piaţa locală, controlează grupul de firme Monolit. Informaţiile publice despre el sunt extrem de puţine, fiind cunoscut iniţial despre antreprenor faptul că dezvoltă clădiri de birouri de dimensiuni mici şi medii.

     

    19. Augustin Oancea, Energie – Tinmar Energy

    Istoric:
    Augustin Oancea este cel mai puternic antreprenor din energie, controlând Tinmar Energy, o companie de furnizare de energie fondată în 2001 şi care a ajuns la afaceri de 9,2 mld. lei anul trecut.

     

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Festivalul din deşert Burning Man n-a reuşit să-şi vândă toate biletele, o premieră aproape istorică. Inflaţia, ploaia şi canicula i-au descurajat pe petrecăreţi

    Timp de mai bine de un deceniu, biletele pentru Burning Man s-au epuizat aproape imediat după ce au fost scoase la vânzare – uneori în câteva minute. Dar anul acesta, cu mai puţin de două săptămâni înainte de începerea festivalului, bilete sunt încă disponibile – ridicând întrebări despre viitorul emblematicului festival anual de artă în deşert în faţa crizei climatice şi a instabilităţii economice, scrie The Guardian. Burning Man are loc în fiecare an în deşertul Black Rock din Nevada, dar a început pe o plajă din San Francisco în 1986. Din 2011 biletele s-au epuizat înainte de prima zi de sărbătoare, a declarat Alysia Dynamik, director executiv al Generator, un spaţiu de producţie din Reno, Nevada, care participă la festival din 2010.

    Biletele sunt eliberate în etape – unele fiind puse în vânzare la începutul anului, vânzarea principală începând din aprilie. Dar lucrurile arată puţin diferit de data aceasta: pe 31 iulie, Burning Man, care are o capacitate de 73.000 de participanţi, a anunţat o vânzare de ultim moment de 3.000 de bilete.

    La mijlocul lunii august, încă erau disponibile bilete. Piromanii cu vechime citează câţiva ani dificili pentru festival şi incertitudinea economică pentru a explica vânzările lente de bilete din acest an. În primul rând, au existat anulări în 2020 şi 2021 din cauza pandemiei de COVID-19. Apoi au venit temperaturile record din 2022 şi ploile abundente din 2023, care au transformat nisipul în noroi, lăsându-i pe petrecăreţi împotmoliţi acolo zile în şir. Dynamik nu crede că biletele nevândute sunt neapărat un lucru rău. În ultimii ani, prezenţa la Burning Man a crescut ajutată de participanţii bogaţi, nu toţi la fel de loiali precum cei de drum lung faţă de principiile festivalului de „autosuficienţă radicală“ şi „de dezobişnuire de comoditate“.

     

     

  • Scumpirea gazelor din Europa i-ar putea aduce Rusiei mai mulţi bani decât oferă UE Ucrainei ca ajutor

    Creşterea preţurilor gazelor în Europa, atribuită celor care speculează recenta invazie ucraineană din regiunea rusă Kursk, este de aşteptat să crească veniturile Rusiei din vânzarea de combustibili fosili, lărgind şi mai mult decalajul dintre aceste plăţi şi valoarea totală a sprijinului financiar dat de UE Kievului, scrie Euractiv. 

    De când Kremlinul a lansat invazia Ucrainei în februarie 2022, ţările UE au plătit 200 de miliarde de euro pentru combustibilii fosili ruseşti, în principal petrol şi gaze, potrivit unei analize realizate de think-tank-ul CREA. Între timp, sprijinul total al UE şi SUA pentru ţara distrusă de război se ridică la doar 185 de miliarde de euro, arată calculele Institutului Kiel pentru Economia Mondială. Câştigurile Rusiei din vânzările de gaze, reprezentând aproape jumătate din veniturile obţinute din exporturile de energie către UE, sunt impulsionate de creşterea neaşteptată de peste 10% a preţurilor gazelor în săptămâna trecută. Cauza: contrainvazia de către Ucraina a provinciei ruse Kursk, de unde Gazprom pompează gaz în Europa, a determinat traderii să acţioneze în anticiparea unei reduceri a fluxurilor, spun analiştii. „Este un pariu speculativ pe perturbările de pe partea ofertei“, scrie publicaţia de profil EnergyFlux.

    Observatorii avertizează că creşterea preţurilor s-ar putea inversa, deoarece întreruperile „nu sunt garantate să se producă“, scrie Seb Kennedy de la EnergyFlux. Dar, în timp ce Europa a făcut multe pentru a-şi reduce importurile de energie din Rusia, creşterea preţului gazului declanşată de incursiunea din Kursk evidenţiază o problemă mai mare: banii europeni continuă să curgă către Kremlin în schimbul energiei. Numai între 29 iulie şi 4 august ţările UE au cheltuit peste 400 de milioane de euro, în principal pe gaze – pe care Kremlinul le poate vinde acum la preţuri mai mari în urma creşterii cotaţiilor de pe pieţele internaţionale – şi petrol, potrivit CREA. Aceste sume pălesc în comparaţie cu fluxurile financiare de dinainte de război, chiar şi de cinci ori mai mari, dar ele înseamnă că, deşi UE a parcurs un drum lung în reducerea dependenţei sale de Rusia, este departe de a fi tăiat complet legăturile energetice cu această ţară.

     

     

  • Cum se bate Uniunea Europeană cu Elon Musk şi de ce

    O dispută publică între Elon Musk şi Uniunea Europeană creşte îngrijorarea în Europa cu privire la capacitatea continentului de a ţine sub control platforma de socializare X într-un moment în care dezinfor­marea şi deepfake-urile contribuie la alimentarea discordiei politice şi sociale şi la agravarea revoltelor din Marea Britanie.

    Europa are o abordare mai dură în ceea ce priveşte reglementarea plat­formelor digitale decât SUA, dar achiziţia de către Musk în urmă cu aproape doi ani a X, pe atunci nu­mi­tă Twitter, a atras asupra problemei şi mai multă atenţie, mai ales că re­ţea­ua şi-a redus capacitatea de a mo­dera, a restaurat conturile interzise an­terior şi şi-a sporit propriile postări.

    În acelaşi timp, legislaţia privind serviciile digitale (DSA) a UE a adus blocului noi puteri de a impune reguli mai cuprinzătoare în domenii precum dezinformarea şi publicita­tea, inclusiv o sancţiune pe care un oficial care a lucrat la acestea a numit-o „armă nucleară“: eliminarea accesului la o reţea de socializare în întreaga regiune.

    „Ne aflăm într-adevăr în pragul unei ere a aplicării mai severe“, a de­clarat Georg Riekeles, director aso­ciat la Centrul pentru Politici Euro­pene. El a spus că conflictul dintre Musk şi blocul comunitar a marcat un moment critic în lupta UE  împo­triva platformelor online puternice. Musk, a adăugat el, a arătat „cum poate fi folosită tehnologia“.

    Comisarul UE pentru piaţa internă, Thierry Breton, a postat re­cent o scrisoare adresată X cu câteva ore înainte ca miliardarul să-l inter­vieveze pe candidatul la preşedinţia SUA Donald Trump, ameninţând cu „folosirea deplină“ a sancţiunilor pre­văzute de DSA dacă Musk nu re­u­şeşte să reducă „conţinutul ilegal“. Atât Musk, cât şi echipa lui Trump au reacţionat furios. Musk a postat ca răspuns o meme din filmul Tropic Thunder, în care i-a indicat lui Bre­ton că ar trebui să „faci un pas mare înapoi şi să-ţi f…. propriu chipul“.

    Musk s-a prezentat drept un gar­dian al libertăţii de exprimare prin intermediul X şi a criticat ceea ce el a numit cenzură sub DSA, în timp ce oamenii de campanie ai lui Trump au spus, după publicarea scrisorii lui Breton: „Uniunea Europeană este un duşman al libertăţii de exprimare şi nu are nicio autoritate de a ne dicta cum să facem noi campanie“.

    Intervenţia lui Breton a fost ra­pid respinsă de Comisia Europeană, care a spus că „momentul şi formu­la­rea scrisorii nu au fost nici coordo­nate, nici convenite“ cu colegii co­misari. Aceasta a crescut tensiunile apărute de când X, în decembrie, a devenit prima platformă care se confruntă cu o investigaţie în temeiul DSA din cauza acuzaţiilor că nu a fost transparentă cu privire la publi­citate şi că a permis difuzarea conţi­nutului considerat ilegal în UE.

    Comisia a început de atunci pro­ceduri împotriva Meta, proprietarul Facebook şi Instagram, pentru încălcarea regulilor privind utilizarea acestora de către minori, precum şi împotriva platformei de partajare video TikTok din cauza unei scheme de recompensare.

    DSA, introdusă în 2022, a oferit Bruxelles-ului instrumente puternice pentru a reduce cele mai grave ex­ce­se de conţinut online fals pe platfor­me – cel puţin în teorie. Platformele care încalcă regulile, care stabilesc noi standarde pentru monitorizarea discursului instigator la ură, a ima­ginilor false şi a videoclipurilor şi a dezinformarii, pot fi expuse unor amenzi de până la 6% din venituri.

    Dacă platforma continuă să „pro­voace un prejudiciu grav“, Co­misia ar putea instrui furnizorul de telecomunicaţii din ţara UE în care compania îşi are sediul să dezactiveze accesul la site. „La un moment dat s-ar putea să existe câteva instrumen­te foarte puternice la îndemâna ta, dar nu este sigur că vrei să le folo­seşti“, a spus Riekeles.

    Pierderea accesului la piaţa UE ar afecta în mod semnificativ numă­rul de utilizatori ai X, lovită de stag­narea creşterii de când Musk a pre­luat-o. X a avut 111 milioane de utilizatori activi lunar în UE în şase luni până în ianuarie, potrivit platfor­mei, faţă de cei 600 de milioane de utilizatori despre care miliardarul a spus că sunt înregistraţi.

    Catalina Goanta, profesor asociat de dreptul consumatorilor şi tehnologiei la Universitatea din Utrecht, apreciază că actualul „conflict“ cu X este o poziţie „foarte nefericită“ pentru Europa care ar putea complica investigaţia. „Comisia nu poate spune doar: vom impune aceste reguli pe Meta şi TikTok şi nu pe X“, a spus ea. Musk însuşi are 194 de milioane de urmăritori, ceea ce îl face cea mai urmărită persoană pe X.

    Dar o analiză a Centrului pentru combaterea urii digitale a constatat că cel puţin 50 dintre postările sale despre alegerile din SUA din 2024 – care au strâns cumulat peste 1,2 miliarde de opiniile pe platformă — au fost dezminţite de verificatorii independenţi de fapte.

    Musk a răspândit, de asemenea, cantităţi mari de conţinut legat de revoltele cu tendinţe extremiste din Marea Britanie, inclusiv glume îndreptate împotriva premierului Keir Starmer şi sugestii că ţara acordă prioritate protecţiei musulmanilor şi minorităţilor în detrimentul protestatarilor albi.

    În Marea Britanie, Legea privind siguranţa online – care a intrat în vigoare în septembrie după ani de dispute, dar nu va avea aplicare deplină timp de câteva luni – acoperă dezinformările numai dacă conţinutul este în mod deliberat fals şi este distribuit cu intenţia de a provoca „psihologie non-trivială sau vătămarea fizică a unui public probabil“.

    Aceasta oferă puteri uriaşe autorităţii de reglementare a mass-media din Marea Britanie, Ofcom, inclusiv de a face poliţie cu giganţii tehnologici dacă aceştia nu reuşesc să înfrâneze conţinutul ilegal – cum ar fi discursul instigator la ură şi incitarea la violenţă –, inclusiv prin impunerea de amenzi de până la 10% din veniturile la nivel mondial şi tragerea la răspundere penală pentru directori seniori.

    La fel ca UE, în „cazurile extreme“ Ofcom poate cere furnizorilor de servicii de internet să nu mai permită accesul la un site – de fapt, blocându-l în Marea Britanie. Riekeles crede că poziţia SUA împotriva companiilor Big Tech sub administraţia Joe Biden a deschis o uşă pentru acţiuni mai agresive în Europa.

    Oficialii UE au spus în privat că se tem că scrisoarea lui Breton ar fi putut fi contraproductivă şi să-l provoace şi mai mult pe miliardarul exuberant. „Personal cred că a fost total de prisos şi deloc utilă“, a spus unul din ei. Jan Philipp Albrecht, preşedintele think-tank-ului Heinrich-Böll-Stiftung şi fost parlamentar al UE, a declarat că blocul ar trebui să ia în considerare întărirea abordării sale faţă de platformele de social media, supunându-le legii calomniei în acelaşi mod ca pe instituţiile media.

    „Nu putem sta şi să aşteptăm ca Musk să revină la un comportament matur. Trebuie să ne asigurăm că el respectă statul de drept“, a spus Albrecht.