Blog

  • Deputat PNL: Guvernarea cu PSD ne-a costat, al doilea mandat al lui Iohannis ne-a îngropat

    Deputatul PNL Adrian Cozma a declarat, luni, că „probabil alipirea de PSD ne-a costat”, dar şi că „primul mandat de preşedinte al lui Iohannis ne-a ajutat, însă al doilea mandat ne-a îngropat”. Candidatul PNL la alegerile prezidenţiale, Nicolae Ciucă, este pe locul 5 în numărătoarea provizorie.

    Adrian Cozma spune că este convins că Partidul Naţional Liberal „trebuie să obţină un scor bun, dincolo de scorul care a fost obţinut” la alegerile parlamentare din 1 decembrie.

    Totuşi, Nicolae Ciucă, prezidenţiabilul susţinut de PNL, s-a clasat pe locul 5, potrivit rezultatelor provizorii, cu circa 811.000 de voturi, după Călin Georgescu, Elena Lasconi, Marcel Ciolacu şi George Simion.

    „Probabil alipirea de PSD ne-a costat. Şi cei care au stat lipiţi de PSD şi ne-au văzut această situaţie, ăsta e rezultatul….”, îşi explică Cozma rezultatul de la prezidenţialele de duminică, 24 noiembrie.

    Întrebat despre demisia lui Nicolae Ciucă din funcţia de preşedinte al PNL, Cozma a spus că „va fi o consultare, eu nu spun cine trebuie să plece, dar cred că trebuie urgent să ne revenim, pentru că Partidul Naţional Liberal trebuie să fie principalul partid de dreapta şi principalul partid în care antreprenorii, oamenii de bine şi oamenii de bună credinţă din România trebuie să-şi găsească spiritualitate”.

    Totodată, întrebat ce mesaj au liberalii de la preşedintele României, Klaus Iohannis, care nu le-a vorbit românilor în ziua votului, Adrian Cozma a spus că nu ştie nimic, însă crede că liderii partidului trebuie să ceară explicaţii.

    „Nu ştiu, să-l sune conducerea să-l întrebe, eu nu aştept niciun… Eu voi vorbi cu colegii mei şi ne vom consulta, pentru că pe toţi ne interesează alegerile parlamentare, care au loc duminică. (…) Legat de celelalte aspecte, de ce suntem în această situaţie, da, trebuie să recunoaştem. Primul mandat al Domnului Preşedinte, Klaus Ioannis, a fost pentru noi un lucru care ne-a ajutat. Al doilea ne-a îngropat”, a mai spus deputatul PNL.

    Întrebat cum se va mobiliza partidul pentru alegerile parlamentare, în condiţiile în care spune că pe liberali i-a costat alianţa cu PSD, Cozma a spus că este clar că „Noi nu mai avem (ce să căutăm cu PSD – n.r.)… Am fost primul care a spus că e nevoie de un proiect de dreapta. Proiect de dreapta trebuie să facem şi acum, trebuie să ne trezim şi ăsta este un moment oportun să dăm României un proiect de dreapta. Şi avem cu cine să-l facem. Cu PSD-ul noi nu mai putem continua, e clar”.

    De asemenea, întrebat de jurnalişti dacă PNL „se va încolona în spatele Elenei Lasconi la turul 2”, Adrian Cozma a spus că „trebuie purtate discuţii”, dar este clar că e nevoie de un „proiect de dreapta”.

  • Citatul săptămânii. Leonardo Badea, prim-viceguvernator, BNR: În ultimii ani asistăm la o transformare profundă, care se resimte în toate segmentele pieţei financiare.

    „În ultimii ani asistăm la o transformare profundă, care se resimte în toate segmentele pieţei financiare. În domeniul plăţilor, cele prin intermediul telefoanelor şi cardurilor prind teren. Telefoanele mobile reprezină astăzi mai mult, acestea fiind transformate în adevărate huburi financiare. Acest fenomen global a determinat beneficii pentru piaţă, ducând la creşterea incluziunii financiare la o eficienţă crescută, aşa cum se poate observa în perioada actuală. Progresul tehnologic este susţinut. În anii următori putem anticipa schimbări semnificative. Deja aplicaţiile mobile au integrat inteligenţă artificială.
    Leonardo Badea, prim-viceguvernator, BNR

     

  • Real Estate. Piaţa rezidenţială în 2024: între optimism şi prudenţă

    Anul 2024 a fost unul complex pentru piaţa imobiliară din România, marcat de contraste puternice şi evoluţii impre-vizibile. Cum a modelat cocktailul de dobânzi ridicate, dinamica atipică a pieţei muncii şi factorii globali piaţa re-zidenţială?

    Piaţa a fost una cu două jumătăţi,” a explicat Gabriel Blăniţă, Associate Director Valuation & Advisory Services la Col-liers România, în una dintre ediţiile recente ale emisiunii ZF Real Estate by Storia, referindu-se la evoluţia atipică a pieţei rezidenţiale din ultimele luni. „În prima parte a anului 2024, am avut mai mult optimism, dar pe măsură ce lunile au trecut, ne-am confruntat cu realitatea unei economii globale nesigure şi a dobânzilor care nu au scăzut aşa cum ne-am fi dorit. Conceptul de high for longer – dobânzi ridicate pe termen lung – a rămas prezent pe tot par-cursul anului, afectând atât revenirea economică, cât şi sectorul rezidenţial. Această incertitudine economică a dus la o prudenţă sporită în rândul cumpărătorilor, care au devenit mai atenţi şi mai reticenţi în a lua decizii rapide”, a observat el. Continuând să explice influenţele externe, Blăniţă a subliniat că economia globală a avut un efect profund asupra pieţei locale: „Mediul global a influenţat puternic economia românească. Partenerii noştri comer-ciali, precum Germania, se află într-o perioadă dificilă de un an şi jumătate, ceea ce a impactat direct exporturile noastre. La acestea se adaugă şi inflaţia persistentă din România, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Euro-peană, care a împiedicat Banca Naţională să reducă dobânzile. În acest context, vedem cum prudenţa băncii cen-trale a reverberat pe piaţa rezidenţială, unde oamenii sunt mult mai atenţi la deciziile financiare.” De asemenea, specialistul de la Colliers a explicat cum aceste condiţii economice au afectat comportamentul cumpărătorilor: „Dobânzile nu au scăzut aşa cum ne-am aşteptat, iar acest lucru a avut un impact direct asupra procesului de cumpărare. Oamenii au devenit mai precauţi, iar deciziile de a închiria sau cumpăra o locuinţă durează mai mult decât acum câţiva ani. Dacă înainte o decizie putea fi luată într-un interval de câteva săptămâni, acum poate dura câteva luni. Chiar dacă piaţa rezidenţială continuă să fie activă în ceea ce priveşte cererile, vizitele şi discuţiile, rit-mul deciziilor s-a schimbat considerabil. Oamenii se uită din ce în ce mai mult la alternative, la bugete şi la posibil-ităţi. Deciziile de închiriere sau de cumpărare nu se mai iau la fel de repede ca acum doi-trei ani, iar timpul necesar pentru a analiza o decizie s-a prelungit,” a explicat Blăniţă. El a confirmat că piaţa rămâne activă, dar este influ-enţată de incertitudinea economică. „Se întâmplă tranzacţii, dar nu la fel de multe ca acum doi ani. Totuşi, piaţa nu este blocată; oamenii sunt activi în căutări şi discuţii, doar că impredictibilitatea economică îi face să fie mai pre-cauţi şi să analizeze mai îndelungat fiecare detaliu înainte de a se angaja într-o tranzacţie,” a adăugat el. Acest cli-mat de prudenţă nu este specific doar pieţei rezidenţiale, ci se extinde şi la alte tipuri de active imobiliare, unde in-vestitorii aşteaptă să vadă mai multe „piese din puzzle” pentru a înţelege pe deplin contextul înainte de a lua decizii de investiţie. Astfel, deşi piaţa nu este blocată, ritmul deciziilor este încetinit de multiplele incertitudini economice.

    Privind spre 2025, Gabriel Blăniţă a vorbit şi despre provocările specifice începuturilor de an. Cu doar o lună şi jumătate rămasă până la finalul anului 2024, piaţa imobiliară din România se confruntă cu o atmosferă de incerti-tudine fiscală care încetineşte dinamismul investiţional. Un sentiment de prudenţă se simte printre cumpărători şi investitori, care amână deciziile majore în aşteptarea clarificărilor legate de eventualele modificări ale taxelor. „În acest an mai avem cam o lună şi jumătate până la final şi încă nu ştim dacă sau cum se vor modifica taxele, ceea ce creează şi mai multă impredictibilitate,” a mai observat Gabriel Blăniţă.  „Oamenii nu pot lua o decizie atât timp cât nu ştiu cum va arăta orizontul.” Această incertitudine împiedică piaţa imobiliară să fie la fel de dinamică precum ar putea fi în condiţii de claritate fiscală, determinând o încetinire a ritmului tranzacţiilor. Expectativele pentru anul viitor sunt departe de a aduce un climat de stabilitate, iar creşterea taxelor pare tot mai probabilă. „Aşteptările sunt pentru creştere de taxe, chiar de la 1 ianuarie,” a explicat Blăniţă, menţionând că aceste majorări ar putea pune o presiune semnificativă pe bugete şi, implicit, pe numărul de tranzacţii. Dacă acest scenariu se concretizează, 2025 ar putea începe într-un mod similar cu anii precedenţi, cu o activitate redusă pe piaţa imobiliară în primele luni, urmând o posibilă revenire abia în a doua jumătate a anului. În ciuda acestor provocări, există şi veşti pozitive. „Chi-ar dacă creşterea economică a încetinit faţă de ceea ce previzionam la începutul anului – de la o prognoză iniţială de 3% la aproximativ 1,5-2% – această cifră rămâne una bună,” a remarcat Blăniţă. Economia României continuă să genereze locuri de muncă, iar o piaţă a muncii robustă contribuie la un fundament economic relativ solid. „O creştere economică, chiar dacă mai mică, dar pozitivă, va crea premisele unei evoluţii bune pe termen mediu,” a adăugat el.
    Un alt factor cheie în dinamica pieţei rezidenţiale este piaţa muncii. „Piaţa imobiliară este strâns legată de ce se întâmplă pe piaţa muncii,” a explicat Blăniţă. „Pentru majoritatea oamenilor, salariul este cel mai important factor atunci când se gândesc să achiziţioneze o locuinţă. Cu toate acestea, în ultimele luni, am observat o schimbare importantă.  De exemplu, sectorul construcţiilor a continuat să creeze locuri de muncă, în special în infrastructură, însă sectorul IT nu a mai performat la fel de bine. Vedem cum piaţa muncii, care înainte era foarte dezechilibrată în favoarea angajatului, începe să se echilibreze, iar acest lucru pune presiune pe creşterea salariilor.” Blăniţă a subliniat, de asemenea, impactul inteligenţei artificiale asupra pieţei muncii: „Creşterea productivităţii prin utiliz-area AI aduce o altă dinamică pe piaţa muncii. Cineva care foloseşte eficient tehnologia poate fi mai productiv, ceea ce duce la presiuni asupra salariilor, în special în domeniile de white-collar jobs. Însă această productivitate sporită vine la pachet cu o ajustare a valorii muncii, iar pe termen lung, vom vedea o recalibrare a pieţei.”

    Deşi numărul tranzacţiilor imobiliare a încetinit, preţurile continuă să fie reziliente: „Preţurile au continuat să creas-că, deşi nu la nivelul inflaţiei. În oraşele mari, precum Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara, vedem o creştere între 5 şi 10%,” a declarat Blăniţă. „Această rezistenţă a preţurilor este susţinută de o cerere puternică, chiar dacă tran-zacţiile sunt mai lente. Clujul, de exemplu, a depăşit de mult timp Bucureştiul în privinţa preţurilor, şi asta pentru că cererea este extrem de mare, iar oferta este limitată. Asta face ca preţurile să rămână ridicate, chiar şi în contextul unei economii mai prudente.” Referindu-se la diferenţele dintre zonele din Bucureşti, Blăniţă a explicat: „În nordul Bucureştiului, preţurile sunt semnificativ mai mari decât în sud, şi acest lucru se datorează unei cereri mai mari şi proiectelor imobiliare de calitate mai înaltă. Nordul capitalei rămâne preferat pentru accesul la centrele de afaceri, şcoli private şi infrastructura modernă, ceea ce face ca investiţiile imobiliare să fie mai atractive aici.” În ceea ce priveşte creditarea, Blăniţă a oferit o perspectivă detaliată: „Dobânzile ridicate sunt influenţate direct de inflaţie şi de riscul de ţară. România are un deficit bugetar ridicat, iar acest lucru nu se corectează peste noapte. De aceea, costurile de finanţare rămân mari. În Polonia sau Cehia, riscul de ţară este mai mic, deci şi dobânzile sunt mai mici. În România, deficitul bugetar continuă să pună presiune pe finanţare, făcând creditarea imobiliară mai scumpă şi inaccesibilă pentru o parte importantă a populaţiei.” Ce urmează? „Piaţa imobiliară rămâne dinamică şi se adaptează continuu la contextul macroeconomic. Vedem prudenţă din partea cumpărătorilor, dar şi o rezilienţă a preţurilor în oraşele mari. Pe termen mediu, presiunea asupra preţurilor va continua, mai ales dacă oferta de locui-nţe noi rămâne scăzută.”    

    Carte de vizită

    Gabriel Blăniţă, Associate Director Valuation & Advisory Services, Colliers România:

    1. Şi-a început cariera la Colliers International România în 2010, în calitate de evaluator imobiliar. Pe parcursul acestei perioade, a fost implicat în evaluarea unor portofolii ipotecare mari, specializându-se ulterior în evaluarea apartamentelor, caselor cu teren şi a terenurilor;

    2. Este absolvent al Facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Econom-ice din Bucureşti, unde a obţinut o diplomă de licenţă în Finanţe în 2011. De asemenea, deţine un master în Man-agement Bancar, finalizat în 2013.

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Gabriel Blăniţă:

    1 . Cum a evoluat piaţa rezidenţială în 2024?

    Piaţa a fost una cu două jumătăţi. Dacă ne raportăm la întregul an 2024, vedem că a reflectat ceea ce s-a întâmplat în economie. La începutul anului era mai mult optimism, dar dobânzile nu au scăzut aşa cum ne aşteptam. Con-ceptul de ‘high for longer’ – dobânzi ridicate pe termen mai lung – a afectat atât revenirea economică, cât şi piaţa rezidenţială, care este strâns legată de piaţa muncii. În a doua parte a anului, pe măsură ce creşterea economică a încetinit, numărul tranzacţiilor a scăzut, deşi per total, numărul de tranzacţii pe primele 10 luni este cu circa 10% mai mare faţă de anul trecut, chiar dacă sub recordurile de acum doi ani.

    2. Care sunt cauzele principale ale încetinirii tranzacţiilor?

    Mediul global are o influenţă majoră asupra economiei, iar anul acesta a fost marcat de multe incertitudini, inclusiv alegeri importante în diverse ţări. Situaţia economică a partenerilor comerciali ai României, cum ar fi Germania, care trece printr-o perioadă dificilă de un an şi jumătate, afectează exporturile. În plus, inflaţia din România este una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, ceea ce a frânat scăderea dobânzilor. Prudenţa Băncii Naţionale se vede şi în piaţa rezidenţială, unde oamenii sunt mai atenţi la deciziile de investiţii, iar procesul de a închiria sau cumpăra o locuinţă durează mai mult decât acum câţiva ani.

    3. De ce sunt dobânzile la credite mai ridicate la noi decât în alte ţări din Europa?

    Inflaţia joacă un rol important. Dobânzile mari înseamnă că mulţi oameni nu îşi permit să cumpere cu credit, pentru că riscul de ţară este mare. România are un deficit bugetar ridicat, iar echilibrarea acestuia va dura ani. În Polonia sau Cehia, riscul de ţară este mai mic, aşa că şi dobânzile sunt mai mici. Deficitul bugetar de la noi pune presiune pe finanţare şi face creditarea mai scumpă.

  • Cum a votat Diaspora pentru preşedintele României. Mai sunt de numărat voturi în SUA şi Canada

    Mai sunt de numărat voturi în Statele Unite ale Americii şi în Canada, luni dimineaţa. Nici în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord nu au fost centralizate toate secţiile. Diaspora a votat masiv în favoarea independentului Călin Georgescu.

    În majoritatea ţărilor unde România a avut secţii de vot la alegerile prezidenţiale, procesele verbale au fost închise.

    Mai sunt de centralizat procese verbale în Marea Britanie, unde mai sunt 9 secţii de centralizat (91,59% centralizare).

    De asemenea, nu sunt numărate secţiile din SUA şi Canada. În SUA, procentul de centralizare este de peste 30%, iar în Canada – peste 23%.

    În Diaspora, tot Călin Georgescu este pe primul loc în preferinţe, după o centralizare a 93,78% dintre secţii. Călin Georgescu are 320.421 de voturi. Pe locul 2 este Elena Lasconi (USR), la o diferenţă mare de primul loc, ea având 196.428 de voturi. Pe locul 3 este George Simion (AUR) – 89.781 de voturi, pe locul 4 este Mircea Geoană (independent) – 5.991 de voturi, pe locul 5 este Nicolae Ciucă (PNL) – 34.666 de voturi, iar Marcel Ciolacu (PSD) este doar pe locul 6, cu 21.565 de voturi.

  • Presa internaţională după rezultatele alegerilor prezidenţiale: Şoc în România

    Şoc în România. Călin Georgescu, un critic de extremă dreaptă al NATO, conduce în alegerile prezidenţiale, titrează luni dimineaţa The Guardian, după rezultatele parţiale ale alegerilor din România.

    Jurnaliştii britanici vorbesc despre un rezultat care a „zguduit peisajul politic” din România.

    „Un populist de extremă dreapta puţin cunoscut a preluat conducerea în alegerile prezidenţiale din România duminică, potrivit datelor electorale, şi se va confrunta probabil cu premierul de stânga Marcel Ciolacu în turul doi peste două săptămâni, un rezultat care a zguduit peisajul politic al ţării”, notează The Guardian.

    Şi BBC scrie despre Călin Georgescu.

    „Un candidat de extremă dreapta, pro-rus, a preluat un avans surprinzător în primul tur al alegerilor prezidenţiale din România, rezultatele preliminare plasându-l pe rivalul său pro-european pe un loc secund”.

    Conform jurnaliştilor, Georgescu, care nu are un partid propriu şi a făcut campanie în mare parte pe platforma de socializare TikTok, a fost cea mai mare surpriză a alegerilor.

    „Georgescu, 62 de ani, a candidat independent şi nu era foarte cunoscut. El a depăşit majoritatea sondajelor locale, provocând o undă de şoc în mediul politic românesc pe măsură ce a urcat în sondaje”, scrie şi AP.

  • Vieţile noastre depind de tehnologie

    Există procese, servicii care vor fi pentru totdeauna livrate de către oameni şi tehnologia nu ar trebui să îşi propună să îi înlocuiască, ci să le îmbunătăţească viaţa, sunt de părere reprezentanţii Bento. Conform previziunilor, cifra de afaceri din acest an ar urma să ajungă la 15 milioane de euro, marcând un plus de peste 36% faţă de rezultatele din 2023. Radu Scarlat, directorul general al companiei, şi Vlad Bodea, cofondator şi membru al CA, povestesc despre beneficiile şi riscurile aduse de tehnologie, despre strategia firmei antreprenoriale de a produce impact pozitiv în sfera de business şi care sunt motoarele de creştere a companiei.

     

    Cine îşi mai poate imagina viaţa de zi cu zi sau profesia fără tehnologie? 

    Orice unealtă, aparat sau produs, serviciu sau acţiune este rezultatul tehnologiei. „Tehnologia, în general, este o parte indispensabilă a vieţii noastre. IT-ul nu este decât una dintre recentele încarnări ale progresului tehnologic. Dar da, vieţile noastre depind de tehnologie. Aş merge chiar mai departe cu gândul ăsta, şi aş afirma că noi nu am exista în lipsa tehnologiei, în forma în care existăm acum. Mergem suficient de departe şi devine neclară chiar şi limita dintre biologie şi tehnologie… dar să nu ajungem chiar acolo. Ne putem opri la acum câţiva zeci de mii de ani, la apariţia agriculturii”, relatează Vlad Bodea, cofondator şi membru CA, Bento. Tot el completează că această tehnologie, la care noi astăzi ne raportăm ca la ceva dat, a permis oamenilor nomazi să se oprească din veşnica alergare după mâncare şi să formeze aşezări. Surplusul de mâncare generat de agricultură şi domesticirea animalelor a permis apoi oamenilor să îşi îndrepte privirile către stele, să îşi pună marile întrebări, să pună bazele ştiinţelor. „Desigur, odată cu suprapopularea urbană au aparut şi boli infecţioase, au apărut şi hotare, au apărut şi cuceritori. La fel ca şi atunci, şi în timpurile moderne, tehnologia vine în prima etapă şi facilitează o dezvoltare a civilizaţiei, pentru ca apoi să îşi arate şi latura întunecată. Suntem un produs al tehnologiei în absolut toate domeniile la care ne putem gândi şi este imposibil să ne separăm de aceasta”, punctează Vlad Bodea.

    În acest context, firma antreprenorială, listată la BVB din 2022 pe piaţa AeRO, s-a dezvoltat axându-se pe dezvoltarea de soluţii software şi furnizarea de servicii de infrastructură IT şi cloud. „Tot ce facem noi la Bento este despre automatizare şi optimizare. Suntem o echipă de oameni tehnici care îşi manifestă o curiozitate permanentă asupra modului în care oamenii lucrează şi a modului în care aceste operaţiuni pot fi îmbunătăţite. Astfel, tehnologiile pe care le dezvoltăm şi pe care le implementăm au ca scop punerea în valoare a oamenilor!”, susţine antreprenorul. El consideră că există procese, servicii care vor fi pentru totdeauna livrate de către oameni, şi că tehnologia nu ar trebui să îşi propună să îi înlocuiască, ci să le îmbunătăţească viaţa. „Avem astfel un profil oarecum atipic în întreg ecosistemul IT, pentru că suntem, în primul rând, oameni. Ne preocupă să înţelegem în profunzime procesele cu care interacţionăm, modul în care oamenii lucrează, dar nu ne sfiim să contestăm statu-quo-ul în spiritul identificării şi implementării unei noi viziuni. Mai credem de asemenea, chiar cu tărie, într-un echilibru. Dacă la un pol am avea viziunea unei lumi automatizate în care factorul uman este exclus aproape în întregime şi întreg procesul regândit, şi la polul opus scenariul în care sistemele automate trebuie să copieze modul în care oamenii lucrează acum, considerăm că succesul este undeva la mijloc”, afirmă Vlad Bodea. El admite că odată cu digitalizarea e obligatoriu să fie regândite procesele pentru a nu automatiza modul actual de lucru, ci pentru a regândi procesul pe baza sistemului automat. În acelaşi timp, reiterează antreprenorul, anumite componente vor fi întotdeauna mult mai eficient administrate de către factorul uman, şi acest aspect trebuie integrat inteligent în designul unui sistem.


    „Tehnologia vine în prima etapă şi facilitează o dezvoltare a civilizaţiei pentru ca apoi să îşi arate şi latura întunecată. Suntem un produs al tehnologiei în absolut toate domeniile la care ne putem gândi şi este imposibil să ne separăm de aceasta.“

    Vlad Bodea, cofondator şi membru CA, Bento


    Tehnologia îmbunătăţeşte vieţile oamenilor, prin confort, valoare adăugată, transparenţă sau siguranţă. „Desigur, imediat apare subiectivismul – ce e bine pentru unul poate fi opusul binelui pentru altul. Cu siguranţă, însă, atât scopul declarat cât şi obiectivul atins de evoluţia tehnologică este acesta: de a îmbunătăţi viaţa. Trebuie însă să fim atenţi, pentru că de multe ori ceea ce ne dorim, acea îmbunătăţire pe care o anumită tehnologie ne-o aduce, are şi o latură ascunsă, care ne poate afecta în moduri în care nu ne-am gândit”, subliniază antreprenorul.

    Compania pe care a cofondat-o, Bento, se axează pe optimizarea prin automatizare a operaţiunilor clienţilor, iar astfel, însăşi natura proiectelor pe care le derulează are din start un impact pozitiv. Fie că vorbim de eficientizarea muncii oamenilor prin eliminarea activităţilor redundante, de optimizarea traseelor în teren, de reducerea cheltuielilor, de creşterea valorii adăugate raportate la resursele consumate sau de simpla îmbunătăţire a experienţei beneficiarilor, „motivaţia noastră vine fix din această zonă – impactul real, concret, practic şi deseori imediat al proiectelor pe care le derulăm. Pe de cealaltă parte, pentru colegii mei, pentru angajaţii Bento, am încercat întotdeauna să asigurăm un mix de elemente de context în cadrul companiei care să ajute dezvoltarea competenţelor şi responsabilizarea vizavi de rezultatele proiectelor, pe de-o parte, să stimuleze colaborarea cât şi să asigure condiţii echilibrate şi mai ales sănătoase de muncă, pe partea cealaltă”, declară Vlad Bodea. Echipa pe care o conduce se mândreşte cu preocuparea pe care o are vizavi de acest context, de modul în care echilibrează flexibilitatea cu performanţa, de efortul depus constant pentru a se asigura că echipa este responsabilă, sănătoasă şi colaborează bine.

     

    Ajungem să fim conduşi de date?

    „Cel mai mare risc, în sens aproape filosofic, pe care îl văd în general legat de IT este modul în care ne bazăm pe date. În fiecare zi o cantitate gigantică de informaţii este vărsată în motoare care au ca scop identificarea de patternuri pentru a face predicţii”, afirmă antreprenorul. El adaugă că principial nu e nimic greşit cu asta, şi există suficiente exemple în care – fie că vorbim de big data şi suntem în 2010, sau de AI şi suntem în 2024 – aceste predicţii aduc valoare reală. Doar că zilele trec, vastitudinea datelor creşte exponenţial, iar noi pierdem capacitatea de a delimita între modelele care prezic corect un anume comportament şi cele care nu. „Ajungem să fim conduşi de date, şi ajungem mai degrabă să ne ajustăm comportamentul pentru a ne potrivi modelelor decât invers. Iar acest lucru este foarte periculos! Eu nu cred într-o lume în care AI-ul ne atacă şi subjugă, dar cred în pericolul unei lumi în care AI-ul ne spune ce să gândim, iar noi o luăm de bună. Cred în pericolul unei lumi în care comportamentul uman este aproape perfect mimat de către entităţi nonumane, şi în care această abilitate este folosită în scopul de a exploata oameni”, avertizează Vlad Bodea. Astfel, el consideră că principala provocare este legată de cum pot fi aduse elemente de moderare în ecuaţie, elemente care să asigure calitatea datelor pe care ne bazăm, sau, mai bine zis, care să scoată în evidenţă pentru utilizatori elementele de calitate a datelor. Pentru a ilustra ideea, oferă un exemplu concret: îşi comandă mâncare acasă, ca sute de mii de alţi români. Şi spune că a făcut acest lucru, numai în ultimul an, probabil de o sută de ori şi, fără să-şi dea seama, fără să realizeze că procesul prin care mâncarea gătită ajunge pe masa de acasă este unul extrem de complicat, s-a obişnuit să ia de bună estimarea de timp de livrare. După sute de comenzi, aproape că nu realizează că e doar o estimare, că în spatele acelor minute „stau ascunşi” timpii necesari pentru gătire, preluare, transport, trafic, identificarea adresei finale. Factorii care pot influenţa timpul de livrare sunt ascunşi de către aplicaţie, iar după sute de utilizări, o informaţie ca „mâncarea ajunge în 20 de minute” ajunge să fie percepută ca un adevăr. „Mai mult. Atât de mare este încrederea în acel adevăr, încât îl iau în calcul când comand. Îmi sincronizez foamea, şi contextul, cu momentul estimat al livrării. Iar când realitatea nu bate cu acest adevăr pe care modul în care sunt prezentate datele mi l-a construit, şi îmi este foame, şi sistemul «mi-a promis» că în 20 de minute mănânc…”, exemplifică antreprenorul situaţia în care datele nefiltrate ajung să ne impacteze direct. 

    „Suntem martori la o mare ironie vizavi de impactul tehnologiei în viaţa personală în ultimul deceniu – asistăm la o adopţie spectaculoasă în rândul uneltelor de colaborare care au însă ca rezultat o distanţare profundă, cât şi o superficializare a modului de interacţiune între oameni”, afimă Vlad Bodea, referindu-se deopotrivă la unelte de colaborare profesionale sau de social media – efectul este acelaşi. Aparent suntem în mult mai mare contact unii cu alţii, însă natura contactului este profund alterată. Ne trăim din ce în ce mai mult viaţa prin avatare digitale. „Acelaşi lucru îl observăm şi vizavi de adopţia în rândul tehnologiilor care aduc diverse servicii aproape de utilizatorii finali, un exemplu tipic fiind soluţiile pentru comandă şi livrare de mâncare acasă. Într-o notă mai pozitivă însă, tot pe zona de servicii, consider că avem şi multe lucruri de care să ne bucurăm, unul dintre favoritele mele fiind zona de ridesharing / carpooling cât şi zona serviciilor de mobilitate alternativă”, punctează antreprenorul. El observă şi că în majoritatea cazurilor, impactul pe termen lung asupra omului de rând vine deseori dintr-o latură secundară a tehnologiei, dintr-o zonă poate chiar obscură faţă de cea declarată, faţă de obiectivul principal al tehnologiei. „Vă dau câteva exemple în acest sens: 1. Comand mâncare acasă de câţiva ani buni şi ajung într-un final să realizez şi cât de mult deşeu plastic generez, dar şi cât de importantă e latura socială a mâncatului în oraş. Ajung, într-un final, să ies mai des în oraş. 2. Apelez de câţiva ani buni la trotinete electrice şi realizez şi cât de puţină nevoie de maşina am de fapt, cât şi cât de pretabilă este bicicleta personală în majoritatea cazurilor… şi mă apuc de sport”, spune amuzat Vlad Bodea.

     

    Noi cutume

    Întrebat care sunt zonele în care digitalizarea a avut un impact substanţial în mediul profesional în ultima vreme, antreprenorul indică transparenţa, colaborarea şi automatizarea. Pe zona de colaborare am asistat la o accelerare a adopţiei de diverse platforme, cât şi a creşterii apetitului de experimentare, odată cu venirea şi trecerea pandemiei, odată cu stabilirea „work from anywhere” ca nouă cutumă. „Desigur că aceste unelte de colaborare sunt ca o sabie cu două tăişuri, atât modul cât şi cantitatea în care ele sunt utilizate fac toată diferenţa. Pot foarte uşor să ajung să mă bazez atât de mult pe unelte de colaborare, încât să mă regăsesc în poziţia de a nu mai intra în contact real, meaningful, cu persoanele cu care trebuie să interacţionez, şi în timp asta să afecteze performanţa”, atrage atenţia anteprenorul. El consideră că suntem abia la începutul realizărilor vizavi de impactul masiv al adopţiei accelerate a soluţiilor de colaborare şi teleprezenţă şi la integrarea lor adânc în procesele şi ceremoniile companiilor. Mai departe, categoria proiectelor de automatizare este bine reprezentată de mult timp în contextul digitalizării organizaţiilor, „însă interesant de menţionat aici este că observăm în ultima perioadă o migrare a zonelor în care proiectele de automatizare sunt aplicate spre partea de procese de business, procese corporative, spre o zonă mult mai flexibilă de procese. Ca şi în trecut, unul dintre factorii de succes aici este integrarea a cât mai multor componente în ecuaţie”, punctează Vlad Bodea.


    „Am încheiat 2023 cu ceva peste 11 milioane de euro total venituri din exploatare, iar profitul a fost de aproximativ 2,5 milioane de euro. Pentru 2024 avem previzionate peste 15 milioane de euro venituri din care profitul estimăm că va reprezenta aproximativ 3 milioane de euro. Aceste cifre vin pe fondul unor ani extrem de intenşi în care compania noastră a crescut an de an într-un mod destul de spectaculos.“

    Radu Scarlat, director general, Bento


    Despre parcursul său de până acum, antreprenorul evaluează că sunt „surprinzător de puţine lucruri pe care le-aş face diferit, mai ales în latura profesională, care recunosc că este în întregime identificabilă cu Bento”. Povestea companiei a început cu doi colegi de facultate care şi-au găsit motivaţia în a dezvolta şi implementa tehnologie cu impact în vieţile clienţilor lor. „Am trecut alături de Radu, partenerul meu, prin toate etapele antreprenoriatului şi ne-am confundat de-a lungul timpului cu toate rolurile implicate în dezvoltarea şi managementul unei afaceri, am fost oameni de teren, şoferi, tehnicieni, project manageri, analişti de business, manageri financiari, oameni de marketing, oameni de HR, şi acum oameni ai relaţiei cu investitorii”, povesteşte Vlad Bodea. Spune că a învăţat din greşeli, n-a mizat pe prea multă strategie în prima jumătate de viaţă a companiei, iar pentru fiecare decizie pe care a luat-o la vremea respectivă are inima împăcată; dat fiind ce ştiam atunci, nu se poate gândi încă la nicio decizie importantă care a fost fundamental greşită. „Din greşeli înveţi cel mai mult, deci e imposibil să reiei trecutul şi să ţi-l imaginezi în contextul în care ştii ceea ce ştii astăzi, şi aplici ceea ce ştii astăzi pentru a evalua decizii din trecut. De ce? Pentru că dacă nu ai fi trecut prin greşelile respective, nu ai fi ajuns să ştii astăzi ceea ce ştii. Aşadar, cum un prieten obişnuia să spună, trecutul este perfect!”

     

    Proiectele au facilitat creşterea

    Compania a crescut organic, antreprenorii au scalat businessul „the hard way”, iar proiectele în care au fost implicaţi sunt factorul care a facilitat creşterea, întrucât „în prima parte a istoriei Bento nu putem considera că am avut vreo anume strategie de dezvoltare. Pasiunea pe care am împărtăşit-o pentru tehnologie şi pentru anumite proiecte, cât şi pentru antreprenoriat în general, şi modul nostru de a aborda lucrurile ne-au direcţionat către proiecte din ce în ce mai mari, mai interesante, cât şi către alte zone de industrie.” Astfel, în cazul Bento mai întâi a fost găina şi apoi oul; odată cu proiectele a trebuit să mărească şi echipa, să structureze nivelul de middle management. „Multă vreme am activat strict în zona de utilităţi, ne-am făcut treaba bine şi am beneficiat de parteneriatul cu grupul Adrem, care ne-a ajutat să accesăm proiectele de care povesteam”, punctează Vlad Bodea. Încă de la început au abordat atât proiecte de dezvoltare software cât şi proiecte de infrastructură IT, şi după un timp au structurat operaţiunile companiei sub forma a două divizii, structură în care activează şi astăzi. 

    „Prima decizie strategică a venit după aproape 10 ani de activitate şi a fost momentul în care am decis să investim în proprietate intelectuală proprie. La momentul respectiv acumulasem destul de multă experienţă de business de la clienţii noştri din zona de utilităţi, mai precis în zona operaţiunilor de teren. Am decis atunci să facem pasul de la un furnizor de servicii software, la un furnizor de produse software. A fost desigur mai uşor de zis decât de făcut, şi încă 10 ani mai târziu nu putem spune că tranziţia este finalizată”, afirmă antreprenorul. Compania are însă acum în portofoliu propriile produse software, deci proprietate intelectuală formalizată, deşi nu a renunţat deloc la partea de servicii. În continuare livrează servicii de infrastructură IT, dar are şi propriul produs pentru această zonă, şi anume Bento MDM, o soluţie Mobile Device Management. „Livrăm în continuare şi servicii de dezvoltare software customizat, dar avem şi propriul produs Bento FSM, o soluţie Field Service Management. Odată cu propriile produse standardizate au venit şi capabilităţile de scalare şi de internaţionalizare a acestora, şi focusul de dezvoltare aici este astăzi. Dorim astfel, să devenim o referinţă globală în nişa soluţiilor FSM, pe de-o parte, cât şi opţiunea favorită pentru parteneri în ceea ce înseamnă soluţiile MDM. În acelaşi timp dorim să continuăm să creştem organic volumul serviciilor de infrastructură IT, cât şi să continuăm să implementăm tehnologii cutting-edge în acest domeniu”, punctează Vlad Bodea.

     

    Creşteri spectaculoase

    Miza pe proprietatea intelectuală, o decizie strategică luată în urmă cu 10 ani, a avut efectul unui bulgăre de zăpadă. „De câţiva ani buni, direcţia principală de investiţii este legată de proprietatea intelectuală, care se manifestă sub forma produselor software standardizate. Investim aşadar, în principiu aici, în propriile produse software. Până acum trei-patru ani, investeam profitul. Odată cu listarea la bursă, care a fost urmată şi de câştigarea şi executarea proiectului pe fonduri europene, am reuşit să investim capital într-un mod accelerat. Pe lângă componenta tehnică a acestor investiţii, discutăm desigur şi de componenta legată de accesarea de piaţă, investim deci şi în marketing, vânzări, parteneriate şi expunere”, declară Radu Scarlat, director general al Bento. Tot el adaugă că Bento a încheiat 2023 cu peste 11 milioane de euro total venituri din exploatare, iar profitul a fost de aproximativ 2,5 milioane de euro. „Pentru 2024 avem previzionate peste 15 milioane de euro venituri din care profitul estimăm că va reprezenta aproximativ 3 milioane de euro. Aceste cifre vin pe fondul unor ani extrem de intenşi în care compania noastră a crescut an de an într-un mod destul de spectaculos, ceea ce observăm că a fost apreciat şi de către investitori.”


    „Suntem martori la o mare ironie vizavi de impactul tehnologiei în viaţa personală în ultimul deceniu – asistăm la o adopţie spectaculoasă în rândul uneltelor de colaborare care au însă ca rezultat o distanţare profundă, cât şi o superficializare a modului de interacţiune între oameni.“

    Vlad Bodea, cofondator şi membru CA, Bento


    Bento este organizată în două divizii: Dezvoltare Software (care cuprinde componenta de produse software proprii) şi cea de IT, Infrastructură & Cloud. Cele două divizii acţionează şi independent dar şi împreună, „având multe proiecte în care livrăm din ambele zone, şi considerăm această capabilitate a Bento un avantaj competitiv. Întrucât se întâmplă relativ frecvent să intrăm în proiecte mari, de la an la an raportul între cele două divizii variază şi în funcţie de proiectele executate. Avem ani în care este favorizată zona de infrastructură, cât şi ani mai spectaculoşi pe zona de software. Fiecare dintre cele două divizii are rolul ei în ceea ce priveşte sănătatea companiei noastre şi încercăm pe cât posibil să avem privirea aţintită către întreg orizontul de oportunităţi”, afirmă Radu Scarlat.

    El povesteşte că în aprilie, anul acesta, Bento a informat investitorii cu privire la semnarea unui contract semnificativ cu o companie specializată în digitalizarea infrastructurilor energetice, în valoare totală de aproximativ 1 milion de euro, ce prevede furnizarea unei infrastructuri IT complexe: atât echipamente şi licenţe de la alţi vendori cât şi servicii de proiectare, instalare, configurare şi punere în funcţiune. În luna mai, adaugă Radu Scarlat, compania a semnat un alt contract cu o companie multinaţională, furnizor integrat de servicii tehnice pentru gaze naturale şi electricitate care oferă servicii pentru un număr foarte mare de clienţi casnici şi B2B, în valoare de 1,5 milioane de euro, ce prevede implementarea, configurarea şi customizarea unor module noi din cadrul platformei modulare Bento alături de completarea configurărilor şi customizărilor modulelor deja implementate la acest client în trecut. 

    „Continuând strategia abordată anul trecut, de a adapta şi implementa modulul Bento FSM în cadrul unor verticale noi, dincolo de sectorul utilităţilor care ne-a consacrat, am dezvoltat Clusterul de Service, o nişă complexă ce include sectoare diverse de activitate. În acest context, am fost parteneri şi expozanţi la o serie de evenimente de specialitate, care ne-au deschis noi perspective de business. Aceste participări au contribuit la consolidarea poziţiei noastre pe piaţă, au întărit relaţiile de afaceri stabilite anterior şi ne-au ajutat să semnam contracte noi, confirmând astfel că direcţia de dezvoltare aleasă este cea potrivită”, adaugă Radu Scarlat.

    Prin intermediul partenerilor de business din zona de telecom, compania a derulat şi derulează în continuare multiple proiecte în jurul Bento MDM. Astfel, a reuşit să-şi consolideze statutul de dezvoltator şi furnizor pe piaţa din România a unei soluţii de gestiune a flotelor de dispozitive mobile. Contractele semnate în această zonă includ companii din domenii ca utilităţi, petrol & gaze, curierat, transporturi şi instituţii de stat. „Avem în derulare atât contractul semnat anul trecut cu Distribuiţie Energie Electrică România, în valoare de 6 milioane de euro, ce prevede implementarea soluţiei care automatizează serviciile de teren şi managementul forţei de muncă în teren cât şi cel de furnizare de servicii de gestionare a infrastructurii IT pentru o companie multinaţională din domeniul petrol şi gaze. Acesta se desfăşoară conform graficelor şi continuă să aducă valoare adăugată semnificativă atât asupra activităţii clienţilor cât şi să stimuleze echipa noastră să se ridice la nivelul aşteptărilor”, afirmă Radu Scarlat.

    Portofoliul de clienţi ai companiei a înregistrat creştere constantă de la an la an, consolidându-se, conform directorului general al Bento, „datorită încrederii şi parteneriatelor durabile încheiate cu companii de renume de pe piaţa din România. Diversificarea şi extinderea acestuia pe parcusul celor 20 de ani de la înfiinţare reflectă succesul nostru în atragerea de clienţi din sectoare strategice de business, esenţiale pentru obiectivele şi viziunea companiei noastre”, punctează Radu Scarlat. El enumeră companii din industrii precum utilităţi (energie, petrol & gaze, apă), telecomunicaţii, distribuţie, media, producţie alimentară, FMCG. „Această expansiune continuă a portofoliului de clienţi este în linie cu angajamentul pe care ni l-am luat, acela de a furniza soluţii custom şi de a contribui la succesul şi dezvoltarea pieţelor în care activăm”, conchide Radu Scarlat.    


    Un an încărcat

    Ianuarie 2024

    Bento obţine punctaj maxim în cadrul evaluării VEKTOR by ARIR

    Februarie 2024 

    BVB premiază Bento pentru  „Cel mai mare randament pentru investitori al unei companii din BET Aero în 2023“

    Martie 2024

    Morgan Stanley Capital International a inclus în indicii MSCI acţiunile Bento

    Aprilie 2024 

    Bento devine membru ARIR

    Septembrie 2024

    Bento devine membru al  AmCham

    Octombrie 2024

    Bento este selectată în cadrul proiectului MoonShotX

     

  • Iulian Anghel, editor politic ZF: Cum l-am cunoscut pe Călin Georgescu

    Am stat o dată de vorba cu dl. Georgescu, patru ore. Era o criză guvernamentală, sau una inventată cum îi plăcea domnului Băsescu. Şi toată lumea zicea că Georgescu îl va înlocui pe Boc. Că voia el să se bage în seamă, că alţii voiau să se bage în seamă, nu ştiu nici azi. Traian Băsescu ştie, cu siguranţă, dar este mut. Iar Fini zice: du-te Iulian să vedem ce-i cu ăsta.

    Biroul lui era mic, dar avea pe undeva o boxa din care răsuna Recviemul lui Mozart, iar şi iar.

    Eu îl întrebam de cea vrea să fie prim-ministru, iar el îmi răspundea: “Aşa cum zicea şi Bogdan Petricescu-Haşdeu… “.

    Eu îl întrebam ce ar face el ca PM, iar el zicea: “Aşa cum a spus şi Gheorghe Lazar care s-a născut la 5 iunie 1779 la Avrig şi a muri la 17 septembrie 1823, tot la Avrig…” .

    Eu ziceam: Ok, ce nu vă place la ţara asta şi ce veţi schimba când veţi ajunge prim-ministru?

    Iar el: „Aşa cum spunea regretatul Nicolae Iorga..”

    După o oră am vrut să plec, dar acum nu mă mai lăsa el să plec. Şi, la capăt, după patru ore, am zis: domnu Georgescu am înţeles, dar s-a întunecat afară şi nici drumul nu-l ştiu, dar ziceţi-mi aşa: am aflat ce a zis Haşdeu şi Iorga, dar dvs. nu ziceţi nimic?

    Iar el: „Aşa cum zicea regretatul Ovidiu Densuşianu…” Şi mă întorc la redactie şi Fini, curios cum e el” ce-a zis, ce-a zis?

    ” Si eu zic: pai a zis ca “Aşa cum a spus Gheorghe nu mai stiu cum, care s-a nascut la 5 iulie la 1779 si a murit…”

    Iar Fini: „Cine a murit măi?” 

    Eu: A murit Gheorge, nu ţi-am zis? 

    Şi Fini, din nou: „Care Gheorge”?

    Eu: Gheorghe  şi nu mai ştiu cum..

    „Şi când a murit?”

    Eu: Mamă, eşti culmea, nu ţi-am zis că s-a născut la 5 iunie 1779 şi a murit…?

     

  • Răsturnare de situaţie: Elena Lasconi îl depăşeşte pe Marcel Ciolacu

    Astfel, Elena Lasconi l-a depăşit, după numărarea voturilor din 99,91% din secţii cu 15 voturi pe Marcel Ciolacu.

    Candidata USR are 1.769.030 voturi, iar Ciolacu 1.769.015.

    Cu peste 2.117.000 de voturi, Călin Georgescu conduce detaşat în rezultatele provizorii.

  • Bună dimi, România, bine te-ai trezit la cafeluţă, în cel mai surprinzător coşmar politic! Cu TikTok-ul, Călin Georgescu, un necunoscut, a bătut întreaga structură a tuturor partidelor şi intră favorit în turul 2. Private jet-ul Nordis este pe cale să-l prăbuşească pe Ciolacu şi s-o trimită pe Lasconi în turul 2. Toată lumea se întreabă cine este Georgescu

    UPDATE 9:15. Elena Lasconi are un avans de 223 de voturi în faţa lui Marcel Ciolacu. 

    UPDATE 9:08. Elena Lasconi l-a depăşit pe Ciolacu şi mai sunt de numărat 18 secţii de votare. 

    UPDATE: 9:00. Diferenţa între Lasconi şi Ciolacu s-a redus la 44 de voturi. 

    UPDATE ORA 8:00. Diferenţa dintre Lasconi şi Ciolacu s-a redus la puţin peste 3.000 de voturi.  

    UPDATE Cu 99,820% dintre secţii centralizate, Lasconi mai are sub 4.000 de voturi şi trece in faţa lui Ciolacu pentru locul 2. Georgescu a măturat voturile din diaspora.

     

    UPDATE Ora 7:07. Diferenţa dintre Ciolacu şi Lasconi scade la 7.000 de voturi. 

    UPDATE Ora 7:00. Cu 99,68% dintre secţii centralizate, Lasconi mai are 8.000 de voturi şi trece in faţa lui Ciolacu pentru locul 2. Cine va intra în turul 2 cu Călin Georgescu, surpriza de proporţii a alegerilor prezidenţiale, va fi cunoscut de dimineaţă

    Mai sunt de numărat voturi în Statele Unite ale Americii şi în Canada, luni dimineaţa. Nici în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord nu au fost centralizate toate secţiile. Diaspora a votat masiv în favoarea independentului Călin Georgescu.

    În majoritatea ţărilor unde România a avut secţii de vot la alegerile prezidenţiale, procesele verbale au fost închise.

    Mai sunt de centralizat procese verbale în Marea Britanie, unde mai sunt 9 secţii de centralizat (91,59% centralizare).

    De asemenea, nu sunt numărate secţiile din SUA şi Canada. În SUA, procentul de centralizare este de peste 30%, iar în Canada – peste 23%.

    În Diaspora, tot Călin Georgescu este pe primul loc în preferinţe, după o centralizare a 93,78% dintre secţii. Călin Georgescu are 320.421 de voturi. Pe locul 2 este Elena Lasconi (USR), la o diferenţă mare de primul loc, ea având 196.428 de voturi. Pe locul 3 este George Simion (AUR) – 89.781 de voturi, pe locul 4 este Mircea Geoană (independent) – 5.991 de voturi, pe locul 5 este Nicolae Ciucă (PNL) – 34.666 de voturi, iar Marcel Ciolacu (PSD) este doar pe locul 6, cu 21.565 de voturi.


    UPDATE Ora 6:00. Numărătoare dramatică: Cu 300.000 voturi rămase de numărat, Lasconi mai are 20.000 de voturi şi trece in faţa lui Ciolacu pentru locul 2

    Ora 03:22. Cu 610.000 de voturi de numărat, diferenţa dintre Ciolacu şi Lasconi scade la numai 109.000 de voturi. Preşedintele PSD tremură pentru intrarea în turul 2, ceea ce ar fi o catastrofă politică de neimaginat. Călin Georgescu este sigur în turul 2

    UPDATE ORA 02:40. Diferenţa dintre Elena Lasconi şi Marcel Ciolacu s-a redus la sub 150.000 de voturi. 

    UPDATE ORA 02:15. Diferanţa dintre Marcel Ciolacu şi Elena Lasconi pentru locul doi la primul tur al alegerilor prezidenţiale scade, după numărarea voturilor din 95,43% din secţiile de votare, la sub 200.000 de voturi.

    După numărarea voturilor din 95,43% din secţiile de votare, Marcel Ciolacu, candidatul PSD la prezidenţiale, are 1.703.321 de voturi, fiind situat pe locul al doilea după Călin Georgescu, candidat independent.

    Elena Lasconi, candidatul USR, a primit 1.505.403 voturi.

    Direferenţa dintre Ciolacu şi Lasconi s-a diminuat sub 200.000 de voturi şi este în scădere.


    UPDATE ORA 02:00. Diferenţa dintre locul 2 şi locul 3, Marcel Ciolacu şi Elena Lasconi, după numărarea voturilor din 95% din secţiile de votare, este de puţin peste 213.000 de voturi.

    Elena Lasconi, candidatul USR, a primit 1.441.261 voturi.

    Direferenţa dintre Ciolacu şi Lasconi este de puţin peste 240.000 de voturi şi este în scădere.


    Ora 01:36. Ciolacu încă tremură pentru intrarea în turul 2, pentru că Elena Lasconi câştigă mai mult teren când au mai rămas de introdus 1,3 mil. voturi. Călin Georgescu este sigur în turul 2

    UPDATE 00:50. Candidatul „surpriză”, Călin Georgescu, continuă să se situeze pe primul loc, după centralizarea voturilor din aproape 90% din secţiile de votare. În urma lui, la distanţă mică, se află Marcel Ciolacu.

    După centralizarea a 89,27 % dintre voturile exprimate în ţară, Călin Georgescu continuă să fie pe primul loc, cu 21,99 %. El este urmat de liderul PSD, Marcel Ciolacu, cu 21,34 % şi Elena Lasconi, cu 16,34 %.

    Pe următoarele locuri se situează George Simion (14,55 %), Nicolae Ciucă (9,45 %), Mircea Geoană (5,95 %), Kelemen Hunor (5,31 %) şi Cristian Diaconescu (2,95 %).

    În mod surprinzător, Ludovic Orban a reuşit să obţină, până la această oră, 17.061 de voturi, adică 0,23 %.


    UPDATE La ora 00:30, Călin Georgescu are 21,98% din voturi, Ciolacu 21,38% şi Elena Lasconi 16,3%.

    Ora 23:45. Cu 6,3 mil. voturi, Călin Georgescu are 22,08%, Ciolacu 22,07% şi Elena Lasconi vine puternic din spate cu 15%. Întrebarea care dă fiori în acest moment, în special la PSD, dacă vin voturile din urbanul mare, acolo unde Elena Lasconi este pe primul loc, s-ar putea ca Marcel Ciolacu să nu intre în turul 2.  

    Numărătoare continuă. 

    UPDATE: 

    După 65,55% din voturi, Marcel Ciolacu are 22,19% din voturi, Călin Georgescu are 22,11% din voturi, George Simion 14,96% şi Elena Lasconi 14,92%. 


    După numărarea a peste 50% din secţii de votare, dar din secţiile mici, Marcel Ciolacu are 22,45%, Călin Georgescu, surpriza venită de nicăieri, are 22,15%, Simion 15,1%, iar Elena Lasconi, pe locul 3, are 14,39%. 

    Nu au fost introduse până la ora 23:00 voturile din oraşele mari. 

    În fiefurile PSD din zona de Nord-Est a ţării, Călin Georgescu a făcut ravagii. 

    Cine este Călin Georgescu? 

    Călin Georgescu este, practic, necunoscut pe scena mare a politicii româneşti, dar numele său a mai fost vehiculat ca premier tehnocrat, atât din partea PSD (vehiculat de publicaţia Sputnik), dar şi de la PD-L (2016) şi AUR (2020).

    Este pentru prima oară când candidează pentru alegerile prezidenţiale, iar programul său politic include, printre altele, reducerea dependenţei de importuri, sprijinirea fermierilor, sporirea producţiei interne de alimente şi energie, dar şi facilităţi fiscale pentru producătorii români.

    Călin Georgescu este unul dintre experţii în domeniul dezvoltării durabile, având în spate o experienţă de peste 15 ani în cadrul structurilor ONU, dar şi reprezentant al Comitetului Naţional UNEP pentru România, se arată în descrierea sa publică.

    Acesta a mai ocupat funcţii de consilier şi de secretar general al Ministerului Mediului, director al Departamentului Organizaţiilor Economice Internaţionale din Ministerul Afacerilor Externe şi secretar general al Asociaţiei Române pentru Clubul de la Roma.

    În luna noiembrie 2020, Călin Georgescu a realizat o înregistrare video controversată pe Facebook, în care, alături de alte figuri istorice, i-a enumerat printre eroi pe Ion Antonescu şi Corneliu Zelea Codreanu, liderul mişcării legionare.

    Ce include CV-ul său
    Călin Georgescu este descris în CV-urile publice ca un cunoscut expert internaţional în domeniul dezvoltării durabile. A lucrat 17 ani în sistemul ONU, deţinând diferite funcţii în cadrul Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu şi raportor special al ONU pentru deşeurile toxice şi periculoase din cadrul Biroului Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului.

    De asemenea, a coordonat Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă din România în 1999 şi 2008 şi a fost director al Departamentului Organizaţiilor Economice Internaţionale din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României.

    Este membru al Asociaţiei Române pentru Clubul de la Roma, condusă de guvernatorul Mugur Isărescu, şi a fost preşedintele Centrului European de Cercetare al Clubului de la Roma, în perioada 2013-2015.

    A scris mai multe cărţi de studii prospective privind dezvoltarea umană şi progresul socio-economic al României. A contribuit, de asemenea, la capitolele privind mediul şi dezvoltarea durabilă din cadrul rapoartelor strategice internaţionale privind România. A obţinut doctoratul în ştiinţa solului la Universitatea de Ştiinţe Agronomice din Bucureşti.

    Prezent pe TikTok

    Călin Georgescu a avut mai puţine apariţii televizate, iar prezenţa sa a fost mai puternică mai degrabă în social media. Pe TikTok, candidatul independent numără o comunitate de 197.000 de urmăritori.


    UPDATE: La numărarea voturilor din aproape 50% dintre secţiile de votare la alegerile prezidenţiale de duminică, Marcel Ciolacu rămâne pe primul loc, cu 23,14%.

    Conform datelor oficiale, după numărarea voturilor din 46,50% dintre secţiile de votare, Marcel Ciolacu rămâne pe loc fruntaş cu 23,14%, urmat de Călin Georgescu cu 21,84%.

    George Simion are, până în prezent, 21,84%, iar Elena Lasconi 12,5%, urmaţi de Nicolae Ciucă cu 9,93%, Kelemen Hunor cu 8,01% şi Mircea Geoană cu 4,76%.


    Exit poll-uri alegeri prezidenţiale 2024.

    ► Premierul Marcel Ciolacu intră în turul 2. 

    ► Lasconi vine puternic din urmă şi se luptă cu Simion şi Georgescu pentru turul 2.

    ► Ciucă şi Geoana, înfrângeri categorice.

    ► Călin Georgescu, un candidat care a apărut de nicăieri, îi mănâncă voturile lui Simion

    REZULTATE EXIT POLL AVANGARDE.

    UPDATE Primele rezultate EXIT-POLL AVANGARDE. Cursă stârnsă

    Marcel Ciolacu 25%
    Elena Lasconi 18%
    Călin Georgescu 16%
    George Simion 15%
    Nicole Ciucuă 14%
    Mirce Geoană 5%
    Exit-poll-ul nu inculde diaspora

    Potrivit surselor Mediafax voturile ce includ şi diaspora arată astfel:

    Marcel Ciolacu 22%
    George Simion 20%
    Elena Lasconi 20%
    Călin Georgescu 20%


    EXIT-POLL CURS. 
    Marcel Ciolacu, candidat PSD – 25%
    Elena Lasconi, candidata USR – 18,10%
    Călin Georgescu, candidat independent – 16%
    George Simion, candidat AUR – 14,10%
    Nicolae Ciucă, candidat PNL – 13%
    Mircea Geoană – candidat independent – 5,5%
    Hunor Kelemen, candidat UDMR – 4,6%

     


    Prezenţa la vot, 52%. Peste 9,4 milioane de alegători au ieşit la vot pentru a-şi alege preşedintele pentru următorii cinci ani.

    Cu o oră înainte de închiderea secţiilor de votare, oamenii din mediul urban au fost mai activi faţă de cei din mediul rural, iar femeile s-au prezentat în număr mai mare decât bărbaţii.

    Persoanele cu vârste de 45-64 de ani şi cele cu vârsta de peste 65 de ani sunt cele care şi-au exercitat dreptul de vot cel mai mult.

    La nivel naţional, Ilfov, Cluj, Olt şi Argeş sunt judeţele cu cele mai mari rate de prezenţă la vot.În diaspora, puţin peste 775.000 de alegători s-au prezentat la urne.

  • Cine este Cristela Georgescu, soţia lui Călin Georgescu, cel care a provocat un tsunami fără precedent în lumea electorală. Ea este fost bancher la Citibank, o bancă globală, iar acum oferă cursuri de nutriţie

    Călin Georgescu, candidatul pentru Palatul Cotroceni apărut de nicăieri şi care a ajuns numărul 1 în numărătoarea electorală în faţa lui Marcel Ciolacu şi al Elenei Lasconi. 

    Călin Georgescu a venit cu un discurs anti globalist, cu o prezenţă puternică în ultima perioadă pe TikTok, câştigând teren fără precedent. 

    Cristela Georgescu, soţia lui, cu care apare şi în clipuri, este un fost bancher, care a lucrat 14 ani la Citibank România, sucursala locală a celei mai mari bănci globale din lume – grupul bancar american Citi.   

    Pe site, Cristela Georgescu spune că este autor şi educator naturopat cu 20 de ani de experienţă personală directă în domeniul sănătăţii naturale, cu ajutorul nutriţiei integrative, a apifitoterapiei, gemoterapiei, detoxificării regenerative, etc. 

    Cristela spune că îşi doreşte ca oamenii să înţeleagă că sănătatea fiecăruia se află în propriile mâini şi că menţinerea ei este mai importantă decât vindecarea.