Blog

  • Presa internaţională după rezultatele alegerilor prezidenţiale: Şoc în România

    Şoc în România. Călin Georgescu, un critic de extremă dreaptă al NATO, conduce în alegerile prezidenţiale, titrează luni dimineaţa The Guardian, după rezultatele parţiale ale alegerilor din România.

    Jurnaliştii britanici vorbesc despre un rezultat care a „zguduit peisajul politic” din România.

    „Un populist de extremă dreapta puţin cunoscut a preluat conducerea în alegerile prezidenţiale din România duminică, potrivit datelor electorale, şi se va confrunta probabil cu premierul de stânga Marcel Ciolacu în turul doi peste două săptămâni, un rezultat care a zguduit peisajul politic al ţării”, notează The Guardian.

    Şi BBC scrie despre Călin Georgescu.

    „Un candidat de extremă dreapta, pro-rus, a preluat un avans surprinzător în primul tur al alegerilor prezidenţiale din România, rezultatele preliminare plasându-l pe rivalul său pro-european pe un loc secund”.

    Conform jurnaliştilor, Georgescu, care nu are un partid propriu şi a făcut campanie în mare parte pe platforma de socializare TikTok, a fost cea mai mare surpriză a alegerilor.

    „Georgescu, 62 de ani, a candidat independent şi nu era foarte cunoscut. El a depăşit majoritatea sondajelor locale, provocând o undă de şoc în mediul politic românesc pe măsură ce a urcat în sondaje”, scrie şi AP.

  • Vieţile noastre depind de tehnologie

    Există procese, servicii care vor fi pentru totdeauna livrate de către oameni şi tehnologia nu ar trebui să îşi propună să îi înlocuiască, ci să le îmbunătăţească viaţa, sunt de părere reprezentanţii Bento. Conform previziunilor, cifra de afaceri din acest an ar urma să ajungă la 15 milioane de euro, marcând un plus de peste 36% faţă de rezultatele din 2023. Radu Scarlat, directorul general al companiei, şi Vlad Bodea, cofondator şi membru al CA, povestesc despre beneficiile şi riscurile aduse de tehnologie, despre strategia firmei antreprenoriale de a produce impact pozitiv în sfera de business şi care sunt motoarele de creştere a companiei.

     

    Cine îşi mai poate imagina viaţa de zi cu zi sau profesia fără tehnologie? 

    Orice unealtă, aparat sau produs, serviciu sau acţiune este rezultatul tehnologiei. „Tehnologia, în general, este o parte indispensabilă a vieţii noastre. IT-ul nu este decât una dintre recentele încarnări ale progresului tehnologic. Dar da, vieţile noastre depind de tehnologie. Aş merge chiar mai departe cu gândul ăsta, şi aş afirma că noi nu am exista în lipsa tehnologiei, în forma în care existăm acum. Mergem suficient de departe şi devine neclară chiar şi limita dintre biologie şi tehnologie… dar să nu ajungem chiar acolo. Ne putem opri la acum câţiva zeci de mii de ani, la apariţia agriculturii”, relatează Vlad Bodea, cofondator şi membru CA, Bento. Tot el completează că această tehnologie, la care noi astăzi ne raportăm ca la ceva dat, a permis oamenilor nomazi să se oprească din veşnica alergare după mâncare şi să formeze aşezări. Surplusul de mâncare generat de agricultură şi domesticirea animalelor a permis apoi oamenilor să îşi îndrepte privirile către stele, să îşi pună marile întrebări, să pună bazele ştiinţelor. „Desigur, odată cu suprapopularea urbană au aparut şi boli infecţioase, au apărut şi hotare, au apărut şi cuceritori. La fel ca şi atunci, şi în timpurile moderne, tehnologia vine în prima etapă şi facilitează o dezvoltare a civilizaţiei, pentru ca apoi să îşi arate şi latura întunecată. Suntem un produs al tehnologiei în absolut toate domeniile la care ne putem gândi şi este imposibil să ne separăm de aceasta”, punctează Vlad Bodea.

    În acest context, firma antreprenorială, listată la BVB din 2022 pe piaţa AeRO, s-a dezvoltat axându-se pe dezvoltarea de soluţii software şi furnizarea de servicii de infrastructură IT şi cloud. „Tot ce facem noi la Bento este despre automatizare şi optimizare. Suntem o echipă de oameni tehnici care îşi manifestă o curiozitate permanentă asupra modului în care oamenii lucrează şi a modului în care aceste operaţiuni pot fi îmbunătăţite. Astfel, tehnologiile pe care le dezvoltăm şi pe care le implementăm au ca scop punerea în valoare a oamenilor!”, susţine antreprenorul. El consideră că există procese, servicii care vor fi pentru totdeauna livrate de către oameni, şi că tehnologia nu ar trebui să îşi propună să îi înlocuiască, ci să le îmbunătăţească viaţa. „Avem astfel un profil oarecum atipic în întreg ecosistemul IT, pentru că suntem, în primul rând, oameni. Ne preocupă să înţelegem în profunzime procesele cu care interacţionăm, modul în care oamenii lucrează, dar nu ne sfiim să contestăm statu-quo-ul în spiritul identificării şi implementării unei noi viziuni. Mai credem de asemenea, chiar cu tărie, într-un echilibru. Dacă la un pol am avea viziunea unei lumi automatizate în care factorul uman este exclus aproape în întregime şi întreg procesul regândit, şi la polul opus scenariul în care sistemele automate trebuie să copieze modul în care oamenii lucrează acum, considerăm că succesul este undeva la mijloc”, afirmă Vlad Bodea. El admite că odată cu digitalizarea e obligatoriu să fie regândite procesele pentru a nu automatiza modul actual de lucru, ci pentru a regândi procesul pe baza sistemului automat. În acelaşi timp, reiterează antreprenorul, anumite componente vor fi întotdeauna mult mai eficient administrate de către factorul uman, şi acest aspect trebuie integrat inteligent în designul unui sistem.


    „Tehnologia vine în prima etapă şi facilitează o dezvoltare a civilizaţiei pentru ca apoi să îşi arate şi latura întunecată. Suntem un produs al tehnologiei în absolut toate domeniile la care ne putem gândi şi este imposibil să ne separăm de aceasta.“

    Vlad Bodea, cofondator şi membru CA, Bento


    Tehnologia îmbunătăţeşte vieţile oamenilor, prin confort, valoare adăugată, transparenţă sau siguranţă. „Desigur, imediat apare subiectivismul – ce e bine pentru unul poate fi opusul binelui pentru altul. Cu siguranţă, însă, atât scopul declarat cât şi obiectivul atins de evoluţia tehnologică este acesta: de a îmbunătăţi viaţa. Trebuie însă să fim atenţi, pentru că de multe ori ceea ce ne dorim, acea îmbunătăţire pe care o anumită tehnologie ne-o aduce, are şi o latură ascunsă, care ne poate afecta în moduri în care nu ne-am gândit”, subliniază antreprenorul.

    Compania pe care a cofondat-o, Bento, se axează pe optimizarea prin automatizare a operaţiunilor clienţilor, iar astfel, însăşi natura proiectelor pe care le derulează are din start un impact pozitiv. Fie că vorbim de eficientizarea muncii oamenilor prin eliminarea activităţilor redundante, de optimizarea traseelor în teren, de reducerea cheltuielilor, de creşterea valorii adăugate raportate la resursele consumate sau de simpla îmbunătăţire a experienţei beneficiarilor, „motivaţia noastră vine fix din această zonă – impactul real, concret, practic şi deseori imediat al proiectelor pe care le derulăm. Pe de cealaltă parte, pentru colegii mei, pentru angajaţii Bento, am încercat întotdeauna să asigurăm un mix de elemente de context în cadrul companiei care să ajute dezvoltarea competenţelor şi responsabilizarea vizavi de rezultatele proiectelor, pe de-o parte, să stimuleze colaborarea cât şi să asigure condiţii echilibrate şi mai ales sănătoase de muncă, pe partea cealaltă”, declară Vlad Bodea. Echipa pe care o conduce se mândreşte cu preocuparea pe care o are vizavi de acest context, de modul în care echilibrează flexibilitatea cu performanţa, de efortul depus constant pentru a se asigura că echipa este responsabilă, sănătoasă şi colaborează bine.

     

    Ajungem să fim conduşi de date?

    „Cel mai mare risc, în sens aproape filosofic, pe care îl văd în general legat de IT este modul în care ne bazăm pe date. În fiecare zi o cantitate gigantică de informaţii este vărsată în motoare care au ca scop identificarea de patternuri pentru a face predicţii”, afirmă antreprenorul. El adaugă că principial nu e nimic greşit cu asta, şi există suficiente exemple în care – fie că vorbim de big data şi suntem în 2010, sau de AI şi suntem în 2024 – aceste predicţii aduc valoare reală. Doar că zilele trec, vastitudinea datelor creşte exponenţial, iar noi pierdem capacitatea de a delimita între modelele care prezic corect un anume comportament şi cele care nu. „Ajungem să fim conduşi de date, şi ajungem mai degrabă să ne ajustăm comportamentul pentru a ne potrivi modelelor decât invers. Iar acest lucru este foarte periculos! Eu nu cred într-o lume în care AI-ul ne atacă şi subjugă, dar cred în pericolul unei lumi în care AI-ul ne spune ce să gândim, iar noi o luăm de bună. Cred în pericolul unei lumi în care comportamentul uman este aproape perfect mimat de către entităţi nonumane, şi în care această abilitate este folosită în scopul de a exploata oameni”, avertizează Vlad Bodea. Astfel, el consideră că principala provocare este legată de cum pot fi aduse elemente de moderare în ecuaţie, elemente care să asigure calitatea datelor pe care ne bazăm, sau, mai bine zis, care să scoată în evidenţă pentru utilizatori elementele de calitate a datelor. Pentru a ilustra ideea, oferă un exemplu concret: îşi comandă mâncare acasă, ca sute de mii de alţi români. Şi spune că a făcut acest lucru, numai în ultimul an, probabil de o sută de ori şi, fără să-şi dea seama, fără să realizeze că procesul prin care mâncarea gătită ajunge pe masa de acasă este unul extrem de complicat, s-a obişnuit să ia de bună estimarea de timp de livrare. După sute de comenzi, aproape că nu realizează că e doar o estimare, că în spatele acelor minute „stau ascunşi” timpii necesari pentru gătire, preluare, transport, trafic, identificarea adresei finale. Factorii care pot influenţa timpul de livrare sunt ascunşi de către aplicaţie, iar după sute de utilizări, o informaţie ca „mâncarea ajunge în 20 de minute” ajunge să fie percepută ca un adevăr. „Mai mult. Atât de mare este încrederea în acel adevăr, încât îl iau în calcul când comand. Îmi sincronizez foamea, şi contextul, cu momentul estimat al livrării. Iar când realitatea nu bate cu acest adevăr pe care modul în care sunt prezentate datele mi l-a construit, şi îmi este foame, şi sistemul «mi-a promis» că în 20 de minute mănânc…”, exemplifică antreprenorul situaţia în care datele nefiltrate ajung să ne impacteze direct. 

    „Suntem martori la o mare ironie vizavi de impactul tehnologiei în viaţa personală în ultimul deceniu – asistăm la o adopţie spectaculoasă în rândul uneltelor de colaborare care au însă ca rezultat o distanţare profundă, cât şi o superficializare a modului de interacţiune între oameni”, afimă Vlad Bodea, referindu-se deopotrivă la unelte de colaborare profesionale sau de social media – efectul este acelaşi. Aparent suntem în mult mai mare contact unii cu alţii, însă natura contactului este profund alterată. Ne trăim din ce în ce mai mult viaţa prin avatare digitale. „Acelaşi lucru îl observăm şi vizavi de adopţia în rândul tehnologiilor care aduc diverse servicii aproape de utilizatorii finali, un exemplu tipic fiind soluţiile pentru comandă şi livrare de mâncare acasă. Într-o notă mai pozitivă însă, tot pe zona de servicii, consider că avem şi multe lucruri de care să ne bucurăm, unul dintre favoritele mele fiind zona de ridesharing / carpooling cât şi zona serviciilor de mobilitate alternativă”, punctează antreprenorul. El observă şi că în majoritatea cazurilor, impactul pe termen lung asupra omului de rând vine deseori dintr-o latură secundară a tehnologiei, dintr-o zonă poate chiar obscură faţă de cea declarată, faţă de obiectivul principal al tehnologiei. „Vă dau câteva exemple în acest sens: 1. Comand mâncare acasă de câţiva ani buni şi ajung într-un final să realizez şi cât de mult deşeu plastic generez, dar şi cât de importantă e latura socială a mâncatului în oraş. Ajung, într-un final, să ies mai des în oraş. 2. Apelez de câţiva ani buni la trotinete electrice şi realizez şi cât de puţină nevoie de maşina am de fapt, cât şi cât de pretabilă este bicicleta personală în majoritatea cazurilor… şi mă apuc de sport”, spune amuzat Vlad Bodea.

     

    Noi cutume

    Întrebat care sunt zonele în care digitalizarea a avut un impact substanţial în mediul profesional în ultima vreme, antreprenorul indică transparenţa, colaborarea şi automatizarea. Pe zona de colaborare am asistat la o accelerare a adopţiei de diverse platforme, cât şi a creşterii apetitului de experimentare, odată cu venirea şi trecerea pandemiei, odată cu stabilirea „work from anywhere” ca nouă cutumă. „Desigur că aceste unelte de colaborare sunt ca o sabie cu două tăişuri, atât modul cât şi cantitatea în care ele sunt utilizate fac toată diferenţa. Pot foarte uşor să ajung să mă bazez atât de mult pe unelte de colaborare, încât să mă regăsesc în poziţia de a nu mai intra în contact real, meaningful, cu persoanele cu care trebuie să interacţionez, şi în timp asta să afecteze performanţa”, atrage atenţia anteprenorul. El consideră că suntem abia la începutul realizărilor vizavi de impactul masiv al adopţiei accelerate a soluţiilor de colaborare şi teleprezenţă şi la integrarea lor adânc în procesele şi ceremoniile companiilor. Mai departe, categoria proiectelor de automatizare este bine reprezentată de mult timp în contextul digitalizării organizaţiilor, „însă interesant de menţionat aici este că observăm în ultima perioadă o migrare a zonelor în care proiectele de automatizare sunt aplicate spre partea de procese de business, procese corporative, spre o zonă mult mai flexibilă de procese. Ca şi în trecut, unul dintre factorii de succes aici este integrarea a cât mai multor componente în ecuaţie”, punctează Vlad Bodea.


    „Am încheiat 2023 cu ceva peste 11 milioane de euro total venituri din exploatare, iar profitul a fost de aproximativ 2,5 milioane de euro. Pentru 2024 avem previzionate peste 15 milioane de euro venituri din care profitul estimăm că va reprezenta aproximativ 3 milioane de euro. Aceste cifre vin pe fondul unor ani extrem de intenşi în care compania noastră a crescut an de an într-un mod destul de spectaculos.“

    Radu Scarlat, director general, Bento


    Despre parcursul său de până acum, antreprenorul evaluează că sunt „surprinzător de puţine lucruri pe care le-aş face diferit, mai ales în latura profesională, care recunosc că este în întregime identificabilă cu Bento”. Povestea companiei a început cu doi colegi de facultate care şi-au găsit motivaţia în a dezvolta şi implementa tehnologie cu impact în vieţile clienţilor lor. „Am trecut alături de Radu, partenerul meu, prin toate etapele antreprenoriatului şi ne-am confundat de-a lungul timpului cu toate rolurile implicate în dezvoltarea şi managementul unei afaceri, am fost oameni de teren, şoferi, tehnicieni, project manageri, analişti de business, manageri financiari, oameni de marketing, oameni de HR, şi acum oameni ai relaţiei cu investitorii”, povesteşte Vlad Bodea. Spune că a învăţat din greşeli, n-a mizat pe prea multă strategie în prima jumătate de viaţă a companiei, iar pentru fiecare decizie pe care a luat-o la vremea respectivă are inima împăcată; dat fiind ce ştiam atunci, nu se poate gândi încă la nicio decizie importantă care a fost fundamental greşită. „Din greşeli înveţi cel mai mult, deci e imposibil să reiei trecutul şi să ţi-l imaginezi în contextul în care ştii ceea ce ştii astăzi, şi aplici ceea ce ştii astăzi pentru a evalua decizii din trecut. De ce? Pentru că dacă nu ai fi trecut prin greşelile respective, nu ai fi ajuns să ştii astăzi ceea ce ştii. Aşadar, cum un prieten obişnuia să spună, trecutul este perfect!”

     

    Proiectele au facilitat creşterea

    Compania a crescut organic, antreprenorii au scalat businessul „the hard way”, iar proiectele în care au fost implicaţi sunt factorul care a facilitat creşterea, întrucât „în prima parte a istoriei Bento nu putem considera că am avut vreo anume strategie de dezvoltare. Pasiunea pe care am împărtăşit-o pentru tehnologie şi pentru anumite proiecte, cât şi pentru antreprenoriat în general, şi modul nostru de a aborda lucrurile ne-au direcţionat către proiecte din ce în ce mai mari, mai interesante, cât şi către alte zone de industrie.” Astfel, în cazul Bento mai întâi a fost găina şi apoi oul; odată cu proiectele a trebuit să mărească şi echipa, să structureze nivelul de middle management. „Multă vreme am activat strict în zona de utilităţi, ne-am făcut treaba bine şi am beneficiat de parteneriatul cu grupul Adrem, care ne-a ajutat să accesăm proiectele de care povesteam”, punctează Vlad Bodea. Încă de la început au abordat atât proiecte de dezvoltare software cât şi proiecte de infrastructură IT, şi după un timp au structurat operaţiunile companiei sub forma a două divizii, structură în care activează şi astăzi. 

    „Prima decizie strategică a venit după aproape 10 ani de activitate şi a fost momentul în care am decis să investim în proprietate intelectuală proprie. La momentul respectiv acumulasem destul de multă experienţă de business de la clienţii noştri din zona de utilităţi, mai precis în zona operaţiunilor de teren. Am decis atunci să facem pasul de la un furnizor de servicii software, la un furnizor de produse software. A fost desigur mai uşor de zis decât de făcut, şi încă 10 ani mai târziu nu putem spune că tranziţia este finalizată”, afirmă antreprenorul. Compania are însă acum în portofoliu propriile produse software, deci proprietate intelectuală formalizată, deşi nu a renunţat deloc la partea de servicii. În continuare livrează servicii de infrastructură IT, dar are şi propriul produs pentru această zonă, şi anume Bento MDM, o soluţie Mobile Device Management. „Livrăm în continuare şi servicii de dezvoltare software customizat, dar avem şi propriul produs Bento FSM, o soluţie Field Service Management. Odată cu propriile produse standardizate au venit şi capabilităţile de scalare şi de internaţionalizare a acestora, şi focusul de dezvoltare aici este astăzi. Dorim astfel, să devenim o referinţă globală în nişa soluţiilor FSM, pe de-o parte, cât şi opţiunea favorită pentru parteneri în ceea ce înseamnă soluţiile MDM. În acelaşi timp dorim să continuăm să creştem organic volumul serviciilor de infrastructură IT, cât şi să continuăm să implementăm tehnologii cutting-edge în acest domeniu”, punctează Vlad Bodea.

     

    Creşteri spectaculoase

    Miza pe proprietatea intelectuală, o decizie strategică luată în urmă cu 10 ani, a avut efectul unui bulgăre de zăpadă. „De câţiva ani buni, direcţia principală de investiţii este legată de proprietatea intelectuală, care se manifestă sub forma produselor software standardizate. Investim aşadar, în principiu aici, în propriile produse software. Până acum trei-patru ani, investeam profitul. Odată cu listarea la bursă, care a fost urmată şi de câştigarea şi executarea proiectului pe fonduri europene, am reuşit să investim capital într-un mod accelerat. Pe lângă componenta tehnică a acestor investiţii, discutăm desigur şi de componenta legată de accesarea de piaţă, investim deci şi în marketing, vânzări, parteneriate şi expunere”, declară Radu Scarlat, director general al Bento. Tot el adaugă că Bento a încheiat 2023 cu peste 11 milioane de euro total venituri din exploatare, iar profitul a fost de aproximativ 2,5 milioane de euro. „Pentru 2024 avem previzionate peste 15 milioane de euro venituri din care profitul estimăm că va reprezenta aproximativ 3 milioane de euro. Aceste cifre vin pe fondul unor ani extrem de intenşi în care compania noastră a crescut an de an într-un mod destul de spectaculos, ceea ce observăm că a fost apreciat şi de către investitori.”


    „Suntem martori la o mare ironie vizavi de impactul tehnologiei în viaţa personală în ultimul deceniu – asistăm la o adopţie spectaculoasă în rândul uneltelor de colaborare care au însă ca rezultat o distanţare profundă, cât şi o superficializare a modului de interacţiune între oameni.“

    Vlad Bodea, cofondator şi membru CA, Bento


    Bento este organizată în două divizii: Dezvoltare Software (care cuprinde componenta de produse software proprii) şi cea de IT, Infrastructură & Cloud. Cele două divizii acţionează şi independent dar şi împreună, „având multe proiecte în care livrăm din ambele zone, şi considerăm această capabilitate a Bento un avantaj competitiv. Întrucât se întâmplă relativ frecvent să intrăm în proiecte mari, de la an la an raportul între cele două divizii variază şi în funcţie de proiectele executate. Avem ani în care este favorizată zona de infrastructură, cât şi ani mai spectaculoşi pe zona de software. Fiecare dintre cele două divizii are rolul ei în ceea ce priveşte sănătatea companiei noastre şi încercăm pe cât posibil să avem privirea aţintită către întreg orizontul de oportunităţi”, afirmă Radu Scarlat.

    El povesteşte că în aprilie, anul acesta, Bento a informat investitorii cu privire la semnarea unui contract semnificativ cu o companie specializată în digitalizarea infrastructurilor energetice, în valoare totală de aproximativ 1 milion de euro, ce prevede furnizarea unei infrastructuri IT complexe: atât echipamente şi licenţe de la alţi vendori cât şi servicii de proiectare, instalare, configurare şi punere în funcţiune. În luna mai, adaugă Radu Scarlat, compania a semnat un alt contract cu o companie multinaţională, furnizor integrat de servicii tehnice pentru gaze naturale şi electricitate care oferă servicii pentru un număr foarte mare de clienţi casnici şi B2B, în valoare de 1,5 milioane de euro, ce prevede implementarea, configurarea şi customizarea unor module noi din cadrul platformei modulare Bento alături de completarea configurărilor şi customizărilor modulelor deja implementate la acest client în trecut. 

    „Continuând strategia abordată anul trecut, de a adapta şi implementa modulul Bento FSM în cadrul unor verticale noi, dincolo de sectorul utilităţilor care ne-a consacrat, am dezvoltat Clusterul de Service, o nişă complexă ce include sectoare diverse de activitate. În acest context, am fost parteneri şi expozanţi la o serie de evenimente de specialitate, care ne-au deschis noi perspective de business. Aceste participări au contribuit la consolidarea poziţiei noastre pe piaţă, au întărit relaţiile de afaceri stabilite anterior şi ne-au ajutat să semnam contracte noi, confirmând astfel că direcţia de dezvoltare aleasă este cea potrivită”, adaugă Radu Scarlat.

    Prin intermediul partenerilor de business din zona de telecom, compania a derulat şi derulează în continuare multiple proiecte în jurul Bento MDM. Astfel, a reuşit să-şi consolideze statutul de dezvoltator şi furnizor pe piaţa din România a unei soluţii de gestiune a flotelor de dispozitive mobile. Contractele semnate în această zonă includ companii din domenii ca utilităţi, petrol & gaze, curierat, transporturi şi instituţii de stat. „Avem în derulare atât contractul semnat anul trecut cu Distribuiţie Energie Electrică România, în valoare de 6 milioane de euro, ce prevede implementarea soluţiei care automatizează serviciile de teren şi managementul forţei de muncă în teren cât şi cel de furnizare de servicii de gestionare a infrastructurii IT pentru o companie multinaţională din domeniul petrol şi gaze. Acesta se desfăşoară conform graficelor şi continuă să aducă valoare adăugată semnificativă atât asupra activităţii clienţilor cât şi să stimuleze echipa noastră să se ridice la nivelul aşteptărilor”, afirmă Radu Scarlat.

    Portofoliul de clienţi ai companiei a înregistrat creştere constantă de la an la an, consolidându-se, conform directorului general al Bento, „datorită încrederii şi parteneriatelor durabile încheiate cu companii de renume de pe piaţa din România. Diversificarea şi extinderea acestuia pe parcusul celor 20 de ani de la înfiinţare reflectă succesul nostru în atragerea de clienţi din sectoare strategice de business, esenţiale pentru obiectivele şi viziunea companiei noastre”, punctează Radu Scarlat. El enumeră companii din industrii precum utilităţi (energie, petrol & gaze, apă), telecomunicaţii, distribuţie, media, producţie alimentară, FMCG. „Această expansiune continuă a portofoliului de clienţi este în linie cu angajamentul pe care ni l-am luat, acela de a furniza soluţii custom şi de a contribui la succesul şi dezvoltarea pieţelor în care activăm”, conchide Radu Scarlat.    


    Un an încărcat

    Ianuarie 2024

    Bento obţine punctaj maxim în cadrul evaluării VEKTOR by ARIR

    Februarie 2024 

    BVB premiază Bento pentru  „Cel mai mare randament pentru investitori al unei companii din BET Aero în 2023“

    Martie 2024

    Morgan Stanley Capital International a inclus în indicii MSCI acţiunile Bento

    Aprilie 2024 

    Bento devine membru ARIR

    Septembrie 2024

    Bento devine membru al  AmCham

    Octombrie 2024

    Bento este selectată în cadrul proiectului MoonShotX

     

  • Iulian Anghel, editor politic ZF: Cum l-am cunoscut pe Călin Georgescu

    Am stat o dată de vorba cu dl. Georgescu, patru ore. Era o criză guvernamentală, sau una inventată cum îi plăcea domnului Băsescu. Şi toată lumea zicea că Georgescu îl va înlocui pe Boc. Că voia el să se bage în seamă, că alţii voiau să se bage în seamă, nu ştiu nici azi. Traian Băsescu ştie, cu siguranţă, dar este mut. Iar Fini zice: du-te Iulian să vedem ce-i cu ăsta.

    Biroul lui era mic, dar avea pe undeva o boxa din care răsuna Recviemul lui Mozart, iar şi iar.

    Eu îl întrebam de cea vrea să fie prim-ministru, iar el îmi răspundea: “Aşa cum zicea şi Bogdan Petricescu-Haşdeu… “.

    Eu îl întrebam ce ar face el ca PM, iar el zicea: “Aşa cum a spus şi Gheorghe Lazar care s-a născut la 5 iunie 1779 la Avrig şi a muri la 17 septembrie 1823, tot la Avrig…” .

    Eu ziceam: Ok, ce nu vă place la ţara asta şi ce veţi schimba când veţi ajunge prim-ministru?

    Iar el: „Aşa cum spunea regretatul Nicolae Iorga..”

    După o oră am vrut să plec, dar acum nu mă mai lăsa el să plec. Şi, la capăt, după patru ore, am zis: domnu Georgescu am înţeles, dar s-a întunecat afară şi nici drumul nu-l ştiu, dar ziceţi-mi aşa: am aflat ce a zis Haşdeu şi Iorga, dar dvs. nu ziceţi nimic?

    Iar el: „Aşa cum zicea regretatul Ovidiu Densuşianu…” Şi mă întorc la redactie şi Fini, curios cum e el” ce-a zis, ce-a zis?

    ” Si eu zic: pai a zis ca “Aşa cum a spus Gheorghe nu mai stiu cum, care s-a nascut la 5 iulie la 1779 si a murit…”

    Iar Fini: „Cine a murit măi?” 

    Eu: A murit Gheorge, nu ţi-am zis? 

    Şi Fini, din nou: „Care Gheorge”?

    Eu: Gheorghe  şi nu mai ştiu cum..

    „Şi când a murit?”

    Eu: Mamă, eşti culmea, nu ţi-am zis că s-a născut la 5 iunie 1779 şi a murit…?

     

  • Răsturnare de situaţie: Elena Lasconi îl depăşeşte pe Marcel Ciolacu

    Astfel, Elena Lasconi l-a depăşit, după numărarea voturilor din 99,91% din secţii cu 15 voturi pe Marcel Ciolacu.

    Candidata USR are 1.769.030 voturi, iar Ciolacu 1.769.015.

    Cu peste 2.117.000 de voturi, Călin Georgescu conduce detaşat în rezultatele provizorii.

  • Bună dimi, România, bine te-ai trezit la cafeluţă, în cel mai surprinzător coşmar politic! Cu TikTok-ul, Călin Georgescu, un necunoscut, a bătut întreaga structură a tuturor partidelor şi intră favorit în turul 2. Private jet-ul Nordis este pe cale să-l prăbuşească pe Ciolacu şi s-o trimită pe Lasconi în turul 2. Toată lumea se întreabă cine este Georgescu

    UPDATE 9:15. Elena Lasconi are un avans de 223 de voturi în faţa lui Marcel Ciolacu. 

    UPDATE 9:08. Elena Lasconi l-a depăşit pe Ciolacu şi mai sunt de numărat 18 secţii de votare. 

    UPDATE: 9:00. Diferenţa între Lasconi şi Ciolacu s-a redus la 44 de voturi. 

    UPDATE ORA 8:00. Diferenţa dintre Lasconi şi Ciolacu s-a redus la puţin peste 3.000 de voturi.  

    UPDATE Cu 99,820% dintre secţii centralizate, Lasconi mai are sub 4.000 de voturi şi trece in faţa lui Ciolacu pentru locul 2. Georgescu a măturat voturile din diaspora.

     

    UPDATE Ora 7:07. Diferenţa dintre Ciolacu şi Lasconi scade la 7.000 de voturi. 

    UPDATE Ora 7:00. Cu 99,68% dintre secţii centralizate, Lasconi mai are 8.000 de voturi şi trece in faţa lui Ciolacu pentru locul 2. Cine va intra în turul 2 cu Călin Georgescu, surpriza de proporţii a alegerilor prezidenţiale, va fi cunoscut de dimineaţă

    Mai sunt de numărat voturi în Statele Unite ale Americii şi în Canada, luni dimineaţa. Nici în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord nu au fost centralizate toate secţiile. Diaspora a votat masiv în favoarea independentului Călin Georgescu.

    În majoritatea ţărilor unde România a avut secţii de vot la alegerile prezidenţiale, procesele verbale au fost închise.

    Mai sunt de centralizat procese verbale în Marea Britanie, unde mai sunt 9 secţii de centralizat (91,59% centralizare).

    De asemenea, nu sunt numărate secţiile din SUA şi Canada. În SUA, procentul de centralizare este de peste 30%, iar în Canada – peste 23%.

    În Diaspora, tot Călin Georgescu este pe primul loc în preferinţe, după o centralizare a 93,78% dintre secţii. Călin Georgescu are 320.421 de voturi. Pe locul 2 este Elena Lasconi (USR), la o diferenţă mare de primul loc, ea având 196.428 de voturi. Pe locul 3 este George Simion (AUR) – 89.781 de voturi, pe locul 4 este Mircea Geoană (independent) – 5.991 de voturi, pe locul 5 este Nicolae Ciucă (PNL) – 34.666 de voturi, iar Marcel Ciolacu (PSD) este doar pe locul 6, cu 21.565 de voturi.


    UPDATE Ora 6:00. Numărătoare dramatică: Cu 300.000 voturi rămase de numărat, Lasconi mai are 20.000 de voturi şi trece in faţa lui Ciolacu pentru locul 2

    Ora 03:22. Cu 610.000 de voturi de numărat, diferenţa dintre Ciolacu şi Lasconi scade la numai 109.000 de voturi. Preşedintele PSD tremură pentru intrarea în turul 2, ceea ce ar fi o catastrofă politică de neimaginat. Călin Georgescu este sigur în turul 2

    UPDATE ORA 02:40. Diferenţa dintre Elena Lasconi şi Marcel Ciolacu s-a redus la sub 150.000 de voturi. 

    UPDATE ORA 02:15. Diferanţa dintre Marcel Ciolacu şi Elena Lasconi pentru locul doi la primul tur al alegerilor prezidenţiale scade, după numărarea voturilor din 95,43% din secţiile de votare, la sub 200.000 de voturi.

    După numărarea voturilor din 95,43% din secţiile de votare, Marcel Ciolacu, candidatul PSD la prezidenţiale, are 1.703.321 de voturi, fiind situat pe locul al doilea după Călin Georgescu, candidat independent.

    Elena Lasconi, candidatul USR, a primit 1.505.403 voturi.

    Direferenţa dintre Ciolacu şi Lasconi s-a diminuat sub 200.000 de voturi şi este în scădere.


    UPDATE ORA 02:00. Diferenţa dintre locul 2 şi locul 3, Marcel Ciolacu şi Elena Lasconi, după numărarea voturilor din 95% din secţiile de votare, este de puţin peste 213.000 de voturi.

    Elena Lasconi, candidatul USR, a primit 1.441.261 voturi.

    Direferenţa dintre Ciolacu şi Lasconi este de puţin peste 240.000 de voturi şi este în scădere.


    Ora 01:36. Ciolacu încă tremură pentru intrarea în turul 2, pentru că Elena Lasconi câştigă mai mult teren când au mai rămas de introdus 1,3 mil. voturi. Călin Georgescu este sigur în turul 2

    UPDATE 00:50. Candidatul „surpriză”, Călin Georgescu, continuă să se situeze pe primul loc, după centralizarea voturilor din aproape 90% din secţiile de votare. În urma lui, la distanţă mică, se află Marcel Ciolacu.

    După centralizarea a 89,27 % dintre voturile exprimate în ţară, Călin Georgescu continuă să fie pe primul loc, cu 21,99 %. El este urmat de liderul PSD, Marcel Ciolacu, cu 21,34 % şi Elena Lasconi, cu 16,34 %.

    Pe următoarele locuri se situează George Simion (14,55 %), Nicolae Ciucă (9,45 %), Mircea Geoană (5,95 %), Kelemen Hunor (5,31 %) şi Cristian Diaconescu (2,95 %).

    În mod surprinzător, Ludovic Orban a reuşit să obţină, până la această oră, 17.061 de voturi, adică 0,23 %.


    UPDATE La ora 00:30, Călin Georgescu are 21,98% din voturi, Ciolacu 21,38% şi Elena Lasconi 16,3%.

    Ora 23:45. Cu 6,3 mil. voturi, Călin Georgescu are 22,08%, Ciolacu 22,07% şi Elena Lasconi vine puternic din spate cu 15%. Întrebarea care dă fiori în acest moment, în special la PSD, dacă vin voturile din urbanul mare, acolo unde Elena Lasconi este pe primul loc, s-ar putea ca Marcel Ciolacu să nu intre în turul 2.  

    Numărătoare continuă. 

    UPDATE: 

    După 65,55% din voturi, Marcel Ciolacu are 22,19% din voturi, Călin Georgescu are 22,11% din voturi, George Simion 14,96% şi Elena Lasconi 14,92%. 


    După numărarea a peste 50% din secţii de votare, dar din secţiile mici, Marcel Ciolacu are 22,45%, Călin Georgescu, surpriza venită de nicăieri, are 22,15%, Simion 15,1%, iar Elena Lasconi, pe locul 3, are 14,39%. 

    Nu au fost introduse până la ora 23:00 voturile din oraşele mari. 

    În fiefurile PSD din zona de Nord-Est a ţării, Călin Georgescu a făcut ravagii. 

    Cine este Călin Georgescu? 

    Călin Georgescu este, practic, necunoscut pe scena mare a politicii româneşti, dar numele său a mai fost vehiculat ca premier tehnocrat, atât din partea PSD (vehiculat de publicaţia Sputnik), dar şi de la PD-L (2016) şi AUR (2020).

    Este pentru prima oară când candidează pentru alegerile prezidenţiale, iar programul său politic include, printre altele, reducerea dependenţei de importuri, sprijinirea fermierilor, sporirea producţiei interne de alimente şi energie, dar şi facilităţi fiscale pentru producătorii români.

    Călin Georgescu este unul dintre experţii în domeniul dezvoltării durabile, având în spate o experienţă de peste 15 ani în cadrul structurilor ONU, dar şi reprezentant al Comitetului Naţional UNEP pentru România, se arată în descrierea sa publică.

    Acesta a mai ocupat funcţii de consilier şi de secretar general al Ministerului Mediului, director al Departamentului Organizaţiilor Economice Internaţionale din Ministerul Afacerilor Externe şi secretar general al Asociaţiei Române pentru Clubul de la Roma.

    În luna noiembrie 2020, Călin Georgescu a realizat o înregistrare video controversată pe Facebook, în care, alături de alte figuri istorice, i-a enumerat printre eroi pe Ion Antonescu şi Corneliu Zelea Codreanu, liderul mişcării legionare.

    Ce include CV-ul său
    Călin Georgescu este descris în CV-urile publice ca un cunoscut expert internaţional în domeniul dezvoltării durabile. A lucrat 17 ani în sistemul ONU, deţinând diferite funcţii în cadrul Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu şi raportor special al ONU pentru deşeurile toxice şi periculoase din cadrul Biroului Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului.

    De asemenea, a coordonat Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă din România în 1999 şi 2008 şi a fost director al Departamentului Organizaţiilor Economice Internaţionale din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României.

    Este membru al Asociaţiei Române pentru Clubul de la Roma, condusă de guvernatorul Mugur Isărescu, şi a fost preşedintele Centrului European de Cercetare al Clubului de la Roma, în perioada 2013-2015.

    A scris mai multe cărţi de studii prospective privind dezvoltarea umană şi progresul socio-economic al României. A contribuit, de asemenea, la capitolele privind mediul şi dezvoltarea durabilă din cadrul rapoartelor strategice internaţionale privind România. A obţinut doctoratul în ştiinţa solului la Universitatea de Ştiinţe Agronomice din Bucureşti.

    Prezent pe TikTok

    Călin Georgescu a avut mai puţine apariţii televizate, iar prezenţa sa a fost mai puternică mai degrabă în social media. Pe TikTok, candidatul independent numără o comunitate de 197.000 de urmăritori.


    UPDATE: La numărarea voturilor din aproape 50% dintre secţiile de votare la alegerile prezidenţiale de duminică, Marcel Ciolacu rămâne pe primul loc, cu 23,14%.

    Conform datelor oficiale, după numărarea voturilor din 46,50% dintre secţiile de votare, Marcel Ciolacu rămâne pe loc fruntaş cu 23,14%, urmat de Călin Georgescu cu 21,84%.

    George Simion are, până în prezent, 21,84%, iar Elena Lasconi 12,5%, urmaţi de Nicolae Ciucă cu 9,93%, Kelemen Hunor cu 8,01% şi Mircea Geoană cu 4,76%.


    Exit poll-uri alegeri prezidenţiale 2024.

    ► Premierul Marcel Ciolacu intră în turul 2. 

    ► Lasconi vine puternic din urmă şi se luptă cu Simion şi Georgescu pentru turul 2.

    ► Ciucă şi Geoana, înfrângeri categorice.

    ► Călin Georgescu, un candidat care a apărut de nicăieri, îi mănâncă voturile lui Simion

    REZULTATE EXIT POLL AVANGARDE.

    UPDATE Primele rezultate EXIT-POLL AVANGARDE. Cursă stârnsă

    Marcel Ciolacu 25%
    Elena Lasconi 18%
    Călin Georgescu 16%
    George Simion 15%
    Nicole Ciucuă 14%
    Mirce Geoană 5%
    Exit-poll-ul nu inculde diaspora

    Potrivit surselor Mediafax voturile ce includ şi diaspora arată astfel:

    Marcel Ciolacu 22%
    George Simion 20%
    Elena Lasconi 20%
    Călin Georgescu 20%


    EXIT-POLL CURS. 
    Marcel Ciolacu, candidat PSD – 25%
    Elena Lasconi, candidata USR – 18,10%
    Călin Georgescu, candidat independent – 16%
    George Simion, candidat AUR – 14,10%
    Nicolae Ciucă, candidat PNL – 13%
    Mircea Geoană – candidat independent – 5,5%
    Hunor Kelemen, candidat UDMR – 4,6%

     


    Prezenţa la vot, 52%. Peste 9,4 milioane de alegători au ieşit la vot pentru a-şi alege preşedintele pentru următorii cinci ani.

    Cu o oră înainte de închiderea secţiilor de votare, oamenii din mediul urban au fost mai activi faţă de cei din mediul rural, iar femeile s-au prezentat în număr mai mare decât bărbaţii.

    Persoanele cu vârste de 45-64 de ani şi cele cu vârsta de peste 65 de ani sunt cele care şi-au exercitat dreptul de vot cel mai mult.

    La nivel naţional, Ilfov, Cluj, Olt şi Argeş sunt judeţele cu cele mai mari rate de prezenţă la vot.În diaspora, puţin peste 775.000 de alegători s-au prezentat la urne.

  • Cine este Cristela Georgescu, soţia lui Călin Georgescu, cel care a provocat un tsunami fără precedent în lumea electorală. Ea este fost bancher la Citibank, o bancă globală, iar acum oferă cursuri de nutriţie

    Călin Georgescu, candidatul pentru Palatul Cotroceni apărut de nicăieri şi care a ajuns numărul 1 în numărătoarea electorală în faţa lui Marcel Ciolacu şi al Elenei Lasconi. 

    Călin Georgescu a venit cu un discurs anti globalist, cu o prezenţă puternică în ultima perioadă pe TikTok, câştigând teren fără precedent. 

    Cristela Georgescu, soţia lui, cu care apare şi în clipuri, este un fost bancher, care a lucrat 14 ani la Citibank România, sucursala locală a celei mai mari bănci globale din lume – grupul bancar american Citi.   

    Pe site, Cristela Georgescu spune că este autor şi educator naturopat cu 20 de ani de experienţă personală directă în domeniul sănătăţii naturale, cu ajutorul nutriţiei integrative, a apifitoterapiei, gemoterapiei, detoxificării regenerative, etc. 

    Cristela spune că îşi doreşte ca oamenii să înţeleagă că sănătatea fiecăruia se află în propriile mâini şi că menţinerea ei este mai importantă decât vindecarea. 

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj. Suveranism. Stimati oamenii de afaceri, onorabili CEO, profesori de finanţe, analişti economici, experţi in macroeconomie, bancheri, avocaţi de M&A, lobbişti, ce părere aveţi voi despre suveranism?

    Milioane de romani din tara sau diaspora au pus stampila pe buletinul de vot. Stau toti analistii politici, se uita la cifre si nu le vine sa creada. Parca suntem in comedia trimestriala cu analistii economici carora nu le vine sa creada evolutiile economiei si PIB-ului, toti sunt perplecsi.  

    Asa-i ca v-a trecut glontul pe la ureche – in fine, la ora la care scriu inca nu a trecut, inca pluteste trecand prin sectiile de votare la numaratoare – stimati oameni de afaceri, onorabili CEO, profesori de finante, analisti economici, experti in macroeconomie, bancheri, lobisti avocati de M&A?

    O tara depopulata cu peste 5 milioane de romani in diaspora, infrastructura la pamant, sistemele sanitar si de invatamant controlate de oligarhi, o justitie in care iti gasesti cu greu dreptatea, indatorare in crestere, slujbe in pericol, o inflatie imposibil de stapanit. Asta este ceea ce vad milioane de romani din tara si diaspora cu ochiul liber, fara sa fie nevoie de lideri providentiali sa le-o spuna. Liderii providentiali doar aprind fitilul. Milioane de romani au plecat in diaspora, au devenit cel mai mari finantatori ai milioanelor de romani, membrii familiilor lor, ramasi in tara. Si cei ramasi si cei plecati au realizat ca la nivelul de coruptie, birocratie si nepasare administrativa nu se mai poate face nimic si anul asta au devenit cu totii masa tacuta critica, de peste 30%, care si-a varsat oful. Bine ca politicienii sunt cel putin la fel de narcisisti cat sunt oamenii de afaceri, pentru ca cine stie cum ar fi aratat turul doi. Bine ca a fost doar un semnal de alarma (speram…) si ca mai sunt inca posibilitati de corectie.

    Este convenabil sa-i spunem ”nationalism”, putem sa-i spunem ”anti-sistem”, ”fascism” sau ”legionarism” daca ne ajuta sa dormim bine noaptea – insa curentul este de suveranism. Imi vreau tara inapoi, orice ar insemna asta.

    Cum se spune prin Ardeal, îi bai, stimati oameni de afaceri, onorabili CEO, profesori de finanţe, analişti economici, experţi in macroeconomie, bancheri, lobbisti, avocaţi de M&A. Nu ati vazut ce fierbea din interior, ocupati cu analizele google despre mersul economiei din birourile de clasa A, cu teme intelectuale precum digitalizarea, energia verde si inteligenta artificala si cu seminariile si conferintele din locatiile de cinci stele. Si evolutiile astea incredibile tocmai acum, cand erati cu totii pregatiti de petrecerile de Craciun si de concediile in tarile calde….

    In anul cu cele mai cresteri de salarii si pensii, cu cele mai multe ajutoare date de politicieni in toate directiile si cu cele mai multe promisiuni electorale, romanii voteaza cu suveranistii. Ironic, nu?

     

     

  • Urmează deceniul chiriilor

    Nimeni nu mai înţelege cum funcţionează piaţa imobiliară. Deşi tranzacţiile scad, preţurile cresc, oferta de aparta-mente noi se reduce pentru că sunt emise mai puţine autorizaţii – în Bucureşti mai deloc, în Cluj nu mai există loc.

    Tranzacţiile scad pentru că oamenii au percepţia că preţurile sunt mari pentru România, asta comparativ cu ce preţuri erau acum 10 ani.

    Sunt proiecte noi unde apartamentele încă nu s-au vândut, dar preţurile nu scad. Conform datelor statistice, în Bucureşti piaţa imobiliară este ieftină având în vedere indicatorul folosit ca termen de comparaţie – numărul de ani în care îţi poţi cumpăra un apartament de două camere cu salariul mediu. Acum ne situăm la şase ani, având în ve-dere că salariul mediu a depăşit 1.000 de euro. În Bucureşti, unde salariul mediu se plasează la 1.200-1.300 de eu-ro, numărul de ani este chiar sub şase.

    Aceasta este situaţia la zi.

    Lucian Azoiţei, de la Forty Management, un dezvoltator imobiliar cu 600 de apartamente construite şi vândute, spu-ne că în Bucureşti preţurile vor creşte, iar ceea ce este acum 4.000 de ero pe metrul pătrat şi pare mult se va duce mult mai sus, şi asta din cauza faptului că oferta de apartamente noi se reduce, având în vedere că primarul Capi-talei nu mai eliberează autorizaţii noi de construcţie.

    Pentru că preţurile vor creşte, pentru că oferta va fi mai redusă, noile generaţii nu prea îşi vor mai permite să-şi achiziţioneze un apartament, care este etalonul de bază în România. Noi suntem cei mai mari proprietari ai Euro-pei, 95% dintre apartamente fiind în proprietate, faţă de 50-60% în Germania.

    Odată ce preţurile apartamentelor vor creşte, lumea tânără va fi nevoită să stea în chirie, aşa cum se întâmplă în pieţele vestice. Aşadar, urmează deceniul chiriei, de fapt deceniile chiriei.

    Ceea ce se întâmplă în Cluj anunţă deja ceea ce se va întâmpla în viitor în toată România, cel puţin în oraşele mari, care reuşesc să atragă oameni tineri.
    Până acum, achiziţia unui apartament, plata unei rate la bancă, chiria, nu erau foarte mari, cel puţin din 2009/2010 încoace, de când s-a prăbuşit piaţa imobiliară, după explozia preţurilor din perioada 2005-2008.

    Corecţia de atunci care a urmat crizei, programul Prima Casă, dezvoltările ulterioare de proiecte noi, ţinerea preţurilor într-o marjă rezonabilă au dat posibilitatea multor tineri să-şi achiziţioneze o locuinţă fără să plătească prea mult, fără să se îngroape în datorii.

    Acum un deceniu, puteai să iei 40.000-50.000 de euro de la bancă, dar acum trebuie să iei pentru acelaşi aparta-ment 70.000-100.000 de euro. Chiar dacă salariile s-au dublat sau chiar triplat, sumele care trebuie împrumutate pentru achiziţia unui apartament au crescut semnificativ.

    Este adevărat că foarte multe tranzacţii se fac cu bani cash, pentru că s-au strâns foarte mulţi bani în ultimii 15 ani din câştigurile obţinute în străinătate, din Bursă, din criptomonede, din videochat, din moşteniri etc. Pentru cei care au bani economisiţi de investit, achiziţia unui apartament este în topul investiţiilor.

    Pentru că preţurile apartamentelor vor creşte, pentru că metrul pătrat construit se scumpeşte, pentru că ofertele de apartamente noi vor scădea ca număr dar nu au cum să scadă ca preţ, piaţa imobiliară va creşte din punctul de ve-dere al preţurilor. Pe acest fond, cererea pentru a sta în chirie va creşte, chiriile vor creşte, iar achiziţia unui aparta-ment nu va mai fi atât de la îndemână.

    La fel s-a întâmplat şi în celelalte capitale europene din zonă. În oraşele puternice nu va mai fi atât de uşor să achiziţionezi o locuinţă dintr-un salariu mediu. Va trebui să ai un salariu mult mai mare pentru acest lucru.

    Oraşele mari deja sunt aglomerate, numărul terenurilor disponibile pentru construcţii noi se reduce, autorizaţiile de construcţie vor fi date din ce în ce mai greu sau chiar deloc (vedem cazul din Bucureşti), presiunea locativă va creşte – adică oamenii trebuie să stea undeva, mai ales noile generaţii de tineri care vin în oraşele mari la şcoală sau să muncească, iar toate aceste lucruri vor pune o presiune pe achiziţia apartamentelor, pe preţuri, pe chirii.

    Pentru noile generaţii, şansa de achiziţie a unui apartament se va reduce, aşa că urmează deceniul, deceniile de chirie.   

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • De ce suntem prea săraci ca să ne împrumutăm ieftin?

    La prima vedere, ştirile despre faptul că jumătate dintre tranzacţiile imobiliare din România se fac cu bani cash ar putea părea un semn pozitiv, o dovadă a sănătăţii financiare a românilor şi a unei economii rezistente. Totuşi, reali-tatea este mult mai complicată, iar Gabriel Blăniţă, Associate Director Valuation & Advisory Services la Colliers România, oferă o perspectivă mai nuanţată asupra acestui fenomen, în unul dintre articolele revistei curente.

    „Când ne uităm la piaţa achiziţiilor de locuinţe şi vedem un număr foarte mare de tranzacţii care se întâmplă cash, nu înseamnă că oamenii au foarte mulţi bani şi vin cu sacoşa de bani să cumpere apartamente,” spune Blăniţă. Desigur, există şi acele cazuri izolate, dar ele nu reprezintă majoritatea. Problema fundamentală este alta: dobânzile ridicate din România au făcut ca achiziţiile prin credit ipotecar să fie inaccesibile pentru mulţi. Aşa că piaţa se bazează în mod disproporţionat pe cumpărători care au rezerve semnificative de bani lichizi.

    România se confruntă cu unele dintre cele mai mari dobânzi la creditele ipotecare din Uniunea Europeană. În 2024, dobânda medie pentru un credit ipotecar în România depăşeşte 7%, comparativ cu ţări precum Polonia sau Cehia, unde dobânzile sunt de aproximativ 5-6%. Aceste diferenţe arată cât de scump este să accesezi finanţare pentru o locuinţă în România. De exemplu, în Germania, dobânzile sunt chiar mai scăzute, situându-se sub 4% în anumite cazuri, ceea ce le face mult mai accesibile pentru o parte mai mare a populaţiei. Motivul pentru aceste dobânzi ridicate este, în primul rând, riscul de ţară, observă Gabriel Blăniţă. „Nu ne putem imagina un scenariu în care per-soana care face un credit la bancă se împrumută la o dobândă mai mică decât se împrumută România ca ţară,” ex-plică el. România are un risc de ţară ridicat, influenţat de dezechilibrele macroeconomice şi de un deficit bugetar mare. În 2024, deficitul bugetar ar putea ajunge la 7%, ceea ce continuă să pună presiune pe costurile de împru-mut. Iar consecinţele sunt profunde. În loc să avem o piaţă dinamică, susţinută de accesul echitabil la finanţare, ne bazăm pe un segment restrâns de cumpărători care dispun de lichidităţi. Asta nu înseamnă doar că preţurile imobil-iare pot rămâne artificial de ridicate, ci şi că marea majoritatea românilor sunt excluşi din visul de a-şi cumpăra o casă prin metode tradiţionale, cum ar fi creditul ipotecar. „Ni se pare că foarte mulţi oameni au bani cash, dar reali-tatea este că foarte puţini îşi permit un credit ipotecar,” subliniază Blăniţă. Această situaţie creează o piaţă dezechilibrată şi vulnerabilă. Dobânzile ridicate fac ca un credit ipotecar să fie un lux, iar românii care nu au economii nu prea au şanse să îşi realizeze „visul ancestral românesc” de a avea locuinţa lor. „Dacă am avea o inflaţie de 2-3% şi nişte credite ipotecare cu dobânzi de până la 5%, situaţia ar fi mult mai accesibilă pentru oamenii obişnuiţi,” adaugă Blăniţă, sugerând că o economie mai stabilă ar putea transforma complet peisajul imobiliar.

    Mai mult decât atât, deseori, Instituţiile Financiare Nebancare (IFN-uri) au profitat de dificultatea accesării cred-itelor ipotecare tradiţionale, oferind soluţii de finanţare, adesea la costuri mult mai mari. Pentru a proteja consuma-torii, a fost adoptată Legea nr. 243/2024, care plafonează dobânzile la creditele acordate de IFN-uri. Aceasta pre-vede că, în cazul creditelor de consum, Dobânda Anuală Efectivă (DAE) nu poate depăşi cu mai mult de 27 de punc-te procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR.

    Totuşi, în loc să sărbătorim numărul mare de tranzacţii imobiliare cash, ar trebui să ne întrebăm ce ne spune acest fenomen despre starea economiei noastre şi să ne întrebăm ce urmează în continuare.  

    Ioana Matei este editor-şef, Business Magazin

  • Adrian Sârbu: Le-am dat-o în vot! Tu ce faci?

    Le-am dat-o în vot!
    Dacă nu ţi-am spus-o, ţi-o repet.
    Tu ce faci?

    Ştii pe ce lume trăieşti? 

    Eu cred că ştii.

    Şi ştii şi cum lumea ta, a adevărului, a lucrului bine făcut, a meritului, a respectului, poate prevala în faţa lumii lor: A NEMERITULUI.

    ŞTII că trebuie să mergi la vot şi să votezi.

    CU NICIUNUL.

    SĂ PUI ŞTAMPILA PE ALB.

    SĂ VOTEZI CU TINE.

    Dacă nu ţi-am spus-o, ţi-o repet:

    DĂ-LE-O-N VOT!

    Duminică, încă o duminică şi încă una…

    Aşa o să le arăţi că EXIŞTI şi că ŞTII PE CE LUME VREI SĂ TRĂIEŞTI.