Blog

Majoritatea parlamentara confortabila poate fi asigurata si altfel decat prin alegeri anticipate, pare sa fie filozofia de ultima ora a liberalilor. De altfel, purtatorul de cuvant al PNL, Eugen Nicolaescu, a confirmat ca partidul sau poarta negocieri cu parlamentari din opozitie. Nicolaescu sustine ca nu e vorba de racolari, mai ales ca PNL a avut, in trecut, un proiect de lege care interzicea migratia politica a parlamentarilor.

Aceia care doresc, totusi, sa-si paraseasca partidele vor fi independenti si vor putea sustine programul de guvernare, a explicat el. Dupa ce fostul senator PRM Mihai Lupoi a devenit liberal, negocieri s-ar purta acum cu senatorul Neculai Apostol (ex-PSD) si cu deputatii PSD Mihai Malaimare si Traian Dobre. „Deocamdata, raman senator independent. Dar nici independent nu poti sta la infinit“, a declarat Apostol, in vreme ce Malaimare si Dobre au preferat un no comment.

Adrian Nastase, in calitate de presedinte al Camerei Deputatilor, i-a cerut comisarului european Franco Fratini un punct de vedere legat de modificarile legislative propuse de Ministerul de Justitie. 

In scrisoarea sa, Nastase afirma ca aceste propuneri ar reprezenta derapaje, pasi inapoi si pericole pentru procesul de integrare europeana. Gestul lui Adrian Nastase a fost interpretat ca un semnal al opozitiei fata de reforma. 

Mai ales ca, in aceeasi zi, CSM respingea o serie de puncte de vedere ale Ministerului Justitiei (numirea procurorilor la propunerea ministrului, scaderea varstei de pensionare a magistratilor s.a.).

Rectificarea bugetului se amana din nou, de data aceasta sub motivul inundatiilor, invocat saptamana trecuta de ministrul de finante Ionut Popescu. Chiar daca inundatiile insa n-ar fi avut loc (nemaivorbind de faptul ca Guvernul a contat initial pe veniturile din privatizari pentru acoperirea costurilor cu refacerea caselor si a infrastructurii distruse), rectificarea probabil ar fi fost oricum amanata, din cauza neintelegerilor pe tema alocarilor bugetare pentru ministere. Pe de o parte, e vorba de rezistenta intampinata de Finante la ministerele care ar trebui, conform noului buget, sa reduca din cheltuieli. Pe de alta parte, e vorba de crizele traditionale in societatea romaneasca, iesite periodic la iveala, asa cum e cea din sistemul sanitar, care s-a manifestat cu o vehementa atat de mare saptamanile trecute, incat l-a determinat pe premierul Calin Popescu-Tariceanu sa scoata din arsenalul ideilor de inmultire a banilor la buget pe cea a platii de catre pensionari a contributiei la asigurarile de sanatate. 

Impingerea rectificarii bugetare spre jumatatea anului creeaza, deocamdata, spatiu pentru o serie de comentarii care au rolul sau macar intentia de a influenta o eventuala schimbare de filozofie bugetara. In primul rand, cresterile de tarife la utilitati care au incins inflatia (iar aici e de inclus si toata discutia despre introducerea noului abonament la gazele naturale) au fost vazute ca o pedeapsa pentru o cota unica de impozitare excesiv de joasa. Asa se face ca, de pilda, Florin Pogonaru de la Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania pledeaza deja, in numele mediului de afaceri, pentru un nivel mai ridicat al cotei unice, combinat cu o reducere de CAS cu scopul de a ieftini mana de lucru. Si aceasta in conditiile in care nici promisa reducere a CAS cu 3% la anul nu e sigura, pentru ca nu se stie daca situatia incasarilor la buget o va permite.

In ceea ce il priveste, guvernatorul BNR Mugur Isarescu si-a reluat mai vechea idee ca veniturile din privatizare ar trebui folosite pentru proiectele de restructurare si modernizare cerute de aderarea la UE, iar pentru nevoile curente (cum ar fi deci si pagubele provocate de inundatii) ar trebui sa se apeleze la imprumuturi externe. Deocamdata, cele mai presante proiecte de modernizare raman insa tot cele asumate prin controversatele contracte cu Bechtel, Vinci sau EADS, pentru care trebuie gasita cat mai urgent o solutie. In privinta contractului pentru autostrada Bucuresti-Bors, ministrul economiei, Codrut Seres, a dat asigurari ca banii pentru Bechtel vor fi asigurati la rectificarea bugetara si ca „se cauta solutii pentru finantarea proiectului“. Despre contractul cu EADS pentru securizarea frontierelor, premierul Tariceanu sustine ca este in curs de renegociere si ca Guvernul urmareste reducerea sumei de plata cu 160 de milioane de euro, bani care ar corespunde unor proiecte mai mici de securizare, acoperite din fonduri Phare.

Desi pare greu de crezut, vanatoarea de fantome se dovedeste a fi profitabila si in secolul douazeci si unu. Oferta: echipamente electronice, de la detectoare de campuri electromagnetice la senzori de miscare in infrarosu si cristale care resping fortele negative. Clientii: oameni cu multi bani, impatimiti ai fenomenului sau simpli superstitiosi. Ba, pe langa echipamentele de specialitate, firmele de profil ofera servicii de investigatie si chiar consiliere pentru cei bantuiti de stafii, comenteaza revista Business Week. 

Astfel de afaceri reusesc datorita unor intreprinzatori originali precum Justin Faulk, un student la inginerie de la Oklahoma State University din Stillwater. Faulk, care detine aparatura speciala in valoare de 2.500 de dolari, a fost cautator de fantome timp de trei ani, frecventand cladiri abandonate, case bantuite sau cimitire, iar acum se gandeste sa inceapa sa produca echipamente pe cont propriu. E greu de spus, insa, care este valoarea totala a industriei paranormale, daca poate fi numita asa, deoarece majoritatea investitorilor sunt de talie mica si nu-si fac publice veniturile. Alamo City Paranormal din San Antonio, Texas (una dintre cele mai „bantuite“ regiuni ale tarii), care detine echipamente speciale in valoare de 80.000 de dolari, intreprinde investigatii de la 50 de dolari in sus.

Firma ofera servicii de „paraconsiliere“ si organizeaza tururi nocturne prin oras, contra a 10 dolari pentru o ora si jumatate de cautat fantome, spune proprietarul Martin Leal. Dupa ani de stagnare, veniturile au crescut cu 21% in 2004, declara Leal. La compania Abate Electronics din Hamburg, New Jersey, cererea pentru detectoare de fantome s-a dublat din 2003 pana in 2004, spune proprietarul Frank Abate, fost inginer la Air Force, care pretinde ca a vazut un OZN si a experimentat o iesire din propriul corp. E adevarat, exista si oameni care submineaza industria, cum sunt cei de la Fundatia Educationala James Randi din Fort Lauderdale, a caror ambitie e sa combata credinta in fantome. „Oamenii se muta in case vechi, aud zgomote peste noapte si cred ca e o fantoma. Dar nu e decat o casa veche“, declara Randi. Cat despre echipamentele „speciale“, Randi spune ca „acestea reactioneaza la orice, de la telefonul celular pana la plomba dentara sau lumina unei furtuni aflate la kilometri departare“.

In vreme ce, la Bucuresti, presedintele Basescu multumea serviciilor secrete pentru operatiunea de eliberare a ostaticilor romani din Irak, gruparea rapitorilor sustinea in ultima caseta trimisa la Al-Jazeera (foto) ca eliberarea a venit ca urmare a interventiei din partea Asociatiei Clericilor Musulmani si a seicului saudit Salman ibn Fahd al-Awdah (dupa alte transcrieri, al-Udah sau al-Oadah). Ca si Asociatia Clericilor, Salman ibn Fahd a intervenit public, la solicitarea comunitatii musulmane din Romania, in favoarea eliberarii ostaticilor romani; tot la fel ca grupul clericilor suniti din Irak, sunitul Salman ibn Fahd e considerat un sustinator al terorismului din Orientul Mijlociu. 

Socialistii europeni i-au mai impins un pic pe democratii romani inspre Partidul Popular European. Ei au amanat cu un an acceptarea PD ca membru cu drepturi depline in Partidul Socialistilor Europeni, lasandu-si astfel ragaz sa discute situatia democratilor dupa Conventia Nationala Extraordinara pe care acestia o vor avea la sfarsitul lunii iunie. Cei din PSE cunosc foarte bine discutiile din cadrul PD si n-au vrut sa riste sa fie parasiti de un partid membru, in cazul in care fosta formatiune a presedintelui Traian Basescu va renunta la social-democratie.

Pentru liderul PD Emil Boc, reuniunea socialistilor europeni a fost un esec cu atat mai mare cu cat venise la Paris ca sa primeasca noul statut. Esecul e cu atat mai amar cu cat rivalii din PSD au fost acceptati ca membri cu drepturi depline ai PSE. In acest fel, PSD pare ca si-a adjudecat definitiv, sau macar pentru multa vreme, primul loc pe culoarul social-democrat romanesc, ceea ce ar putea reprezenta imboldul necesar pentru ca Partidul Democrat sa faca trecerea spre centrul spectrului politic. Oricum, la Conventia Nationala se vor confrunta doua motiuni (motiunea Frunzaverde, populara, respectiv motiunea Videanu, „de centru“) care vor pune mai putin sau deloc accentul pe componenta social-democrata a doctrinei. Preferinta socialistilor europeni pentru PSD in dauna Partidului Democrat ar usura deci sarcina democratilor de a se debarasa de propria mostenire stangista.