Noul buget, la vara

Rectificarea bugetului se amana din nou, de data aceasta sub motivul inundatiilor, invocat saptamana trecuta de ministrul de finante Ionut Popescu. Chiar daca inundatiile insa n-ar fi avut loc (nemaivorbind de faptul ca Guvernul a contat initial pe veniturile din privatizari pentru acoperirea costurilor cu refacerea caselor si a infrastructurii distruse), rectificarea probabil ar fi fost oricum amanata, din cauza neintelegerilor pe tema alocarilor bugetare pentru ministere. Pe de o parte, e vorba de rezistenta intampinata de Finante la ministerele care ar trebui, conform noului buget, sa reduca din cheltuieli. Pe de alta parte, e vorba de crizele traditionale in societatea romaneasca, iesite periodic la iveala, asa cum e cea din sistemul sanitar, care s-a manifestat cu o vehementa atat de mare saptamanile trecute, incat l-a determinat pe premierul Calin Popescu-Tariceanu sa scoata din arsenalul ideilor de inmultire a banilor la buget pe cea a platii de catre pensionari a contributiei la asigurarile de sanatate. 

Impingerea rectificarii bugetare spre jumatatea anului creeaza, deocamdata, spatiu pentru o serie de comentarii care au rolul sau macar intentia de a influenta o eventuala schimbare de filozofie bugetara. In primul rand, cresterile de tarife la utilitati care au incins inflatia (iar aici e de inclus si toata discutia despre introducerea noului abonament la gazele naturale) au fost vazute ca o pedeapsa pentru o cota unica de impozitare excesiv de joasa. Asa se face ca, de pilda, Florin Pogonaru de la Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania pledeaza deja, in numele mediului de afaceri, pentru un nivel mai ridicat al cotei unice, combinat cu o reducere de CAS cu scopul de a ieftini mana de lucru. Si aceasta in conditiile in care nici promisa reducere a CAS cu 3% la anul nu e sigura, pentru ca nu se stie daca situatia incasarilor la buget o va permite.

In ceea ce il priveste, guvernatorul BNR Mugur Isarescu si-a reluat mai vechea idee ca veniturile din privatizare ar trebui folosite pentru proiectele de restructurare si modernizare cerute de aderarea la UE, iar pentru nevoile curente (cum ar fi deci si pagubele provocate de inundatii) ar trebui sa se apeleze la imprumuturi externe. Deocamdata, cele mai presante proiecte de modernizare raman insa tot cele asumate prin controversatele contracte cu Bechtel, Vinci sau EADS, pentru care trebuie gasita cat mai urgent o solutie. In privinta contractului pentru autostrada Bucuresti-Bors, ministrul economiei, Codrut Seres, a dat asigurari ca banii pentru Bechtel vor fi asigurati la rectificarea bugetara si ca „se cauta solutii pentru finantarea proiectului“. Despre contractul cu EADS pentru securizarea frontierelor, premierul Tariceanu sustine ca este in curs de renegociere si ca Guvernul urmareste reducerea sumei de plata cu 160 de milioane de euro, bani care ar corespunde unor proiecte mai mici de securizare, acoperite din fonduri Phare.