BusinessMagazin

Blog

  • Protest la Budapesta: Mii de persoane cer o schimbare a regimului

    Organizatorii manifestaţiei susţin că obiectivul principal este de a reuni diverse grupuri, pentru a acţiona împreună împotriva politicilor economice şi sociale aplicate de Guvern.

    Potrivit MTI, mulţimea se îndreaptă spre Piaţa Kossuth din faţa Parlamentului.

    Duminică seara, mii de persoane au protestat la Budapesta faţă de bugetul pentru 2015.

    Protestatarii, organizaţi de grupul deschis pe Facebook “60.000 pentru pensii private”, s-au adunat în Piaţa Kossuth pentru a-l asculta pe Zoltan Vajda, principalul organizator al grupului, care a declarat că adoptarea bugetului reprezintă “momentul adevărului” şi, de asemenea, va arăta “dorinţa premierului Viktor Orban”.

    Participanţii la protestul din faţa Parlamentului au scandat “Europa”, “Viktator”, “Nu vom permite să se întâmple aceasta”, “Democraţie” şi au purtat steagul Ungariei.

  • MAE: Nu deţinem probe privind închisorile CIA în România, dar nu ignorăm ”alegaţiile” pe temă

    “Documentul făcut public de Senatul SUA nu conţine referiri la România. Autorităţile române nu deţin niciun fel de probe din care să rezulte că pe teritoriul României au existat centre de detenţie ale CIA sau că aeroporturile româneşti ar fi fost utilizate de către CIA pentru transportul sau detenţia unor prizonieri suspectaţi de acte de terorism. De asemenea, nu au fost obţinute până în prezent dovezi legate de cazuri în care persoane sau agenţii străine oficiale au fost implicate, pe teritoriul României, în acţiuni de privare de libertate sau transport ilegal de deţinuţi”, susţine MAE într-un comunicat remis marţi MEDIAFAX.

    Ministerul de Externe reaminteşte că a fost instituită o Comisie de anchetă de către Senatul României în decembrie 2005 şi raportul acesteia, adoptat de Senat în 2008, a stabilit că “nu au fost identificate elemente privind existenţa unor baze secrete americane, centre de detenţie sau zboruri neautorizate ale CIA destinate transportului sau detenţiei unor prizonieri suspectaţi de acte de terorism”.

    MAE mai precizează că, deşi România nu este menţionată în rezumatul făcut public al Raportului Congresului SUA, autorităţile române “nu pot face abstracţie de perpetuarea, în continuare, în spaţiul public, a unor alegaţii care o incriminează, autorităţile române competente manifestând toată disponibilitatea pentru elucidarea acestora”.

    “În acest sens, este relevant faptul că o anchetă judiciară a fost deja declanşată şi este în derulare. Autorităţile competente întreprind toate demersurile necesare pentru soluţionarea acestei cauze, cu deplina respectare a principiilor statului de drept şi drepturilor omului”, susţine Ministerul Afacerilor Externe.

    Potrivit comunicatului, România, stat membru al Uniunii Europene şi al NATO, parte la Convenţia împotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (New York, 1984), “se disociază şi respinge vehement astfel de practici, indiferent de circumstanţe”.

    “Aceasta este politica sa oficială ca stat şi, în acelaşi timp, politica clară, fără echivoc şi compromisuri în materie de drepturile omului a Uniunii Europene, pe care România o susţine şi o practică fără rezerve”, se mai arată în comunicat.

    Pe de altă parte, MAE apreciază “transparenţa fără precedent” de care a dat dovadă Congresul SUA prin publicarea Rezumatului Executiv al Raportului Comitetului pentru Informaţii al Senatului SUA cu privire la programul de interogare şi detenţie al CIA, subliniind că actuala Administraţie de la Washington a pus oficial capăt programului de detenţie şi interogare incriminat în Raport, la instalarea sa în funcţie.

    Totodată, Ministerul de Externe precizează că Parteneriatul Strategic cu SUA “este şi rămâne puternic”.

    “Bazele colaborării cu SUA în cadrul acţiunilor antiteroriste sunt solide, întemeiate pe obiective comune, pe respectarea dreptului internaţional, în vederea unui răspuns prompt şi adecvat la ameninţările emergente”, subliniază sursa citată.

    Agenţia Centrală de Informaţii din SUA a utilizat metode “brutale”, de multe ori “ineficiente”, pentru interogarea suspecţilor de terorism, inducând în eroare constant Preşedinţia şi Congresul privind informaţiile obţinute, conform raportului elaborat Comisia de Informaţii a Senatului SUA.

  • Noii miniştri din Guvernul Ponta au depus jurământul de învestitură în faţa lui Băsescu

    UPDATE: Băsescu: Primesc jurământul lui Pop şi Câmpeanu, deşi au contribuit la un fals în interes public

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, în deschiderea ceremoniei de depunere a jurământului de către miniştrii noului Guvern, că primeşte jurământul lui Liviu Pop şi Sorin Câmpeanu, ”deşi aceştia au contribuit prin distrugerea de instituţii ale educaţiei la un fals în interes public”.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat în deschiderea ceremoniei că doreşte să citeze dintr-un paragraf dintr-o decizie a CCR, ”pentru e elimina orice dubiu cu privire la evenimentul de astăzi”.

    Traian Băsescu a arătat că citează din decizia CCR nr. 98/ 7 februarie 2008, care precizează că ”din textul Constituţiei, rezultă că în cazurile prevăzute la art 1 şi 3 din art 85, numirea de către preşedintele României a miniştrilor este un act de executare a hotărârii Parlamentului şi de învestire pe această bază a miniştrilor de către şeful statului”.

    ”Hotărârea organului reprezentativ suprem al poporului român, Parlamentul, este un act obligatoriu, pe care preşedintele nu l-ar putea refuza decât prin săvârşirea unor acte grave de încălcare a Constituţiei. Acesta este şi motivul pentru care voi primi astăzi şi jurământul domnului Pop şi a domnului ministru al Educaţiei ( Sorin Câmpeanu, nr) , care au contribuit prin distrugerea de instituţii ale educaţiei la un fals în interes public”, a precizat Traian Băsescu.

    ”Vă mulţumesc, să înceapă ceremonia”, a spus preşedintele în finalul discursului său. 

    La ceremonie au participat cei 11 miniştri care urmau să depună jurământul de învestitură în funcţie. Din partea Parlamentului au fost prezenţi preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea şi vicepreşedintele Senatului Cristian Dumitrescu.

    Preşedintele Traian Băsescu a semnat, marţi, decretul prin care sunt numiţi noii membri ai Guvernului Ponta 4.

    Astfel, au fost numiţi în funcţia de membru al Guvernului următorii miniştri: Liviu Dragnea – ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Darius Vâlcov – ministrul Finanţelor Publice, Daniel Constantin – ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Graţiela Gavrilescu – ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mihai Tudose – ministrul Economiei, Comerţului şi Turismului, Andrei Gerea – ministrul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, Sorin Grindeanu – ministrul pentru Societatea Informaţională, Sorin Câmpeanu – ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Ioan Vulpescu – ministrul Culturii, Angel Tîlvăr – ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de peste hotare, Liviu Pop – ministrul delegat pentru Dialog Social.

    De asemenea, Traian Băsescu a semnat decretul privind revocarea din funcţia de membru al Guvernului a următorilor miniştri: Liviu Dragnea – viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Daniel Constantin – viceprim-ministru, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Hegedüs Csilla – viceprim-ministru, ministrul Culturii, Ioana Petrescu -ministrul Finanţelor Publice, Remus Pricopie – ministrul Educaţiei Naţionale, Constantin Niţă – ministrul Economiei, Attila Korodi – ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Răzvan Cotovelea – ministrul pentru Societatea Informaţională, Mihnea Costoiu – ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Florin Jianu – ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism, Răzvan Nicolescu – ministrul delegat pentru Energie, Doina Pană – ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Darius Vâlcov – ministrul delegat pentru Buget, Bogdan Stanoevici – ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni, Aurelia Cristea – ministrul delegat pentru Dialog Social.

    Noul Cabinet condus de Victor Ponta a primit, luni seară, votul Parlamentului. Proiectul de Hotărâre privind modificarea structurii şi compoziţiei politice a Guvernului a fost adoptat cu 377 voturi “pentru” şi 134 “împotrivă”.

     

  • 25 de ani de capitalism. 2000-2001: Se lansează Bitdefender. Are loc privatizarea RAFO

    VEZI INFOGRAFICUL LA REZOLUŢIE MAXIMĂ

  • Cea mai mare ţeapă a ultimilor 25 de ani. A furat 1,3 miliarde de dolari

    Caritas a fost un joc piramidal în care românii au investit circa 1.000 de miliarde de lei vechi (circa 1,3 miliarde de dolari). Ingineria financiară din anii ‘90 pornită din Cluj-Napoca a făcut ca mulţi români să îşi piardă banii. Jocul piramidal înfiinţat atunci de Ioan Stoica, un contabil din Făgăraş, „a durat timp de doi ani, însă a încetat plăţile în octombrie 1993, iar în 18 mai 1994 se anunţa încetarea jocului. 

    Sistemul a atrat sute de mii de clienţi care depuneau o sumă de bani şi câştigau de opt ori mai mult după doar trei luni. 

    Ziarul Mesagerul Transilvan din Cluj publica listele cu câştigătorii. 

    Guvernul României avea să interzică schemele piramidale abia după falimentul Caritas, deşi a primit avertizări din partea serviciilor secrete şi a băncii naţionale legate de frauda aflată în desfăşurare.

    Stoica a fost condamnat la şase ani de închisoare, fiind însă eliberat în 1996.

     

  • Cazul incompatibilităţii lui Iohannis: Articolul în baza căruia sunt judecaţi aleşi locali ESTE CONSTITUŢIONAL

    Judecătorii Curţii Constituţionale (CC) au decis, cu majoritate de voturi, că excepţia de neconstituţionalitate ridicată în cazul articolului 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 este neîntemeiată.

    “Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (…) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”, prevede articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003.

    Decizia CC este general obligatorie şi va fi publicată în Monitorul Oficial, urmând ca judecătorii constituţionali să motiveze hotărârea.

    După decizia CC, procesele în care aleşii locali au contestat rapoartele Agenţiei Naţionale de Integritate prin care au fost declaraţi incompatibili vor fi judecate în continuare, urmând ca instanţele să decidă dacă aceste rapoarte vor fi sau nu anulate.

    În baza aceluiaşi articol de lege a fost declarat incompatibil şi preşedintele ales Klaus Iohannis, fost primar al municipiului Sibiu.

    În 24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate, întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.

    În septembrie 2013, Klaus Iohannis a câştigat procesul intentat ANI, după ce Curtea de Apel Alba-Iulia a admis contestaţia acestuia la raportul de evaluare al ANI şi a dispus anularea deciziei. Hotărârea a fost contestată de ANI la instanţa supremă, iar următorul termen în proces va avea loc în 14 ianuarie 2015.

    Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în acest caz de primarul comunei constănţene Tuzla, Constantin Micu, în cazul căruia Agenţia Naţională de Integritate a întocmit un raport de incompatibilitate.

    În iulie 2013, ANI arăta că 22 de aleşi locali din judeţul Constanţa s-au aflat în stare de incompatibilitate ca urmare a exercitării simultane atât a funcţiei de primar sau viceprimar, cât şi a calităţii de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor SC RAJA SA Constanţa.

    Printre aceştia a fost şi Florin Constantin Micu, ANI susţinând că primarul comunei Tuzla a fost în incompatibilitate în perioada 24 iulie 2008 – 29 iunie 2009. Constantin Micu a contestat decizia ANI la Curtea de Apel Constanţa, care în 26 iunie i-a respins cererea, pe motiv că este neîntemeiată.

  • Moştenitorii celor decedaţi în urma prăbuşirii elicopterului SMURD vor primi 50.000 euro/persoană

    Elicopterul prăbuşit luni în lacul Siutghiol din judeţul Constanţa este asigurat de Omniasig Vienna Insurance Group (VIG) printr-o poliţă de aviaţie pentru riscurile CASCO, răspundere civilă faţă de terţi şi accidente persoane.

    Suma asigurată pentru riscul CASCO se ridică la 5,42 milioane de euro, pentru riscul de răspundere civilă faţă de terţi la 120.000 euro, iar pentru deces sau invaliditate permanentă în caz de accident la 50.000 de euro pentru fiecare persoană, menţionează compania.

    În urma accidentului au murit toate cele patru persoane aflate la bord – pilotul, copilotul, un medic şi o asistentă medicală.

    Omniasig a asigurat şi avionul implicat în accidentului din ianuarie 2014 în zona Munţilor Apuseni, în urma căruia şi-au pierdut viaţa pilotul Adrian Iovan şi Aurelia Ion, studentă la Institutul Medico-Militar din Bucureşti.

    În luna iulie, Omniasig a anunţat, la solicitarea MEDIAFAX, că a plătit moştenitorilor pilotului Adrian Iovan suma asigurată în caz de deces, de 287.500 euro, prevăzută în poliţa pentru avionul implicat în accidentul din Apuseni de la finele lunii ianuarie, acceaşi sumă urmând să fie achitată şi moştenitorilor Aureliei Ion, a doua victimă.

    Compania este parte a grupului Vienna Insurance Group (Austria), care deţine peste 99% din acţiunile asigurătorului român.

    Omniasig este al treilea jucător pe piaţa asigurărilor după nivelul subscrierilor din 2013, care au atins 881,1 milioane de lei.

  • Baletul de Stat din Sankt Petersburg revine în România, în 2015, cu spectacolul “Cinderella on ice”

    Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, accesul publicului la eveniment va fi permis începând cu ora 17.00.

    Spectatorii vor fi fascinaţi de o coregrafie perfectă acompaniată şi de elementele tehnice de mare impact pentru public, precum sărituri Axel, salturi Rittberger, dublu Lutz şi piruete dintre cele mai ameţitoare, toate puse în scenă de Konstantin Rassadin, coregraful ansamblului şi artist emerit al Rusiei, anunţă organizatorii.

    Fantastica poveste a fetei orfane şi sărace care se transformă într-o prinţesă, totul pe muzica lui Serghei Prokofiev, vor transforma seara de 5 aprilie 2015 într-o feerie pe gheaţă. Povestea magică a Cenuşăresei va prinde contur pe cele trei tone de gheaţă care vor acoperi scena Sălii Palatului din Bucureşti, iar firul epic al poveştii, explozia de culori şi costumele strălucitoare vor aprinde instant imaginaţia celor mici, mai anunţă organizatorii.

    Preţul biletelor diferă în funcţie de categorie: I – 299 de lei, II – 199 de lei, III – 149 de lei şi IV – 49 de lei. Acestea sunt disponibile online, pe eventim.ro, myticket.ro, bilete.ro, blt.ro, starticket.ro, salapalatului.ro, precum şi în magazinele Diverta, în Oficiile Poştei Române şi magazinele Inmedio semnalizate “bilete.ro” şi magazinele Germanos şi la casa de bilete a Sălii Palatului.

    Conceptul de balet pe gheaţă a fost creat în 1967, de coregraful Konstantin Boyarsky, care a avut ideea de a transpune arta baletului clasic de pe scenă pe patinoar, combinând baletul cu patinajul artistic. Succesul a venit la scurt timp atât din partea publicului, cât şi a criticilor, care au apreciat munca deopotrivă complexă şi îndelungată de adaptare a elementelor de balet clasic pentru patinaj. A luat astfel fiinţă Ansamblul de Stat al Baletului pe Gheaţă din Sankt Petersburg, care este şi în prezent singurul de acest tip cu drepturi pentru această denumire, se arată în comunicatul citat. Ansamblul numără aproximativ 80 de balerini patinatori, mulţi campioni europeni, mondiali şi olimpici, majoritatea maeştri ai sportului în Rusia. Din 1995, ansamblul a susţinut sute de reprezentanţii pe scene de operă şi teatru din întreaga lume – SUA, Canada, China, Coreea de Sud, Taiwan, Columbia, Argentina, Olanda, Germania, Spania, Portugalia, Grecia, Irlanda, România, Turcia, Elveţia.

  • DOSARUL CAROM: Tender, condamnat la 11 ani şi 4 luni de închisoare, Marian Iancu – 13 ani şi 8 luni

    Decizia Tribunalului Capitalei nu este definitivă şi poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    În acest dosar, Ovidiu Tender şi Marian Iancu au fost trimişi în judecată în 2006, rechizitoriul fiind întocmit de fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, trimisă în judecată, în stare de arest, în dosarul despăgubirilor pentru un teren supraevaluat.

    Tender şi Iancu sunt acuzaţi că au preluat ilegal controlul companiei Carom SA Oneşti şi au prejudiciat-o cu 1.400 de miliarde de lei vechi, sumă stabilită la nivelul anului 2003. Înainte de 1990, Carom SA a făcut parte din Platforma Petrochimică Oneşti.

    Cei doi oameni de afaceri sunt acuzaţi că au drenat resursele Carom prin intermediul unui circuit financiar complex.

    În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată Cicilia Dumitrescu, Marin Badea, Toader Găurean şi Bogdan Sălăjan.

    “Se poate constata că avem de-a face cu un grup infracţional bine definit, în care fiecare persoană are un rol structurat şi determinat, urmărind îndeplinirea unor activităţi punctual stabilite de către iniţiatorii grupului, inculpaţii Iancu Alexandru Marian şi Tender Ovidiu Lucian”, au notat anchetatorii, în rechizitoriu.

    Referitor la sentinţa pronunţată marţi, Ovidiu Tender declarase pentru Gândul că se aşteaptă la o achitare. “Mă aştept la o achitare. Nu am făcut nimic”, a spus el.

    Omul de afaceri Marian Iancu se află în închisoare, după ce a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti, în 14 octombrie, la 12 ani de închisoare în dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani cunoscut ca “RAFO”. Şi în acest caz, procesul a fost unul maraton, cu o durată de opt ani.

  • Andreea Raicu încetează colaborarea cu Prima TV, motivând că politica postului nu i se mai potriveşte

    Andreea Raicu spune pe contul său oficial de pe reţeaua de socializare Facebook că Prima TV este locul în care a crescut cu adevărat în televiziune, amintind emisiunile pe care le-a prezentat de-a lungul timpului, între care se numără “Big Brother”, “Megastar” şi “Reuniunea de clasă”.

    “În acest moment, însă, politica de programe a postului nu mai corespunde cu dorinţele şi cu planurile mele de viitor, aşa că am luat decizia de a pune punct colaborării noastre (…) Aceasta nu este o despărţire de televiziune, pentru că e un domeniu pe care îl iubesc şi care mă face să mă simt extrem de vie! Dacă vor exista în viitor propuneri de colaborare cu care să rezonez cu adevărat, cu siguranţă le voi da curs”, spune Andreea Raicu.

    Aceasta precizează că în continuare se va implica şi mai mult de acum înainte în dezvoltarea revistei sale online, www.andreearaicu.ro, dar şi a altor proiecte conexe, care includ conferinţe motivaţionale, canalul său de pe platforma YouTube etc.

    Televiziunea Prima TV a fost vândută la sfârşitul anului trecut omului de afaceri român Cristian Burci de grupul german de media ProSiebenSat.1, care a ieşit la momentul respectiv de pe piaţa audiovizualului din România. Tot atunci, ProSiebenSat.1 a vândut televiziunea Kiss TV şi radiourile Kiss FM, Magic FM, One FM şi Rock FM companiei Antenna Group din Grecia.