BusinessMagazin

Blog

  • Versiunea timpurie a “Mona Lisei”, descoperită în 1911, a aparţinut unui nobil englez

    Informaţiile au fost făcute publice în contextul în care lucrarea a fost expusă pentru prima dată în cadrul unei expoziţii din Singapore dedicată lucrării şi autorului său, Leonardo da Vinci. Expoziţia este organizată de o fundaţie elveţiană care susţine că “Mona Lisa timpurie” a fost pictată înainte de versiunea celebră a acestui portret feminin, care se află la muzeul Luvru din Paris, scrie Mediafax.

    “Credem că aceste noi descoperiri şi noile analize ştiinţifice care tocmai au fost efectuate lasă spaţiu pentru foarte puţină îndoială asupra faptului că tabloul este opera lui Leonardo”, a declarat David Feldman, vicepreşedinte al Mona Lisa Foundation din Zurich.

    “Vasta majoritate a experţilor fie sunt de acord cu noi, fie acceptă că teoria noastră are şanse foarte mari să fie adevărată”, a spus Feldman.

    Pictura prezintă o Lisa del Giacondo mai tânără, soţia unui negustor din Florenţa care este subiectul capodoperei expuse la Luvru şi care a ajuns în colecţia de artă a familie regale franceze în 1519, când Leonardo da Vinci a murit, în Franţa, conform Mediafax.

    Versiunea “timpurie” a picturii, despre a cărei existenţă apar menţiuni în mai multe relatări din secolul al XVI-lea, a ieşit la lumină la începutul secolului al XX-lea, când negustorul şi colecţionarul de artă britanic Hugh Blaker a descoperit-o în 1911 într-o casă din regiunea rurală a Angliei de sud-vest.

    Blaker, care a deţinut tabloul pentru mai mulţi ani şi a efectuat mai multe încercări nereuşite de a-l autentifica, nu a identificat niciodată casa sau proprietarii din 1911 ai operei.

    Într-un comunicat remis Reuters, o echipă de cercetători spune că au dat de urma unei lucrări intitulate “La Joconde”, împrumutată unei expoziţii de artă din oraşul Yeovil, din Anglia, în 1856, şi vândute unui negustor de argint doi ani mai târziu.

    Mergând înapoi în timp, cercetătorii spun că au găsit un document potrivit căruia un tânăr nobil din Somerset, James Marwood, a fost proprietarul unui tablou realizat de Leonardo intitulat “La Joconde” care a fost cumpărat probabil în timpul unei călătorii în Italia în jurul anilor 1780.

    Echipa a stabilit şi existenţa unei legături implicite cu o altă familie nobilă din Somerset care avea un interes profund în ce priveşte arta renascentistă şi care a locuit în casa Montacute, clădire care în prezent este o atracţie turistică majoră.

  • Singurul drum naţional de pâmânt din România nu va fi asfaltat nici în 2015

    “Am prevăzut bani în bugetul companiei să începem să facem expertize. (…) Este un mic pas, nu putem să alocăm deocamdată în buget sume de bani (pentru asfaltare, n.r.) pentru că nu avem în acest moment nici studii de fezabilitate, nici expertize făcute”, a declarat Alexandru Năstase, şeful Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, la dezbaterile din Parlament privind bugetul de anul viitor al CNADNR.

    Mai mulţi parlamentari PDL şi PNL au solicitat, printr-un amendament, suplimentarea bugetului CNADNR din 2015 cu fonduri necesare modernizării acestui drum.

    Premierul Victor Ponta cerea în octombrie 2013 că DN 24 C să fie asfaltat în acest an.

    “La anul trebuie să punem banii pentru asfalt”, afirma premierul, subliniind că este ruşinos că România mai are drumuri naţionale de pământ.

    Compania de Drumuri şi Autostrăzi va avea în 2015 un buget de 6,11 miliarde lei, în creştere cu 31% faţă de prevederile din acest an.

  • Un angajat al unei bănci din România FURA banii depuşi de clienţi în conturi. Nu l-a prins nimeni timp de un an şi jumătate

    Un consilier de clientelă din cadrul unei agenţii bancare din Vatra Dornei a fost trimis în judecată de către procurorii Parchetului Tribunalului Suceava pentru delapidare şi fals în înscrisuri, acesta însuşindu-şi peste 34.000 de lei din conturile unor clienţi, retrăgând banii de la bancomate, informează MEDIAFAX.

    Potrivit prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, Lucian Stănescu, procurorii au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a lui Bogdan-Vasile Gheorghievici pentru “delapidare” şi “fals în înscrisuri sub semnatură privată”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Potrivit rechizitoriului, bărbatul, în calitate de consilier clientelă persoane fizice la o agenţie bancară din Vatra Dornei, şi-a însuşit mai multe sume de bani în perioada 27 iulie 2010 – noiembrie 2011 din conturile clienţilor, profitând de faptul că avea acces la sume de bani pe care le administra în numele clienţilor băncii, precum şi a faptului că putea acorda credite bancare pentru persoane fizice.

    Astfel, Gheorghievici a transferat diferite sume de bani din conturile clienţilor băncii care solicitau rambursarea anticipată a creditelor sau din conturile clienţilor cărora le erau aprobate credite, în conturile altor clienţi pentru care deţinea carduri bancare ce îi erau predate de posesori pentru a fi distruse sau carduri ce le elibera pe numele diferiţilor clienţi fără cunoştinţa acestora, a întocmit în fals ordine de plată, după care a retras sumele de bani, fără drept, de la ATM – uri, folosind în acest scop carduri bancare emise pe numele unor clienţi ai băncii, fără acordul titularilor.

    Astfel, angajatul respectiv este acuzat că şi-a însuşit, pe nedrept, suma totală de 34.330 lei, făcând 41 de retrageri, fără drept, de la ATM-uri, cu ajutorul unor carduri bancare ce nu erau emise pe numele său, şi a efectuat în perioada decembrie 2010 – septembrie 2011, un număr de 34 transferuri, folosindu-se de 34 ordine de plată pe care le-a falsificat, transmite corespondentul MEDIAFAX..

    De asemenea, a mai întocmit, în fals, şi nouă “cereri de subscriere produse şi servicii – persoane fizice”, în baza cărora a obţinut card-uri pe numele unor clienţi. Sursa citată menţionează că instanta de judecată a fost sesizată cu privire la necesitatea anulării actelor false, a celor 34 de ordine de plată şi celor nouă “cereri de subscriere produse şi servicii – persoane fizice”, aflate la dosar şi care au fost întocmite în fals. Dosarul va fi judecat de Judecătoria Vatra Dornei.

  • Ai un SRL-D? Vezi dacă nu îţi pierzi D-ul de la 1 ianuarie şi ce trebuie să faci

    Reprezentanţii acestor societăţi trebuie să facă demersurile necesare pentru schimbarea sintagmei SRL-D în SRL sau să opteze pentru altă formă juridică.

    Conform legii, în termen de cel mult 45 de zile lucrătoare de la pierderea calităţii de microîntreprindere aparţinând întreprinzătorului debutant, societatea respectivă are obligaţia să procedeze la schimbarea denumirii potrivit prevederilor art. 36 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Prin urmare, reprezentantul societăţii se va prezenta la oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunalul unde şi-a declarat sediul social, în termen de cel mult 45 de zile lucrătoare de la data la care se împlinesc 3 ani de la înmatricularea societăţii, în vederea schimbării denumirii.

    Mai multe informaţii privind documentele necesare acestei modificări se găsesc la www.onrc.ro, secţiunea menţiuni/persoane juridice/modificarea denumirii.

    Lista societăţilor care îşi pierd calitatea de microîntreprindere S.R.L.-D. la 31 decembrie 2014 este disponibilă la adresa http://www.onrc.ro/index.php/ro/microintreprindere-debutanta.

  • Schimburile comerciale dintre România şi Federaţia Rusă depăşesc 3,7 miliarde de euro anual. Rusia, mai importantă la exporturi decât Austria şi Spania

    Firmele din România au exportat bunuri şi servicii în valoare de 1,38 miliarde de euro în 2013 către Federaţia Rusă, în creştere cu 31% faţă de anul precedent. Federaţia Rusă este a noua cea mai importantă destinaţie de export pentru România, depăşind state precum Austria, Spania, Polonia sau Cehia.

    La capitolul importuri, Federaţia Rusă se clasează pe locul al şaselea în topul ţărilor partenere la comerţ, cu aproape 5% din totalul importurilor româneşti. Valoarea importurilor din Rusia a fost de 2,35 miliarde de euro în 2013, în scădere cu 1% faţă de anul precedent.

    Printre companiile ruseşti care au investit pe piaţa din România se numără Gazprom, LukOil (acţionar majoritar la Petrotel şi LukOil Romania); Ruski Aliuminii (Alor Oradea), OMZ (Upet Targoviste), Mechel (COS Targoviste si Industria Sarmei Campia-Turzii), Temerso (Republica), Tehnosteel (Tepro Iasi) si TMK-Sinatra Handel (Artrom Slatina).

    Analistul economic Mircea Coşea spunea anterior, referindu-se la Rusia, că relatiile economice dezvoltate pe seama CAER inainte de 1989 au fost eliminate dupa Revolutie, tocmai pentru ca unii lideri politici erau socotiti apropiati ai regimului de la Moscova si, ca sa scape de astfel de verdicte, au mutat cartile inspre Vest. Declaratii precum “Rusia trateaza Marea Neagra ca pe un lac rusesc”, facuta de presedintele Traian Basescu in 2005, sau scutul antiracheta amplasat de SUA pe teritoriul Romaniei sunt aspecte care deranjeaza Kremlinul, iar consecintele comerciale s-au vazut. “Exista o ipoteza potrivit careia relatiile economice nu tin cont de cele politice, insa daca suntem realisti, observam ca in cazul Rusiei si Chinei situatia e tocmai pe dos”, spunea Mircea Coşea.

    Directorul general al Camerei de Comert Romania-Rusia isi aminteste ca toata industria grea lucra inainte de 1989 pentru Rusia si pentru tarile arabe, in timp ce industria usoara le asigura imbracaminte, incaltaminte si alte bunuri necesare. Competitia venita din Occident – “produse pe care si noi, si rusii le visam” – a facut insa ulterior ca exporturile romanesti sa iasa repede din peisaj. “Cel mai mare impediment este neapartenenta Rusiei la Organizatia Mondiala a Comertului. OMC impune reguli mai transparente in ce priveste schimburile comerciale”, spunea Mihai Macsim. Un alt inconvenient se leaga de incompatibilitati in domeniul reglementarilor interne: standarde de calitate sau de protectie a consumatorilor. Romanii s-au aliniat la standardele europene, iar multe dintre ele nu sunt recunoscute de cei de la Moscova.

    Citeşte aici o amplă analiză legată de cât câştigă România din businessul cu cele mai interesante pieţe de pe planetă

  • Efectele căderii rublei. Cum vor resimţi economiile statelor europene criza de la Moscova

    Joia trecută, banca centrală a majorat dobânda de politică monetară la 10,5%, nivel aproape dublu faţă de cel de 5,5% înregistrat la începutul acestui an, pentru a opri deprecierea rublei care riscă să afecteze economia aflată deja în pragul recesiunii. Aceasta este a şasea creşterea a dobânzii cheie efectuată de banca centrală de la începutul anului până în prezent.

    Rubla s-a apreciat cu până la 10,8% la Moscova, în deschiderea şedinţei, şi era tranzacţionată la 59,99 unităţi pe dolar la 9.07, în urma deciziei anunţate de banca centrală.

    Luni, rubla a atins noi minime istorice, coborând sub 60 de unităţi pentru un dolar, respectiv 75 de unităţi pentru un euro, în pofida intervenţiilor masive de susţinere a monedei efectuate de banca centrală în luna decembrie, relatează AFP.

    Problemele Rusiei vor afecta însă şi alte state, dată fiind valoarea schimburilor comerciale existente. Astfel, companiile din Austria, Finlanda şi Polonia au cea mai mare expunere faţă de Rusia, încasările medii provenite de aici fiind de 7,4%, 6,2 % respectiv 5,6%, notează cei de la Business Insider. Companii din state precum Olanda, Marea Britanie, Germania şi Franţa încasează din Rusia între 3,5% şi 5,5% din totalul veniturilor.

    De la începutul acestui an, rubla s-a depreciat cu 40% în raport cu euro şi cu 45% faţă de dolar, din cauza impactului sancţiunilor occidentale asupra economiei Rusiei şi a scăderii cotaţiei petrolului. La jumătatea tranzacţiilor de luni, rubla era tranzacţionată la 75,42 unităţi pentru un euro şi la 60,66 unităţi pentru un dolar. În luna decembrie, banca centrală a cheltuit, fără succes, 5,9 miliarde de dolari pentru a opri declinul rublei.

  • De la un simplu instrument de comunicare, telefonul a ajuns pentru tineri gadgetul care le organizează viaţa

    Conform studiului calitativ realizat de EXACT Cercetare şi Consultanţă în decembrie 2014, telefonul este pentru tineri exclusiv smartphone, acesta reprezentând la momentul actual un obiect multitasking indispensabil, se arată într-un comunicat de presă.

    “Integrând atât canelele media (TV, radio, ziare/ reviste), cât şi dispozitivele IT (calculator, laptop, tableta), telefonul s-a transformat dintr-un simplu mijloc de realizare a conversaţiilor la distanţă, într-un obiect omniprezent în rutina zilnică a utilizatorilor, încorporând o bună parte din viaţa acestora (amintiri, activităţi zilnice, fişiere importante etc.)”, declară Denisa Iacoboaea, coordonatorul studiului.

    Una dintre asocierile cel mai des făcute de către tineri este cea legată de smartphone ca instrument de relaxare în timpul liber sau în ”timpul gol” (aşteptare, deplasarea cu mijloacele de transport în comun etc). Relaxarea este tradusă atât prin jocuri, cât şi muzică – fie că este vorba de playlist-ul personal, fie că discutăm despre muzică/ videoclipuri de pe Youtube –  care fac ca aşteptarea să fie mai plăcută şi mai scurtă.

    Telefonul a devenit, de asemenea, cel mai utilizat instrument de imortalizare şi stocare a momentelor importante din viaţă prin poze şi videoclipuri. În ultima perioadă, tinerii au înlocuit aparatul de fotografiat/ cameră video cu Smartphone-ul, întrucât rezoluţia acestuia a devenit tot mai bună şi, în plus, este mereu la îndemână, notează acelaşi comunicat.

    Ideea de smartphone este de asemenea asociată cu aplicaţiile care, de altfel, îi creeză şi o utilizare atât de complexă. Aplicaţiile le facilitează accesul utilizatorilor la o plajă foarte mare de servicii –  cel mai des menţionate fiind GPS-ul, serviciile bancare (internet banking), comandă taxi, plaţi online ale facturilor şi tips-uri din domenii tot mai diverse: reţete culinare, modă, stil de viaţă etc.

    Majoritatea tinerilor îşi petrec o bună parte din timp în mediul virtual şi, din acest motiv, reţelele de socializare sunt principalele shortcut-uri de pe ecranul smartphone-ului. Facebook, Twitter, WhatsApp reprezintă cele mai des accesate linkuri, fiind percepute ca cele mai simple modalităţi de a rămâne la curent cu noutăţile din viaţa cunoscuţilor/ prietenilor. În plus, comunicarea scrisă este preferată de acest target, fiind considerată mai eficientă prin prisma faptului că permite ataşarea de elemente vizuale (poze, video).

    Smartphone-ul a reuşit să încorporeze principalele canale de informare – TV, radio, ziare/ reviste, facilitând accesul utilizatorilor la informaţie oriunde s-ar afla. Astfel, smartphone-ul a devenit pentru tineri principala sursă de informare – indiferent dacă este vorba de o informaţie pe care o caută pe Google sau de cele generate de canalele de socializare sau agregatoarele de ştiri.

    Pe lângă aplicaţii, funcţiile proprii ale telefonului sunt de asemenea utilizate zilnic, fiind de un real ajutor pentru organizarea activităţilor.  Aceste funcţii reuşesc să substituie o gamă largă de obiecte, începând de la ceasul deşteptător, calendar, carnete pentru notiţe, liste pentru cumpărături etc. Tinerii preferă să utilizeze aceste funcţii deoarece sunt percepute a fi mai sigure, mereu la îndemână şi uşor de stocat în memoria telefonului.

    Metodologia utilizată în realizarea acestui studiu a fost una de tip calitativ: tehnica jurnalului (scris de către respondenţi). Targetul a fost reprezentat de tineri, femei şi bărbaţi, cu vârstă cuprinsă între 20 şi 30 de ani. Cercetarea s-a realizat în perioada 1- 10 Decembrie 2014.

  • Sophia deschide un nou magazin şi ajunge la 23 de spaţii

    Primul magazin a fost deschis în 2004 la Iaşi, iar reţeaua Sophia a ajuns în prezent la 23 de magazine în România şi Republica Moldova, dintre care 16 funcţionează în regim de  franciză, operate de tot atâţia parteneri, şi şapte în regim propriu. Firma a participat la realizarea unor proiecte de restaurare, cum sunt Muzeul Unirii din Iaşi, Teatrul Naţional din Iaşi, Muzeul Poni Cernătescu din Iaşi, Palatul Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa, dar în lucrări din reşedinţe private, hoteluri, pensiuni, restaurante şi cafenele. 

    Încasările Sophia de anul trecut au fost de 4,7 milioane de lei, afacerea având 54 de angajaţi, dintre care 25 lucrează în producţie.

    Francizele Sophia se adresează cu predilecţie doamnelor pasionate de decoraţiuni interioare, cu un simţ estetic bine dezvoltat, compania punându-le la dispoziţie resurse pentru promovarea magazinului pe plan local, stocuri, producţie personalizată, training şi consultanţă de specialitate pentru dezvoltarea business-ului.

    „Suntem unicul francizor din România din domeniul decoraţiunilor interioare textile,” a declarat Anamaria Ştefan, manager al Sophia.

  • Bugetul SRR pe 2015, de 192,9 mil. lei, avizat cu un amendament care prevede majorarea cu 800.000 lei

    Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) a solicitat de la bugetul de stat, pentru a-şi desfăşura activitatea în 2015, o sumă totală de 192.948.000 de lei. Suma este în scădere cu 7,07% faţă de 2014, când Radioul Public a beneficiat de 207.630.000 de lei de la bugetul de stat.

    La şedinţa de marţi, senatorul PDL Marius Paşcan a propus un amendament prin care să se suplimenteze bugetul SRR cu suma de 800.000 de lei, necesară pentru a menţine funcţional serviciul Radio România Internaţional.

    “Din punctul nostru de vedere, bugetul pe 2015 este un buget echilibrat, am solicitat, bineînţeles, în discuţiile cu Ministerul de Finanţe bani mai mulţi pentru capitolul «Alte transferuri», respectiv pentru formaţiile muzicale, pentru că proiectele culturale pe care Radio România le dezvoltă sunt tot mai multe şi tot mai de succes. Ne încadrăm la limită şi în acest buget. Sigur că voiam să dezvoltăm acest lucru. Totodată, am primit mai puţin decât am solicitat pe acest capitol (…) Suntem în parametri, putem funcţiona cu acest buget, deşi am fi vrut să ne dezvoltăm mai mult, să ne dezvoltăm proiectele culturale, dar o vom face. Avem o problemă tehnică pe care cred că va trebui să v-o prezentăm atât dumneavoastră, cât şi colegilor dumneavoastră de la comisia de buget – finanţe. E o chestiune paradoxală, la ultima rectificare, pentru a veni cu banii pentru SNR (Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, n.r.) în sfârşit la zi, am primit o suplimentare de 17 milioane (de lei, n.r.). Practic, neavând funcţional Consiliul de Administraţie, suntem în situaţia de a nu-i putea folosi, pentru că el excede aprobării din bugetul pe 2014”, a declarat Ovidiu Miculescu, preşedinte-director general al SRR.

    De asemenea, acesta a precizat că anul 2014 “probabil a fost cel mai bun an ca eficienţă şi ca performanţă din ’94 încoace”.

    La rândul său, deputatul Mădălin Voicu a declarat: “Ca şi anul trecut, vreau să vă spun că am constatat (…) că Societatea Română de Radiodifuziune cred că este – şi nu exagerez cu nimic – instituţia care a arătat că, fiind bine gestionată, are şi rezultate foarte bune. (…) Cred că instituţia pe care domnul preşedinte Ovidiu Miculescu o conduce este una etalon (…), este un exemplu pozitiv şi în felul ăsta constatăm că se poate face mai mult decât se aşteptau sau gândeau unii”.

    Potrivit proiectului de buget, din suma totală aprobată pentru 2015, 167.500.000 de lei reprezintă plata către Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, care asigură emisia canalelelor Radioului Public, 8.248.000 de lei este suma necesară pentru funcţionarea Direcţiei Radio România Internaţional, 16.000.000 de lei – pentru funcţionarea Direcţiei Formaţii Muzicale, iar 1.200.000 de lei – pentru funcţionarea Radio Chişinău.

    Suma solicitată de Radioul Public de la bugetul de stat reprezintă 47,24% din totalul finanţării SRR, restul de 52,76% provenind din venituri proprii.

    Societatea Română de Radiodifuziune deţine în prezent posturile Radio România Actualităţi, Radio România Internaţional, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Antena Satelor, Radio3Net, Radio Bucureşti, peste 10 staţii regionale şi locale şi Radio Chişinău. Acestora li se adaugă postul online pentru copii Radio Junior şi agenţia de presă Rador.

  • 2014, cel mai important an pentru piaţa globală de M&A de la declanşarea crizei financiare

    La finalul unui an foarte important pentru piaţa internaţională de M&A, analiza identifică ariile geografice şi sectoarele care şi-au încetinit sau şi-au intensificat activitatea. Pentru piaţa din Statele Unite a fost o perioadă foarte intensă, înregistrând o creştere a valorii totale a tranzacţiilor, datorată, în parte, operaţiunilor de tip inbound (investiţii străine). Ultimele 12 luni au fost foarte active pentru sectoarele tehnologie, media şi telecomunicaţii; încă din etapa de due diligence investitorii au manifestat o atenţie sporită pe zona de tehnologie, pe fondul unui interes sporit în ceea ce priveşte securitatea cibernetică şi protecţia datelor.

    Nadia Badea, partener în cadrul Clifford Chance Badea, spune: „Pentru echipa locală de corporate M&A 2014 a fost un an plin, pe măsură ce activitatea investitorilor s-a intensificat, fie prin reactivarea unor proiecte îngheţate, fie prin proiecte noi la nivel local sau regional. Am asistat şi asistăm în continuare proiecte de pe piaţa imobiliară, industria de petrol & gaze, sectorul financiar, industria farmaceutică, domeniul serviciilor, industria bunurilor de consum şi sectorul agricol. Anticipăm că prima parte a anului viitor va fi chiar mai intensă, cu câteva tranzacţii mari aflate în prag de finalizare”.

    Reperele globale ale anului 2014

    •           Europa şi regiunea Asia Pacific înregistrează, în continuare, o creştere pe piaţa M&A. La rândul lor, Statele Unite au raportat, până în acest moment, o creştere anuală de 54%, înregistrând un total de 1.185 miliarde de dolari, incluzând un avans de 179% a valorii tranzacţiilor inbound.

    •           Tranzacţiile transfrontaliere îşi menţin tendinţa de creştere, activitatea înregistrată între cele cinci regiuni importante contribuind cu 25% la valoarea totală a tranzacţiilor M&A de la nivel global.

    •           Industria Serviciilor Medicale şi cea a Bunurilor de consum/ Retail sunt cele mai dinamice din punctul de vedere al activităţii M&A.

    •           Investitorii financiari care, în mod tradiţional, se concentrau pe investiţii private equity pe pieţele dezvoltate, s-au orientat spre multiple categorii de active, noi nişe de piaţă şi arii geografice diverse. Cu precădere, investitorii îşi mută interesul de la economiile dezvoltate, cu rate mici de creştere, către pieţele ce cresc rapid, cum sunt cele din Africa, unde investiţiile inbound provenite din Statele Unite au crescut de-a lungul anului, iar tranzacţiile M&A realizate în interiorul continentului african s-au majorat de aproape patru ori. 

    Guy Norman, liderul global al practicii corporate din cadrul Clifford Chance, spune: „2014 a fost un an foarte bun pentru piaţa globală de M&A. Pe măsură ce companiile caută să îşi extindă prezenţa globală şi să îşi consolideze poziţia în cadrul propriei industrii, iar investitorii financiari urmăresc încasări sporite pe pieţe şi sectoare noi, asistăm la o activitate M&A solidă la nivel trans-regional. În mod obişnuit, această creştere este datorată unui excedent de lichiditate sau unei accesări accelerate a resurselor globale de lichidităţi, provenind din mai multe surse, la costuri foarte atractive”.

    El a adăugat: „Este dificil să anticipăm evoluţia pieţei M&A în 2015, pe fondul actualului context economic şi politic, însă – în pofida incertitudinilor şi provocărilor globale – există în continuare oportunităţi atractive pentru investitorii informaţi, agili şi pregătiţi să îşi asume anumite riscuri ce pot fi administrate”.

    Raportul Clifford Chance identifică câteva tendinţe pentru anul viitor:

    Private Equity şi continentul african: În contextul în care investitorii caută să obţină randamente mai mari, ei îşi vor diversifica în continuare activitatea. Volumul tranzacţiilor din Africa va creşte, pe măsură ce piaţa asistă la mai multe exituri realizate de fonduri de private equity aflate la finalul unui ciclu investiţional. Evoluţia pieţei lărgeşte foarte mult categoria activelor scoase la vânzare şi generează oportunităţi nu doar pentru investitorii africani tradiţionali de private equity, ci şi pentru investitori de private equity din pieţe dezvoltate şi corporaţii internaţionale care, în unele cazuri, vor investi în Africa pentru prima dată.

    Tehnologie, media şi telecomunicaţii şi riscul cibernetic: Activitatea M&A din cele trei sectoare nu dă semne de încetinire, pe fondul tendinţelor de consolidare şi convergenţă. Nevoia de aliniere la reglementările privind securitatea cibernetică şi protecţia datelor imprimă tranzacţiilor o atenţie sporită în sectoarele în care componenta de tehnologie este importantă.

    Finanţarea M&A: Lichiditatea pieţelor de capital a contribuit la sentimentul general de optimism în ceea ce priveşte condiţiile de finanţare a datoriilor, ceea ce nu poate decât să îmbunătăţească perspectivele pieţei M&A în 2015. Accesul la resursele globale de lichiditate în scopul finanţării M&A a devenit tot mai facil pentru debitori, tendinţă susţinută de dezvoltarea continuă a structurii capitalurilor, multiplicarea opţiunilor în zona produselor financiare, reluarea activităţii de creditare bancară în paralel cu apariţia de noi creditori instituţionali şi convergenţa dintre termenii produselor financiare şi standardele de piaţă. Este de aşteptat ca piaţa să fie în continuare dominată de soluţii optimizate şi opţiuni financiare inovatoare pentru tranzacţiile mari.

    Raportul Clifford Chance privind tendinţele globale din piaţa M&A are la bază datele publicate de Mergermarket şi informaţiile proprii adunate la nivelul reţelei globale şi pe baza experienţei internaţionale de pe piaţa M&A. Raportul integral va fi publicat în luna ianuarie 2015.