BusinessMagazin

Blog

  • Rusia se aşteaptă la probleme bugetare serioase în următorii ani

    “Ne aşteptăm la probleme majore în 2016 şi 2017. Acum este momentul să luăm decizii în privinţa reducerii cheltuelilor cu angajamentele asumate în trecut, astfel încât să ajungem la un buget echilibrat pe termen mediu şi lung”, a declarat ministrul Finanţelor, Anton Siluanov, scrie agenţia de ştiri Prime, citată de RIA Novosti.

    Angajamentele privind cheltuielile sociale vor fi onorate, însă creşterile de salarii ar trebui însoţite şi de o îmbunătăţire a eficienţei, a spus ministrul. Siluanov a semnalat cheltuielile pentru apărare şi transferurile la Fondul de Pensii, cu un deficit semnificativ, ca fiind cele mai puternice presiuni asupra bugetului.

    Putin a semnat în mai anul trecut, după preluarea unui nou mandat de preşedinte, mai multe decrete autorizând cheltuieli sociale. În total, 2.100 de miliarde de ruble (63,7 miliarde de dolari) sunt alocate de la buget în perioada 2014-2016 pentru respectarea decretelor respective, a spus ministrul.

    Reuters Rusia a scris, citând un document care detalia strategia bugetară a guvernului până în 2030, că bugetul federal se va confrunta, probabil, cu un deficit de 10.000 de miliarde de ruble (302,5 miliarde de dolari) al veniturilor necesare pentru finanţarea angajamentelor statului în perioada 2017-2020.

    Creşterea cheltuielilor cu pensiile, o scădere probabilă a veniturilor din materii prime, a celor din taxe şi declinul Fondului de Rezervă, constituit din venituri provenind din exporturile sectorului energetic, ar putea pune noi presiuni pe buget, a scris ediţia rusă a agenţiei Reuters.

    Costurile sociale mai mari vin într-o perioadă în care guvernul derulează un program masiv de reînarmare, care a urcat cheltuielile pentru apărare la maximul ultimelor două decenii.

    Situaţia ar putea fi rectificată prin reducerea cheltuielilor şi majorarea taxelor din sectorul petrolier, arată strategia bugetară până în 2030, obţinută de Reuters. Ministerul de Finanţe urmează să transmită documentul guvernului.

    Un consilier prezidenţial a respins estimarea de 10.000 de miliarde de ruble ca fiind mult prea mare.

    “Chiar şi în cazul unei variante de creştere economică lentă, cifra este complet nerealistă”, a declarat jurnaliştilor consilierul prezindeţial Andrei Belousov.

    Conform scenariului analizat în document, bugetul federal va înregistra deficit chiar dacă preţurile actuale ridicate la petrol se menţin şi va fi acoperit în principal prin împrumuturi. În consecinţă, datoria guvernamentală va creşte de la 12% din PIB în acest an la 18,2% în 2030, aproape de limita de 20% stabilită de Ministerul de Finanţe.

    Strategia bugetară este bazată pe un scenariu conservator în privinţa creşterii economice, cu o rată medie de 2,5% până în 2030. Autorităţile ruse se aşteaptă ca economia să crească în acest an cu numai 1,4%, cel mai redus ritm începând din 2009 şi sub rata anuală de 7% înregistrată în timpul primelor două manadate de preşedinte ale lui Putin.

  • Rusia se aşteaptă la probleme bugetare serioase în următorii ani

    “Ne aşteptăm la probleme majore în 2016 şi 2017. Acum este momentul să luăm decizii în privinţa reducerii cheltuelilor cu angajamentele asumate în trecut, astfel încât să ajungem la un buget echilibrat pe termen mediu şi lung”, a declarat ministrul Finanţelor, Anton Siluanov, scrie agenţia de ştiri Prime, citată de RIA Novosti.

    Angajamentele privind cheltuielile sociale vor fi onorate, însă creşterile de salarii ar trebui însoţite şi de o îmbunătăţire a eficienţei, a spus ministrul. Siluanov a semnalat cheltuielile pentru apărare şi transferurile la Fondul de Pensii, cu un deficit semnificativ, ca fiind cele mai puternice presiuni asupra bugetului.

    Putin a semnat în mai anul trecut, după preluarea unui nou mandat de preşedinte, mai multe decrete autorizând cheltuieli sociale. În total, 2.100 de miliarde de ruble (63,7 miliarde de dolari) sunt alocate de la buget în perioada 2014-2016 pentru respectarea decretelor respective, a spus ministrul.

    Reuters Rusia a scris, citând un document care detalia strategia bugetară a guvernului până în 2030, că bugetul federal se va confrunta, probabil, cu un deficit de 10.000 de miliarde de ruble (302,5 miliarde de dolari) al veniturilor necesare pentru finanţarea angajamentelor statului în perioada 2017-2020.

    Creşterea cheltuielilor cu pensiile, o scădere probabilă a veniturilor din materii prime, a celor din taxe şi declinul Fondului de Rezervă, constituit din venituri provenind din exporturile sectorului energetic, ar putea pune noi presiuni pe buget, a scris ediţia rusă a agenţiei Reuters.

    Costurile sociale mai mari vin într-o perioadă în care guvernul derulează un program masiv de reînarmare, care a urcat cheltuielile pentru apărare la maximul ultimelor două decenii.

    Situaţia ar putea fi rectificată prin reducerea cheltuielilor şi majorarea taxelor din sectorul petrolier, arată strategia bugetară până în 2030, obţinută de Reuters. Ministerul de Finanţe urmează să transmită documentul guvernului.

    Un consilier prezidenţial a respins estimarea de 10.000 de miliarde de ruble ca fiind mult prea mare.

    “Chiar şi în cazul unei variante de creştere economică lentă, cifra este complet nerealistă”, a declarat jurnaliştilor consilierul prezindeţial Andrei Belousov.

    Conform scenariului analizat în document, bugetul federal va înregistra deficit chiar dacă preţurile actuale ridicate la petrol se menţin şi va fi acoperit în principal prin împrumuturi. În consecinţă, datoria guvernamentală va creşte de la 12% din PIB în acest an la 18,2% în 2030, aproape de limita de 20% stabilită de Ministerul de Finanţe.

    Strategia bugetară este bazată pe un scenariu conservator în privinţa creşterii economice, cu o rată medie de 2,5% până în 2030. Autorităţile ruse se aşteaptă ca economia să crească în acest an cu numai 1,4%, cel mai redus ritm începând din 2009 şi sub rata anuală de 7% înregistrată în timpul primelor două manadate de preşedinte ale lui Putin.

  • Comenzile noi din industrie au crescut cu 8,1% în primele zece luni

    Au mai crescut, de asemenea, comenzile noi din industria bunurilor de uz curent (+5,9%) şi industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+4,0%). Scǎderi s-au înregistrat în industria bunurilor intermediare (-4,4%).

    Comenzile noi din industrie în luna octombrie 2013, comparativ cu luna precedentă, au crescut cu 6,2%, datorită creşterilor înregistrate în industria bunurilor intermediare (+6,8%), în industria bunurilor de capital (+6,1%), în industria bunurilor de uz curent (+5,7%) şi în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+5,3%).

    În octombrie 2013, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, comenzile noi din industrie s-au majorat pe ansamblu cu 10,3%, datorită creşterilor înregistrate în industria bunurilor de capital (+16,0%), în industria bunurilor de uz curent (+6,7%), în industria bunurilor intermediare (+3,4%) şi în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+2,7%).
     

  • Afacerile din industrie au crescut cu 4,3% în primele zece luni

    Afacerile din industrie s-au majorat datorită creşterii industriei prelucrătoare (+4,7%). Industria extractivǎ a scǎzut cu 4,7%.

    Pe marile grupe industriale, creşteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în industria bunurilor de capital (+15,6%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+4,4%), industria bunurilor de uz curent (+2,8%) şi industria bunurilor intermediare (+0,8%). Industria energetică a scǎzut cu 9,5%.

    Cifra de afaceri din industrie în octombrie 2013, comparativ cu luna precedentă, a crescut pe total industrie cu 3% datorită creşterilor din industria prelucrătoare (+3,1%) şi din industria extractivă (+0,5%).

    Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de capital (+6,9%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+6,8%), industria bunurilor intermediare (+3,8%) şi industria bunurilor de uz curent (+1,0%). Industria energetică a scǎzut cu 8,4%.

    În luna octombrie 2013, faţă de luna octombrie 2012, afacerile din industrie s-au majorat, pe ansamblu cu 3,2%, datorită creşterilor din industria prelucrătoare (+3,8%). Industria extractivǎ a scǎzut cu 11%.

    Pe marile grupe industriale creşteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în industria bunurilor de capital (+10,1%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+3,6%), industria bunurilor de uz curent (+2,4%) şi industria bunurilor intermediare (+1,8%). Industria energetică a scǎzut cu 9,5%.

  • Un miliardar chinez anunţă o investiţie gigant 10 miliarde de dolari într-un proiect portuar la Marea Neagră

    Wang va colabora pentru acest proiect cu partenerul ucrainean Kievgidroinvest LLC, a anunţat grupul Interoceanic Canal Investment Management, deţinut de miliardarul chinez.

    Prima fază a proiectului, estimată la trei miliarde de dolari, include construirea unui port în peninsula Crimea din Marea Neagră, reconstrucţia portului Sevastopol şi dezvoltarea unei zone economice care va găzdui companii active în sectorul tehnologic, se arată în comunicatul Interoceanic, citat de Bloomberg.

    A doua fază prevede un aeroport, un terminal de gaz natural lichefiat şi un şantier naval, iar costurile sunt estimate la şapte miliarde de dolari.

    Finanţarea pentru prima fază a proiectului este asigurată şi include fonduri proprii ale lui Wang, împrumuturi bancare şi investiţii ale partenerilor. Construcţia trebuie să înceapă la sfârşitul anului 2014.

    Wang deţine o avere estimată la circa 1,1 miliarde de dolari, potrivit Indicelui Miliardarilor calculat de Bloomberg. Proiectul de investiţii a fost prezentat în timpul unei vizite la beijing a preşedintelui ucarainean, Viktor Ianukovici.

    Un oficial de rang înalt contactat de Reuters a declarat, însă, că nu a auzit de aceste planuri.

    “Pot spune că un astfel de proiect nu a trecut prin ministerul nostru”, a spus oficialul.

    Proiectul portuar de 300 de hectare ar urma să fie localizat la 60 de kilometri nord de Sevastopol, la Marea Neagră.

    Miliardarul chinez a anunţat în iunie că va cheltui 40 de miliarde de dolari pentru construcţia unui canal de 286 kilometri în Nicaragua, care să rivalizeze Canalul Panama. Lucrările ar trebui să înceapă până la sfârşitul anului 2014 şi să fie finalizate în şase ani, a spus el. Wang a afirmat că a atras investiţiile necesare pentru proiect, dar nu a dezvăluit alte detalii.

  • Banca centrală a Germaniei a îmbunătăţit prognozele economice pentru acest an şi pentru 2014

    Economia Germaniei va creşte cu 0,5% în acest an şi cu 1,7% anul următor, arată noile prognoze ale Bundesbank. Anterior, banca lua în calcul un avans al PIB de 0,3% pentru acest an şi de 1,5% pentru anul următor.

    Pentru anul 2015, instituţia financiară anticipează o accelerare la 2% a celei mai mari economii europene, potrivit Reuters.

    “Economia Germaniei este în stare bună – rata şomajului este scăzută, numărul de angajaţi este în urcare, iar creşterea salarială revine la normal”, a declarat preşedintele Bundesbank, Jens Weidmann.

    Germania a fost în ultima perioadă un motor important al recuperării în zona euro, aflată în încetinire, în contextul datelor macroeconomice mai slabe din Franţa şi Italia.

    Îmbunătăţirea estimărilor economice a fost determinată în principal de cererea internă şi mai puţin de exporturi, situaţie susţinută de dobânzile reduse şi creşterea veniturilor.

  • Finanţele au atras 50 milioane lei printr-o licitaţie suplimentară

    Trezoreria a împrumutat joi 500 milioane lei prin obligaţiuni cu scadenţa în noiembrie 2018, exact cât a anunţat iniţial, la un randament mediu de 4,9%, în creştere faţă de cel acceptat la jumătatea lunii noiembrie pentru aceeaşi maturitate, de 4,7%.

    Fiind o licitaţie suplimentară, doar pentru oferte necompetitive, Trezoreria a oferit vineri acelaşi randament mediu. La licitaţiile pentru oferte necompetitive, participanţii indică doar suma pe care vor să o plaseze în titlurile de stat, nu şi randamentul pe care îl ţintesc. Subscrierile au totalizat vineri 87 milioane lei.

    Administratorii datoriei publice au programat pentru luna decembrie licitaţii în valoare de 3,99 miliarde de lei, sub suma atrasă în luna noiembrie, de 4,55 miliarde de lei.

    În decembrie ajung la maturitate titluri în valoare de 2,08 miliarde lei.

    Următoarea operaţiune este programată pentru luni, când Finanţele vor să vândă obligaţiuni pe şapte ani, în valoare de 500 milioane lei.

    De la începutul anului, ministerul a împrumutat de pe piaţa internă 44,711 miliarde lei, la care se adaugă emisiuni în valută, interne şi externe, de 3,07 miliarde de euro şi 1,5 miliarde de dolari.

  • Kaufland a deschis un hipermarket construit pe platforma fostei fabrici Electroaparataj

    Potrivit unor informaţii furnizate anterior de Kaufland, investiţia medie într-o unitate se situează între 6 şi 9 milioane euro. Noul magazin va comercializa o gamă de 20.000 de articole.

    În Bucureşti, retailerul mai deţine magazine pe şoseaua Colentina, Bulevardul Barbu Văcărescu, Strada Sebastian, Strada Răcari şi pe Strada Valea Cascadelor.

    De la începutul anului, Kaufland România a mai deschis şapte magazine noi, în Paşcani, Fălticeni, Rădăuţi, Galaţi, Petroşani, Ploieşti şi Bucureşti.

    Compania a creat până în prezent peste 12.000 de noi locuri de muncă directe în România, la sediul central în Bucureşti, în magazinele deschise, precum şi la centrele logistice situate în parcul Industrial Ploieşti şi Turda.

    Kaufland este cel mai mare retailer din România după valoarea vânzărilor, depăşind Metro Cash&Carry şi Carrefour. Anul trecut, hipermarketurile cu profil discount au avut o cifră de afaceri netă de 6,4 miliarde lei (1,4 miliarde euro), în creştere cu 15% faţă de 2011, şi un profit net de 274,5 milioane lei (61,6 milioane euro), cu 64% mai mare.

    Retailerul a deschis primul magazin în România în anul 2005. Compania este parte a grupului german Lidl & Schwartz, care mai operează pe plan local reţeaua de discount Lidl.

  • Ponta: Am sesizat deja DNA privind contractul cu Bechtel la Autostrada Transilvania

    Întrebat, vineri, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, dacă Guvernul va sesiza DNA în legătură cu nereguli din contractul cu Bechtel, Victor Ponta a declarat acest demers a fost făcut deja în baza rezultatelor unui raport de control.

    “Am făcut-o deja. Am trimis rezultatele controlului şi aspectele de natură penală pe care noi le-am descoperit către DNA. Am vrut să încheiem o dezbatere care durează de foarte mulţi ani şi este importantă pentru Transilvania, de ce ceea ce am început în 2004 nu am continuat. Răspunsul este foarte multă ignoranţă şi rea-credinţă. Dincolo de trecut, e bine să ştim din cauza cui nu am făcut autostrada”, a spus Ponta.

    Premierul a participat, vineri, la inaugurarea Campusului Teologic “Nicolae Ivan” din Cluj-Napoca, unde a primit cea mai înaltă distincţie a Mitropoliei Clujului, “Crucea transilvană”, dar a şi fost huiduit de un opozanţi ai proiectului Roşia Montană şi ai exploatării gazelor de şist. De la Cluj-Napoca, Victor Ponta a plecat spre Sebeş, pentru a inspecta lucrările la autostrada Deva-Sibiu.

    Inspectorii guvernamentali arată în raportul încheiat la 27 noiembrie şi transmis vineri de Guvern, printre altele, că înţelegerea cu Bechtel a fost modificată fără respectarea dispoziţiilor legale, ceea ce a condus la prejudicii pentru stat.

    Conform raportului, renegocierea contractului, stabilit iniţial la “valoarea corectă” şi certificată ca atare de 2,2 miliarde euro, a fost iniţiată, în 2005, fără un mandat din partea Guvernului, fiind doar un mandat acordat de fostul ministru al Transporturilor Gheorghe Dobre (PDL), iar lucrările fiind întârziate. Negocierile au fost coordonate de Gheorghe Dobre şi fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu.

    Prin încheierea unui acord de modificare la contract, în baza unei hotărîri de guvern iniţiată de Dobre şi avizată de Vlădescu şi fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei, statul a fost păgubit cu 40 milioane euro, prin reclasificarea acestei sume, acordate iniţial cu titlu de avans, drept cheltuieli de mobilizare, cu încălcarea dispoziţiilor legale. Inspectorii arată că miniştrii ştiau, conform notei de fundamentare a hotărîrii de guvern, că aveau obligaţia recuperării acestei sume.

    Pentru crearea unei “aparenţe de legalitate”, a fost însă acceptată creşterea cheltuielilor de mobilizare de la 30 milioane euro la 70 milioane euro, cu toate că acestea se refereau la activităţi anterioare înceerii construcţiei, iar construcţiile erau deja începute din 2004.

    Inspectorii îi acuză astfel pe miniştrii Dobre, Vlădescu şi Macovei că au creat un artificiu pentru a justifica faptul că Bechtel a păstrat 40 milioane euro.

    Inspectorii mai arată că în acrdul de modificare a fost extinsă cu un an perioada lucrărilor, ceea ce a majorat costul total cu cel puţin 12 milioane euro, ca rezultat al aplicării costurilor indirecte de capital cu un milion euro pe lună.

    În raport se mai arată că, în 2009, contractul a fost din nou modificat de către fostul ministru al Transporturilor Radu Berceanu (PDL) şi directorul CNADNR Cristian Duică, doar printr-un protocol deşi era necesară măcar o hotărâre de guvern, ceea ce a avut drepr consecinţe plata către Bechtel a 29,4 milioane euro, sumă necertificată de către reprezentantul beneficiarului, respectiv al dirigintelui de şantier. Suma includea şi contravaloarea lucrărilor care includeau vicii de calitate.

    Ulterior, în 2011, printr-un memorandum al Guvernului care indica un cost total de 9,9 miliarde euro şi o economie, neargumentată însă, de 6 miliarde euro, Bechtel a mai primit încă 115 milioane euro pentru “soluţionarea pretenţiilor”.

    În raport este prezentată şi o sinteză a majorării costurilor în perioada 2006-2011, arătându-se că suma de plată a fost ridicată de la 343,1 milioane euro la 695,7 milioane euro, pentru secţiunea 2B a autostrăzii şi de la 214,7 milioane euro la 509,6 milioane euro pentru secţiunea 3C. Cheltuielile indirecte de capital pentru cele două secţiuni au fost majorate de la 28,8 milioane euro la 84 milioane euro.

    Costurile de proiectare la secţiunea 2B au urcat de la 4,5 milioane euro la 5,6 milioane euro.

    Valoarea totală efectiv plătită către Bechtel, calculată iniţial la 2,2 miliarde euro pentru întreaga autostradă, a fost de 1,2 miliarde euro pentru doar 52 kilometri realizaţi, reprezentând 12,5% din lungimea totală a autostrăzii. Pe o distanţă de 60,5 kilometri, 15,7% din lungimea totală, lucrărle au fost doar începute, nu şi finalizate.

    În raport se mai arată că reprezentanţii Companiei Naţionale pentru Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) nu au pus la dispoziţia Corpului de Control originalul contractului, iar acesta nici nu a fost găsit în pofida căutărilor la mai multe instituţii, fiind obţinute doar copii certificate. În final, la CNADNR a fost identificat un exemplat marcat “conform cu originalul”, în limba engleză, care ar fi originalul documentului aflat în posesia statului.

    Inspectorii guvernamentali arată că, în urma controlului, au rezultat acte şi operaţiuni care pot întruni elementele constitutive ale unor fapte de natură penală săvârşite de foştii miniştri Gheorghe Dobre, Sebastian Vlădescu, Monica Macovei şi Radu Berceanu şi fostul şef CNADNR Cristian Duică, fiind sesizată astfel Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).

    Raportul de control va fi trimis şi Serviciului Român de Informaţii (SRI), CNADNR, ministerelor Transporturilor, Finanţelor, Justiţiei, Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Departamentului pentru Proiecte de Investiţii, Secretariatului General al Guvernului, Cancelariei premierului şi Curţii de Conturi.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin de luni, 9 decembrie

    COVER STORY: 4G – sfârşitul tuturor restricţiilor

    La nouă ani de la momentul când Vodafone (Connex) lansa în premieră în România serviciile de date 3G, piaţa locală va marca în aprilie 2014 o nouă revoluţie tehnologică: mai multe reţele mobile cu tehnologia 4G vor oferi în majoritatea oraşelor din ţară nu doar viteze de acces la internet de aproape 300 de ori mai mari, ci şi o stabilitate şi o calitate a serviciului ce vor putea rivaliza în sfârşit cu cele ale conexiunilor fixe.

     

    CARIERĂ: Facultăţile care îţi asigură o slujbă după absolvire

     

     

    AFACERI: Vânzătorii de sentimente pentru manageri prea ocupaţi

    MANAGEMENT: Din mina de aur de la Brad, în birourile din piaţa Victoriei

    SPECIAL: Ucraina, la moment de răscruce

     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.