BusinessMagazin

Blog

  • Miron Mitrea, condamnat definitiv la 2 ani de închisoare cu executare. Irina Jianu, condamnată la 5 luni de închisoare

    Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, format din preşedintele Mihai Ionuţ Matei, Rodica Cosma, Mariana Ghena, Anca Mădălina Alexandrescu şi Ştefan Pistol, a decis să confişte de la fostul deputat PSD Miron Mitrea suma de 327.928 de lei.

    Instanţa a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei din 15 octombrie 2014, dată de un complet de trei judecători de la ICCJ.

    Decizia de vineri a instanţei supreme este definitivă, Miron Mitrea şi Irina Paula Jianu urmând să fie încarceraţi.

    Miron Mitrea le-a spus magistraţilor, la ultimul termen de judecată, că regretă imaginea pe care şi-a făcut-o în faţa procurorilor.

    “Regret că procuratura se referă la comportamentul meu. Am demisionat la momentul respectiv pentru a da posibilitatea începerii urmărării penale în cazul meu, în schimb regret că nu a fost găsit procesul verbal de confruntare în care Sergiu Sechelariu recunoaşte că a primit un miliard de lei vechi de la mine. Nu am făcut nicio faptă penală”, a spus Mitrea, în ultimul cuvânt.

    Irina Paula Jianu le-a spus judecătorilor că nu a primit niciodată bani şi nici nu a fost favorizată de Miron Mitrea.

    Procurorul de şedinţa al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a reiterat acuzaţiile care i se aduc lui Miron Mitrea, a prezentat din nou probele cu care anchetatorii au dovedit aceste fapte şi a arătat că, în raport de acest probatoriu, dar şi de calitatea pe care o avea Mitrea la momentul săvârşirii faptelor, se impune o majorare a pedepsei de doi ani de închisoare cu executare, stabilită de prima instanţă de judecată.

    În 15 octombrie 2014, instanţa supremă l-a condamnat pe Miron Mitrea, ministru al Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei în perioada 2000 – 2004 şi parlamentar PSD la data trimiterii în judecată, la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzat că a luat mită 520.000 de lei, sub forma unor lucrări executate la casa mamei sale, pentru a o menţine pe Irina Jianu în funcţiile de inspector şef adjunct şi, ulterior, inspector şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii.

  • Ashton Carter, noul şef al Pentagonului. Senatul american a aprobat numirea

    Ashton Carter, care a primit 93 de voturi pentru şi cinci împotrivă, va conduce Departamentul Apărării pentru a coordona răspunsul Statelor Unite faţă de extremiştii islamişti, sprijinul acordat de Rusia separatiştilor din estul Ucrainei şi războiul din Afganistan, relatează NBC News.

    Liderul majorităţii republicane din Senat, Mitch McConnell, a afirmat înaintea votului că îl va susţine pe Carter, dar se aşteaptă de la el “să spună adevărul în faţa puterii”.

    Carter a promis că va oferi sfaturi obiective Casei Albe, iar în cursul audierii pentru confirmarea în funcţie a afirmat că susţine schimbarea actualei politici a administraţiei Obama de a nu furniza armament Ucrainei.

    El a transmis Comisiei pentru controlul Serviciilor armate din Senat că înfrângerea grupării Stat Islamic va fi prioritatea sa.

    Carter îl va înlocui pe Chuck Hagel, care şi-a anunţat demisia în noiembrie, după mai puţin de doi ani la conducerea Departamentului Apărării.

    “Ash Carter a fost un lider important al echipei noastre de securitate naţională în primii ani ai preşedinţiei mele, iar după confirmarea covârşitoare de astăzi din partea Senatului, sunt mândru să-i urez bun venit în calitate de secretar al Apărării”, a afirmat preşedintele Obama, într-un comunicat.

  • Iohannis, despre măsurile antiterorism: Să se aplice fără diferenţe între ţările Schengen şi celelalte

    Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că o temă importantă a discuţiilor a constituit-o continuarea luptei împotriva terorismului, cu atât mai mult după atentatul tragic de la Paris, acest subiect căpătând o nouă relevanţă şi dimensiune politică.

    ”În numele României, am adoptat o declaraţie privind măsurile de combatere a terorismului. Acestea vizează securitatea cetăţenilor, prevenirea radicalismului, cooperarea cu partenerii internaţionali”, a spus Iohannis.

    El a mai precizat că România a susţinut măsurile destinate creării instrumentelor pentru apărarea cetăţenilor Uniunii şi consolidarea cooperării în format european.

    ”Susţinem de asemenea cooperarea cu partenerii din afara Uniunii, pentru contracararea acestor ameninţări, utilizând la maxim cadrul deja existent. Am insistat ca măsurile aplicate să nu creeze noi diviziuni în interiorul Uniunii. Este nevoie de o abordare cuprinzătoare care să valorifce sentimentul extraordinar de solidaritate de după atentatul de la Paris şi să evite ostracizarea uneia sau alteia dintre comunităţi”, a precizat Iohannis.

    El a mai afirmat că, la discuţii, a subliniat ”necesitatea păstrării unui echilibru între libertăţile fundamentale precum păstrarea principiului liberei circulaţii a persoanelor în interiorul Uniunii, respectarea legislaţiei şi responsabilitatea pe care o avem de a asigura securitatea cetăţeniltor”.

    ”Măsurile noastre nu trebuie să creeze noi bariere, ci trebuie aplicate coerent în interiorul frontierelor Uniunii Europene, fără diferenţe de tratament între statele membre Schengen şi cele non-Schengen”, a mai spus Klaus Iohannis.

  • DNA cere majorarea pedepsei lui Mitrea, în dosarul de corupţie privind renovarea casei mamei sale

    Ultimul termen din dosarul lui Mitrea este judecat vineri de Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care va da o decizie definitivă în acest caz.

    Procurorul de şedinţa al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a reiterat acuzaţiile care i se aduc lui Miron Mitrea, a prezentat din nou probele cu care anchetatorii au dovedit aceste fapte şi a arătat că, în raport de acest probatoriu, dar şi de calitatea pe care o avea Mitrea la momentul săvârşirii faptelor, se impune o majorare a pedepsei de doi ani de închisoare cu executare, stabilită de prima instanţă de judecată.

    Procesul continuă cu pledoariile avocaţilor lui Miron Mitrea şi ai Irinei Paula Jianu.

    După ce instanţa va încheia discuţiile în dosarul lui Miron Mitrea, urmează să rămână în pronunţare şi să anunţe data la care va da decizia definitivă.

    În 15 octombrie 2014, instanţa supremă l-a condamnat pe Miron Mitrea, ministru al Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei în perioada 2000 – 2004 şi parlamentar PSD la data trimiterii în judecată, la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzat că a luat mită 520.000 de lei, sub forma unor lucrări executate la casa mamei sale, pentru a o menţine pe Irina Jianu în funcţiile de inspector şef adjunct şi, ulterior, inspector şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii.

    Instanţa l-a achitat pe Mitrea pentru instigare la fals şi a mai dispus încetarea procesului penal în cazul său pentru uz de fals. Prin aceeaşi sentinţă s-a dispus confiscarea a 169.440 de lei de la Mitrea şi a fost menţinut sechestul asigurător pus de procurori.

    Irina Paula Jianu, fost şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii, a fost condamnată la cinci luni de închisoare cu executare, pentru dare de mită.

    Nicolae Popescu, fost arhitect şef al Primăriei Voluntari, a primit o pedeapsă de cinci luni de închisoare pentru fals în acte şi două luni pentru favorizarea infractorului. Instanţa a decis să cumuleze aceste pedepse cu o alta de trei ani de închisoare, dintr-un alt dosar. Judecătorii au constatat că pedeapsa de trei ani de închisoare a fost executată.

    Procurorii arătau, în rechizitoriul trimis instanţei, că lucrările de construcţii, amenajare şi dotare au fost executate de societăţile Conimpuls SA Bacău, Vertcon SA Bacău, Durimpuls SRL Bacău şi Regal Glass SRL Bacău la un imobil din Voluntari, judeţul Ilfov, proprietatea mamei lui Mitrea.

    “Foloasele necuvenite au fost pretinse şi primite în schimbul numirii şi menţinerii Irinei Paula Jianu în funcţia de inspector şef adjunct şi inspector şef al ISC. La momentul numirii în funcţia publică Irina Paula Jianu avea calitatea de vicepreşedinte, respectiv acţionar la societăţile comerciale menţionate”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    Cei trei inculpaţi au fost trimişi iniţial în judecată în 5 martie 2009, însă ICCJ a dispus ca dosarul să ajungă din nou la Direcţia Naţională Anticorupţie, din cauza unor vicii de procedură. În 26 aprilie 2012, procurorii DNA l-au anunţat pe Miron Mitrea că încep din nou urmărirea penală împotriva lui, iar dosarul a fost înregistrat la ICCJ în 25 octombrie 2013.

    Camera Deputaţilor a respins, în 13 august 2008, solicitarea DNA de avizare a începerii urmăririi penale în cazul lui Miron Mitrea.

    Social-democratul Miron Mitrea şi-a anunţat, la începutul lunii septembrie 2008, în plenul Camerei Deputaţilor, demisia din acest for, motivând că recurge la acest gest pentru a nu i se mai spune că se ascunde în spatele imunităţii.

    Ulterior, Mitrea a obţinut un mandat de senator (2008 – 2012) şi un nou mandat de deputat (2012 – 2016).

    În 2 februarie 2015, Miron Mitrea a demisionat din Parlament, plenul Camerei Deputaţilor luând act atunci de demisia acestuia.

    Irina Jianu, condamnată la şase ani de închisoare în dosarul “Trofeul calităţii” şi la patru ani în cazul “Zambaccian”, plus un spor de nouă luni, a fost eliberată condiţionat în 13 ianuarie, după ce a ispăşit doi ani şi şase luni din pedeapsă. Irina Jianu era încarcerată în Penitenciarul Bacău din iunie 2012.

  • Oltchim şi-a redus anul trecut aproape la jumătate pierderea, până la 509,4 milioane lei

    Veniturile totale au crescut cu aproape 10%, la 654,8 milioane de lei, comparativ cu 598 milioane de lei în 2013, iar cheltuielile au scăzut cu 26%, la 1,6 miliarde de lei.

    Mai mult, cheltuielile cu personalul au scăzut cu 80 de milioane de lei, pe fondul disponibilizării a 918 de angajaţi în iunie 2013.

    Cifra de afaceri a companiei de stat a crescut cu 26%, de la 497,9 milioane de lei în 2013 la 627,5 milioane de lei (141,2 milioane de euro) anul trecut, se arată într-un raport al Oltchim.

    Creşterea cifrei de afaceri a fost determinată de avansul exporturilor cu 44,7%, la 444 milioane de lei, în timp ce vânzările pe piaţa internă s-au diminuat cu 4%, la 183 de milioane de lei.

    Astfel, Oltchim a vândut anul trecut pe piaţa internaţională 71% din producţie, faţă de 62% în anul precedent.

    Datoriile au crescut uşor faţă de sfârşitul anului 2013, de la 3,66 miliarde de lei, la 3,73 miliarde de lei, din care 38,3 milioane de lei reprezintă salarii compensatorii nete aferente personalului disponibilizat.

    Autorităţile au încercat de mai multe ori, în ultimii ani, să privatizeze compania, dar demersurile au eşuat, cel mai recent anul trecut, din lipsă de oferte.

    Combinatul chimic este controlat de stat, prin Ministerul Economiei, care deţine 54,8% din acţiuni, şi se află în insolvenţă din ianuarie 2013.

    Administratorii judiciari ai Oltchim, firmele Rominsolv şi BDO Business Restructuring, au anunţat luna trecută că vor prezenta în luna februarie planul de reorganizare a companiei, care urmează să fie aprobat în martie, acesta prevăzând vânzarea companiei către un cumpărător eligibil.

    “Strategia de reorganizare care va fi supusă aprobării creditorilor presupune îmbunătăţirea în continuare a rezultatelor economico – financiare, consolidarea şi păstrarea echilibrului financiar al OLTCHIM precum şi vânzarea OLTCHIM SA către un cumpărător eligibil”, se arăta într-un comunicat transmis Bursei de Valori Bucureşti.

    Pentru îmbunătăţirea rezultatelor financiare, compania vizează investiţii tehnologice care să ducă la reducerea consumului de energie. Totodată, dacă vor fi atrase alte surse de finanţare Oltchim va reporni noi instalaţii, potrivit comunicatului.

  • Obama joacă într-un clip haios pentru a-şi promova programul în domeniul sănătăţii – VIDEO

    Şeful statului american a fost de acord să filmeze un clip haios şi autoironic pentru BuzzFeed, pentru a le da de veste americanilor că luni expiră termenul până la care pot subscrie pentru ObamaCare anul acesta, scrie ziarul New York Post în pagina electronică.

    Obama atinge noi culmi ale unui comportament care nu caracterizează un preşedinte, comentează ziarul, ca protagonist al unui videoclip de două minute intitulat “Lucruri pe care le fac toţi, dar despre care nimeni nu vorbeşte”, lansat pe Internet joi.

    În clip, Obama ţine un băţ pentru făcut selfie-uri, pozează la oglindă cu un aer serios, zâmbeşte, face cu ochiul şi multe altele.

    La un moment dat îşi pune ochelari de aviator, ca Joe Biden, sau se preface că trage cu pistolul, în faţa unei oglinzi.

    În altă postură, la oglindă, Obama scoate limba şi face cu ochiul.

    El îşi promovează mesajul tot la oglindă, făcându-se că nu pronunţă corect chiar termenul limită de înscriere în ObamaCare.

    Clipul a fost înregistrat la Casa Albă, după un scenariu în care preşedintele aşteaptă un reporter să vină să-l intervieveze. “Pregătirea” sa dinainte de interviu este prezentată în paralel cu pregătirea reporterului, acasă.

    Până joi după-amiaza, clipul a fost vizualizat de peste 5,4 milioane de ori, potrivit BuzzFeed.

  • Incendiu la un hotel din Cluj-Napoca. 40 de persoane au fost evacuate

    Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Cluj, Mihai Iacob, a declarat pentru corespondentul MEDIAFAX că incendiul a izbucnit la acoperişul şi la mansarda hotelului, pompierii intervenind cu două autospeciale.

    Totodată, la faţa locului a fost trimisă şi o ambulanţă a Serviciului Judeţean de Ambulanţă Cluj.

    “Incendiul a izbucnit la un hotel de pe strada Moldovei din Cluj-Napoca. S-a intervenit cu două autospeciale de la ISU şi cu o ambulanţă. Au fost aproximativ 40 de persoane evacuate, dar nu sunt victime. A ars mansarda, pe o suprafaţă de 30 de metri pătraţi, iar intervenţia pentru stingerea focului este în derulare şi încă nu se cunoaşte cauza probabilă a incendiului”, a spus Mihai Iacob.

    Hotelul la care a izbucnit incendiul se află în apropierea Sălii Sporturilor din Cluj-Napoca.

     

  • Cutremur de 3,7 grade în zona Vrancea, cu epicentrul în judeţul Prahova

    Seismul s-a produs la adâncimea de 200 de kilometri, iar cele mai apropiate oraşe de epicentrul cutremurului sunt Săcele (27 de kilometri), Sinaia (31 de kilometri), Vălenii de Munte (31 de kilometri), Braşov (33 de kilometri) şi Câmpina (38 de kilometri).

    Cel mai mare cutremur din acest an, cu magnitudinea de 4,6 grade, s-a produs în 24 ianuarie, în zona seismică Vrancea.

    În 22 noiembrie 2014, în Vrancea s-a produs un cutremur de 5,7 grade, fiind cel mai mare ca magnitudine înregistrat în România în ultimii 10 ani. Seismul a fost simţit şi în Bucureşti şi a fost urmat de mai multe replici, care nu au depăşit însă 3,3 grade. Din cauza cutremurului, alimentarea cu energie electrică a fost afectată în mai multe localităţi din judeţul Galaţi. Serviciile de ambulanţă din Vrancea au primit mai multe apeluri pentru atacuri de panică, iar funcţionarea unor reţele de telefonie mobilă a fost afectată temporar.

     

  • Preţurile de consum au crescut în ianuarie cu 0,4%. Care sunt produsele cu cele mai mari creşteri

    Faţă de decembrie, preţurile au crescut la alimente cu 0,5% şi la mărfuri nealimentare cu 0,2%, tarifele serviciilor urcând cu 0,6%.

    Cele mai mari creşteri au fost înregistrate la legume (4,5%), ouă (1,2%) şi fructe (1%).

    Comparativ cu ianuarie 2014, alimentele s-au ieftinit cu 0,7%, dar produsele nealimentare au avut preţuri mai mari cu 0,5%, iar tarifele cu 2,2%.

    “Creşterea medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2014 – ianuarie 2015) faţă de precedentele 12 luni (februarie 2013 – ianuarie 2014), calculată pe baza IPC, este de 1,0%”, arată INS, într-un comunicat.

    La începutul lunii februarie Banca Naţională a României a modificat în scădere prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 2,2% la 2,1%.

    Rata anuală a inflaţiei s-a situat în decembrie la 0,83%, înregistrând un minim record.

    Creşterea medie a preţurilor a fost anul trecut de 1,1% faţă de 2013, determinată pe baza indicelui preţurilor de consum (IPC), şi de 1,4% după indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC).

  • Hollande: Franţa nu va livra navele Mistral Rusiei în urma armistiţiului de la Minsk

    Presa rusă a scris că, în urma acordului de încetare a focului în estul Ucrainei încheiat joi la Minsk, după negocieri între liderii Rusiei, Ucrainei, Franţei şi Germaniei, Parisul ar putea autoriza livrarea celor două nave Mistral comandate de Rusia şi a căror vânzare a fost suspendată în noiembrie, relatează Les Echos în ediţia electronică.

    Francois Hollande, prezent la summitul Uniunii Europene de la Bruxelles, a dezminţit însă această informaţie, apreciind că “deocamdată nu sunt întrunite condiţiile”. “Sper că vor fi într-o zi (…). Este clar că dacă se rezolvă totul (pentru reglementarea crizei ucrainene-n.r.) vor fi luate măsuri la nivel european pentru a reduce sancţiunile” adoptate împotriva Rusiei, a declarat Hollande, la finalul summitului. “Franţa se va putea înscrie în acest proces (…), dar încă nu suntem acolo”, a adăugat el.

    Franţa a decis în noiembrie 2014 să suspende livrarea celor două nave Mistral Rusiei, din cauza acţiunilor întreprinse de Moscova în Ucraina. Hollande a formulat atunci două condiţii pentru livrare: un armistiţiu respectat de toate părţile şi o dovadă tangibilă privind reglementarea politică a conflictului din Ucraina.

    Contractul dintre Franţa şi Rusia a fost semnat în 2011, în timpul mandatului preşedintelui Nicolas Sarkozy, şi prevede furnizarea a două portelicoptere în schimbul sumei de 1,2 miliarde de euro.