BusinessMagazin

Blog

  • Şefii Google, Yahoo şi Facebook nu vor participa la summitul de securitate IT al lui Obama

    Preşedintele şi directorul executiv al Facebook, Mark Zuckerberg, directorul general al Yahoo, Marissa Mayer, şi şefii Google, Larry Page and Eric Schmidt, au fost invitaţi dar nu vor fi prezenţi la conferinţa de la Stanford University, potrivit companiilor, transmite Bloomberg.

    Şeful Apple, Tim Cook, intenţionează să participe la evenimentul la care Obama urmează să susţină un discurs major şi să patroneze un prânz privat.

    Industria tehnologică a fost o sursă vitală de sprijin politic, contribuţii de campanie şi asistenţă în dezvoltarea unor tactici high-tech pentru Obama, atunci când a câştigat preşedinţia în 2008 şi 2012. Relaţiile sale cu sectorul IT s-au întăutăţit între timp, companiile intrând în conflict cu administraţia Obama din cauza spionajului guvernamental şi a dorinţei de a preoteja drepturile utilizatorilor şi clienţilor la viaţa privată.

    Yahoo, Facebook, Google, precum şi Microsoft au anunţat că vor fi reprezentate la eveniment de directorii pentru securitate informaţională.

    Un oficial al Casei Albe a spus că administraţia Obama este mulţumită de participarea reprezentanţilor industriei tehnologice la summit.

    Summitul face parte dintr-o nouă campanie de combatere a hackerilor, iar discuţiile se vor concentra pe creşterea colaborării între companii şi agenţii, îmbunătăţirea securităţii cibernetice pentru protejarea consumatorilor şi securizarea mai bună a sistemelor de procesare a plăţilor.

    Yahoo, Facebook şi Google sunt încă deranjare de amploarea activităţilor de spionaj ale Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA), dezvăluite de Edward Snowden în 2013, şi încearcă să îşi asigure utilizatorii că produsele lor sunt sigure şi că nu furnizează în mod voit date guvernului.

    În acest context, Apple şi Google au început să ofere smartphone-uri care criptează automat datele, pentru a proteja fotografiile, documentele şi listele de contact de spionajul guvernamental sau de hackeri. Pe de altă parte, autorităţile guvernamentale au încercat să convingă companiile să le pună la dispoziţie date, în cadrul investigaţiilor.

    Casa Albă nu a inclus aceste probleme pe lista de subiecte a summitului.

  • CGMB a hotărât excluderea lui Gabriel Pîrvu, găsit incompatibil de ANI

    Consilierii generali au votat joi proiectul de hotărâre privind încetarea mandatului de consilier al lui Pîrvu, pe care l-au aprobat cu 49 de voturi “pentru” şi unul “împotrivă”, votul fiind nominal.

    Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a anunţat în iulie 2013 că Gabriel Pîrvu a fost incompatibil în perioada 5 mai 2010 – 2 mai 2011, întrucât a exercitat, simultan, funcţia de consilier general în cadrul CGMB şi calitatea de administrator – membru în Consiliul de Administraţie al Societăţii Naţionale a Sării SA Bucureşti.

    Curtea de Apel Bucureşti a decis că Gabriel Pîrvu a fost în incompatibilitate, decizia devenind definitivă prin necontestare, la 26 martie 2014.

    Potrivit legii, persoana faţă de care s-a constatat starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului.

    ANI a cerut, în 18 august 2014, aplicarea sancţiunii disciplinare de revocare din funcţie a consilierului general Gabriel Pîrvu, care ocupa şi funcţia de viceprimar, ca urmare a deciziei definitive.

    Pentru că Gabriel Pîrvu nu a fost revocat de CGMB, consilierii generali au fost amendaţi, în 2 septembrie, de ANI, cu câte 2.000 de lei. ANI a anunţat atunci că, dacă Pîrvu nu va fi exclus, va sesiza organele de urmărire penală.

    În 28 noiembrie, Prefectura Municipiului Bucureşti a înaintat instanţei o solicitare de anulare a hotărârii de numire a lui Gabriel Pîrvu în funcţia de viceprimar, ca urmare a stării de incompatibilitate în care se afla consilierul municipal.

    În 18 decembrie, Pîrvu a fost schimbat din funcţia de viceprimar cu Cornel Pieptea, liderul grupului PNL în CGMB.

  • Ponta s-a întâlnit, la Washington, cu reprezentanţi ai unor companii americane

    La întâlnire, organizată de AMRO (American-Romania Business Council), au participat reprezentanţi ai companiilor ADM, Allied TechSystems, Amgen, Boeing, Cargill, Chevron, Coca-Cola, Ellicott, ExxonMobile, General Electric, Lindsay, Mega, MetLife, MoneyGram, Pike Energy, Raytheon, Smithfield, Timken, informează Guvernul.

    “Companiile americane deja prezente în ţara noastră i-au prezentat primului-ministru şi celorlalţi participanţi diverse aspecte ale activităţii lor şi au solicitat sprijinul Guvernului, acolo unde a fost cazul. La rândul lor, acele companii care se află într-un proces de evaluare a viitoarelor investiţii în Europa Centrală şi de Sud-Est au fost interesate să cunoască evoluţiile economice recente din ţara noastră, cât şi stadiul raporturilor bilaterale oficiale. Un interes aparte a fost manifestat în legatură cu recenta întâlnire dintre premierul Victor Ponta şi secretarul pentru Comerţ al Statelor
    Unite”, se arată într-un comunicat.

    Reprezentanţii companiilor americane, membri AMRO, vor participa, în luna mai a acestui an, la misiunea economică pe care o va realiza Departamentul Comerţului al SUA în România.

    O misiune economică organizată de către Departamentul Comerţului din Statele Unite ale Americii va veni în România în luna mai, unul dintre principalele domenii de interes fiind cel al tehnologiei informatice şi securităţii cibernetice.

    Vizita a fost convenită în discuţia avută, miercuri, de premierul Victor Ponta, aflat în SUA, cu secretarul american al Comerţului, Penny Pritzker.

    Premierul Victor Ponta se află în vizită în Statele Unite ale Americii până duminică, el anunţând că se va întâlni, la Washington, cu secretarul de stat al Comerţului şi cu reprezentanţi ai mediului de afaceri american.

    Săptămâna trecută, înaintea şedinţei de guvern, premierul Ponta s-a întâlnit, la Palatul Victoria, cu însărcinatul cu afaceri al SUA, Dean Thompson.

    După acea discuţie, premierul le-a cerut miniştrilor să realizeze un “update” la foaia de parcurs pe zona comercială cu SUA, arătând că este nevoie de îndepărtarea oricăror bariere pentru marii investitori americani astfel încât Parteneriatul strategic să fie eficient şi din punct de vedere economic, nu doar politic şi militar.

  • DNA nu anchetează faptele sesizate de Udrea în cazul Coldea pentru că procedura nu a fost respectată

    În răspunsul oficial al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) transmis la solicitarea MEDIAFAX se arată că Elena Udrea a fost chemată de procurori în 5 şi 6 februarie, pentru a preciza cu exactitate care este denunţul pe care doreşte să îl facă, însă fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului nu s-a prezentat.

    “În denunţul formulat de Udrea Elena nu sunt indicate faptele în sensul art. 290 Cod procedură penală raportat la art. 289 Cod procedură penală. În acest context, conform normelor de procedură penală, doamna Udrea Elena a fost citată să-şi precizeze denunţul formulat, pentru data de joi – 5 februarie, respectiv pentru data de vineri – 6 februarie, dar nu s-a prezentat”, potrivit DNA.

    Articolul 289 din Codul de procedură penală se referă la “plângere” şi prevede că aceasta trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul petiţionarului, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, precum şi indicarea făptuitorului şi a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute. Conform aceluiaşi articol, plângerea se poate face personal sau prin mandatar. Mandatul trebuie să fie special, iar procura rămâne ataşată plângerii.

    Articolul 290 din Codul procedură penală se referă la “denunţ”, care este definit ca “încunoştinţarea făcută de către o persoană fizică sau juridică despre săvârşirea unei infracţiuni”. Denunţul se poate face numai personal.

    În acest context, procurorii anticorupţie arată că, până în acest moment, nu a fost începută urmărirea penală cu privire la fapte, deoarece nu au fost îndeplinite cerinţele articolului 305 din Codul de procedură penală, care stabileşte modul de începere a urmăririi penale.

    Potrivit articolului 305, organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă “când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi se constată că nu există vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale prevăzute la art. 16 alin. (1)”, printre care lipsa plângerii prealabile sau a sesizării organului competent, inexistenţa faptei sau lipsa probelor referitoare la săvârşirea unei infracţiuni de către o persoană.

    Deputatul PMP Elena Udrea, fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, arestată preventiv de miercuri, în dosarul “Microsoft”, anunţa, în 30 ianuarie, că a depus la DNA un denunţ împotriva directorului interimar al SRI Florian Coldea, pe care îl acuză că a instrumentat campania împotriva sa. Udrea preciza că în denunţ este amintit şi procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi.

    Udrea declara atunci, într-un interviu acordat Hotnews, că a intervenit la Victor Ponta pentru numirea Codruţei Kovesi la conducerea DNA şi că actualul şef interimar al SRI Florian Coldea a fost cel care a propus revenirea lui Kovesi de la Bruxelles, afirmând că cei doi au “o foarte bună relaţie”.

    În acelaşi interviu, Elena Udrea afirmă că fostul său soţ, Dorin Cocoş, i-ar fi spus că, la solicitarea lui Florian Coldea i-a dus 500.000 de euro lui Sebastian Ghiţă, pentru a-şi finanţa televiziunea.

    Udrea mai spunea că Sebastian Ghiţă i-a spus că Florian Coldea că o urăşte. “La o cafea cu domnul Sebastian Ghiţă, undeva în vara trecută, vă spun şi unde – la cafeneaua Sofa de pe Barbu Văcărescu, domnul Sebastian Ghiţă, un apropiat al SRI-ului şi o persoană care se vede des cu domnul Florian Coldea, mi-a spus că domnul Coldea mă urăşte. Am întrebat de ce şi mi-a spus un lucru pe care eu apoi l-am spus public, dar bineînteles nu am citat, la vremea aceea: pentru că am fost permanent o sursă alternativă de informaţii la preşedinte”, susţinea Udrea.

    Ulterior, în 3 februarie, Elena Udrea spunea, după ce a fost la Secţia 2 Poliţie, că a cerut o întâlnire cu cei de la SRI şi că este dispusă să meargă în orice moment la DNA pentru a da o declaraţie.

    “Merg, nu e nicio problemă. Faptul că de patru ani nu m-a chemat nimeni să dau o declaraţie şi la două zile după ce am făcut afirmaţiile la adresa domnului Coldea se trece la percheziţii. După patru ani să faci percheziţii, se trece la acuzarea mea pentru că aş fi avut beneficii electorale prin faptul că am încercat să promovez România la această gală (Gala Bute, n.r.), mie îmi arată că este o legătură clară între declaraţiile mele şi ceea ce s-a întâmplat luni (2 februarie, n.r.). Mă şi gândeam ieri, marţi dimineaţă ce dosar mai urmează? Eu aş fi dosarul”, declara Udrea.

    Udrea mai spunea că nu se aşteaptă la loialitate şi susţinere din partea nimănui şi că ştie că în acest demers este singură: “Aşa am şi pornit. Nu am pornit bazându-mă pe cineva anume şi, indiferent şi dacă aş fi un om care a încălcat legea, şi dacă aş fi cel mai rău om din România, tot ar trebui să ne întrebăm dacă ce spun eu despre domnul Coldea este adevărat”.

    În 2 februarie, procurorii DNA au făcut 18 percheziţii în Bucureşti şi judeţele Ilfov, Prahova, Hunedoara şi Gorj, la sediile mai multor firme şi la persoane suspectate de fapte de corupţie, în dosarul “Gala Bute”. Nouă persoane au fost duse atunci la audieri la sediul central al DNA, printre care fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, primarul din Lupeni – Hunedoara, Cornel Resmeriţă, Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea în perioada în care aceasta a fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, şi Gheorghe Nastasia, fost secretarul general al MDRT.

    În aceeaşi zi, DNA a cerut aviz de la Camera Deputaţilor pentru urmărirea penală a Elenei Udrea în dosarul “Gala Bute”, pentru abuz în serviciu, cu obţinerea pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

    În 4 februarie, DNA a cerut un nou aviz de la Camera Deputaţilor, pentru arestarea preventivă a Elenei Udrea, fiind acuzată şi de luare de mită. Cererea a fost avizată în 9 februarie de Camera Deputaţilor.

    Elena Udrea este arestată preventiv din 11 februarie, în dosarul Microsoft, după ce Camera Deputaţilor a avizat, tot în 9 februarie, cererea DNA de urmărire penală, reţinere şi arestare.

  • STUDIU: Generaţia Z – două miliarde de tineri “mutanţi”, în simbioză cu universul digital

    Viteză?- Da! Răbdare – Nu! Reţele de socializare? – Da! Cărţi – Nu! Ambiţie? – Da! Obedienţă – Nu! Jocuri video? – Da! Sport? – Nu! Acestea sunt caracteristicile principale ale “Generaţiei Z”, grăbită, pragmatică, independentă şi încăpăţânată. Aproximativ două miliarde de tineri născuţi după anul 1995 au crescut odată cu internetul şi sunt decişi să îşi construiască o viaţă în corelaţie cu acesta, departe de codurile şi aspiraţiile predecesorilor lor. Sunt nişte “mutanţi”, spun unii dintre oamenii de ştiinţă, fascinaţi de fuziunea aproape completă a acestor tineri cu universul digital.

    Navighează pe mai multe ecrane, uneori simultan, şi sunt obişnuiţi cu “tot, imediat, peste tot”. Li se pare normal să plătească foarte scump pentru a cumpăra cel mai recent model de telefon inteligent, dar li se pare la fel de natural să obţină gratuit, cu un simplu clic, un film sau un cântec. Consideră depăşite codurile adulţilor, mai ales cele referitoare la gen, apreciază mărcile “rebele” şi se informează înainte de toate de pe reţelele de socializare, afirmă autorii unor studii realizate în Europa şi Statele Unite de mai multe companii majore, precum BNP şi Ford Motor, care încearcă să identifice mai bine profilul viitorilor clienţi.

    Potrivit studiilor lor, aceşti tineri, cu vârste cuprinse între 13 şi 20 de ani, se consideră “lipsiţi de prejudecăţi” şi “inventivi”, dar recunosc în acelaşi timp că sunt “nerăbdători” şi “încăpăţânaţi”.

    Ei adoptă tendinţe care se propagă prin intermediul internetului pe întreaga planetă, de la superproducţii americane precum “Hunger Games” şi “Divergent” până la stilul muzical K-pop coreean, trecând prin “twerk” – un dans lasciv care face furori pe internet. Vocabularul lor este plin de acronime şi cuvinte împrumutate din limba engleză, precum “swag”, noul termen pentru “cool”.

    Potrivit fr.news.yahoo.com, idolii lor sunt vedete de pe internet, precum comentatorul suedez de jocuri video PewDiePie, considerat cel mai mare star în acest domeniu de pe YouTube.

    Prietenii lor de pe reţelele de socializare contează la fel de mult ca prietenii din viaţa reală şi sfârşesc adeseori prin a se întâlni între ei. Încă de la vârsta de 16 ani – uneori chiar mai devreme -, aceşti tineri frecventează site-urile de întâlniri. Mai mult de jumătate dintre “tinerii Z” consideră că adevărata viaţă socială se petrece pe reţelele online, unde 84% dintre ei sunt înscrişi, potrivit unui studiu efectuat de agenţia americană de publicitate JWT. Pentru ei, chat-ul online este mai uşor decât conversaţiile din realitate.

    Obişnuiţi cu ghidurile video (“tutoriale”) pe YouTube, autodidacţi în tot ceea ce priveşte domeniul high-tech deoarece părinţii lor sunt complet depăşiţi, tinerii din generaţia Z au integrat “autoînvăţarea permanentă”, cu atât mai mult cu cât au asistat deja la dispariţia mai multor tehnologii. Începând cu vechile casetofoane şi magnetofoane, abandonate în debaraua cu vechituri a familiei, la fel ca aparatele de radio, CD-uri şi DVD-uri, deoarece în lumea lor totul se face online. Pe internet, ei au văzut deja absolut tot, de la violenţă şi până la pornografie.

    Aceşti tineri petrec mai mult de trei ore pe zi în faţa ecranelor lor, potrivit cabinetului american Sparks and Honey, care consiliază firmele în legătură cu evoluţiile societăţii. “Tinerii Z” suferă de “FOMO” (“Fear of Missing Out”/ “Frica de a nu pierde ceva”) şi detestă ideea de a nu fi conectaţi la internet.

    Ei nu se mulţumesc doar cu vizualizarea de seriale şi filme online, ci vor şi să participe, să îşi creeze propriul canal pe YouTube sau propriul vlog (blog video), după modelul unor adolescenţi deveniţi celebri, precum tânărul umorist american “Fred” (Lucas Cruikshank), care a devenit cunoscut în spaţiul online încă de la vârsta de 13 ani.

    Sunt înscrişi pe mai multe reţele de socializare, începând cu Facebook, în ciuda unei tendinţe de părăsire a acestei reţele în Statele Unite, şi continuând cu Instagram, pentru fotografii, Snapchat, pentru mesaje efemere, dar şi Twitter şi Tumblr.

    O majoritate zdrobitoare navighează online privind în acelaşi timp la televizor şi consideră că tehnologia face ca totul să fie posibil. Însă durata lor de atenţie este scurtă, ei “scanează” în loc să citească, fapt ce determină uneori în timpul orelor de şcoală răspunsuri superficiale la întrebările profesorilor.

    Specialiştii au determinat o “ruptură” pe piaţa muncii: între 50% şi 72% dintre “tinerii Z” vor să îşi creeze propriul start-up, potrivit mai multor sondaje. Cuvântul “companie” evocă noţiuni puternic negative: “complicat”, “lipsit de milă”, “junglă”. Pentru a reuşi în viaţă, ei cred mai întâi în “internet”, înainte de diplome, şi vor să lucreze mai degrabă într-o organizaţie orizontală decât într-o ierarhie. În această generaţie, care vrea să se realizeze şi să reuşească, 76% dintre tineri spun că le-ar plăcea să facă din această pasiune pentru sectorul digital viitoarea lor profesie.

    Copii ai crizei economice, “tinerii Z” au criterii bine definite în ceea ce priveşte alegerile profesionale. În Franţa, la un salariu egal, 25% ar alege compania care oferă cel mai mare grad de distracţie, 22%, compania care este cel mai inovatoare şi 21%, compania cu cel mai ridicat nivel de etică. Dorind să aibă un impact în lume, “tinerilor Z” le place ideea voluntariatului, practicat deja de un sfert dintre cei cu vârste cuprinse între 16 şi 19 ani din Statele Unite, potrivit unei analize realizate de cabinetul Sparks and Honey.

    Majoritatea dintre ei spun că se simt “stresaţi” din cauza viitorului, pe care îl văd mai sumbru, mai ales în ceea ce priveşte mediul înconjurător şi economia.

  • Autorităţile consolidează încet casele pentru riscul de cutremur. Programul – gata în 154 de ani

    Programul de consolidări imobile a fost derulat extrem de lent şi în municipiul Bucureşti, unde până la sfârţitul anului 2013 au fost finalizate doar 16 imobile (8,4% din cele 190 expertizate tehnic şi încadrate în clasa de risc seismic I-pericol public), sunt concluziile unei misiuni de audit efectuate de către Curtea de Conturi la Unitatea Administrativ-Teritorială a Municipiului Bucureşti, prezentate în raportul instituţiei pe anul 2013.

    Un document prezentat de MEDIAFAX în decembrie 2013, anul realizării acestei misiuni de audit, indica faptul că autorităţile sunt conştiente de proporţia efectelor care ar urma unui cutremur puternic în ţară astfel că au rezervat doar în Bucureşti aproape 300.000 locuri de cazare pentru persoane care ar trebui evacuate din case, dar speră să le evite cu jocuri educative şi distractive numite “Ţara riscurilor”.

    Auditul a evaluat eficienţa şi eficacitatea programelor şi a măsurilor efectuate de autorităţi în scopul de a preveni efectele unui cutremur major în Bucureşti, unde un cutremur ar provoca numeroase pagube din cauza sutelor de clădiri de beton armat mai mari de 4 etaje, construite în majoritate în perioada 1930-1945 şi fără cunoştinţele necesare realizării unor structuri rezistente la cutremur.

    Raportul atenţionează că un cutremur produs în Bucureşti întruneşte toate caracteristicile unui dezastru natural major, la nivel naţional, impunându-se măsuri speciale de management preventiv al dezastrelor.

    Situaţia actuală, prezentată în document, relevă însă că autorităţile cu atribuţii au lucrat foarte încet şi nu au utilizat nici măcar bugetul pus la dispoziţie pentru lucrări de consolidare, anual rămânând neutilizate aproximativ 30% din sumele alocate din bugetul de stat cu această destinaţie.

    Deşi nu au utilizat întregul bugetul pus la dispoziţie, suma reprezentând contravaloarea lucrărilor de consolidare a fost însă modificată în toate cazurile, în final ajungându-se la o majorare de peste 40% faţă de valoarea iniţială.

    “În consecinţă, în condiţiile menţinerii ritmului de derulare a Programului de 1,2 imobile/an, acesta va fi finalizat în aproximativ 154 de ani”, este concluzia rezultată în urma evaluării situaţiei actuale.

    Curtea de Conturi mai arată că, deşi au fost derulate campanii de informare, acestea nu şi-au atins scopul, deoarece s-a observat că o bună parte din populaţie nu este informată asupra pericolelor la care se expun dacă nu iau măsuri de reducere a riscului seismic al construcţiilor existente, iar legislaţia în domeniu este neclară, fără termene clare de realizare.

    În aceste condiţii, în cazul unui dezastru major, Capitala se va confrunta cu un timp îndelungat necesar reintrării în funcţiune a sistemelor vitale (electricitate, gaze, apă), un număr mare de sinistraţi (populaţie rămasă fără adăpost) şi victime, nevoi mari de alimente de bază şi echipamente de primă necesitate, un număr redus de medici, lipsa mâinii de lucru pentru ajutorarea celor asistaţi, în special a invalizilor, persoanelor cu dizabilităţi, bătrâni, şi lipsa personalui necesar pentru realizarea lucrărilor de reconstrucţie.

    Un document prezentat de MEDIAFAX în decembrie 2013, anul realizării acestei misiuni de audit, indica faptul că autorităţile sunt conştiente de proporţia efectelor care ar urma unui cutremur puternic în ţară astfel că au rezervat doar în Bucureşti aproape 300.000 locuri de cazare pentru persoane care ar trebui evacuate din case, dar speră să le evite cu jocuri educative şi distractive numite “Ţara riscurilor”.

    Astfel de jocuri au fost incluse într-un pachet de materiale informative, în condiţiile în care cuantumul fondurilor alocate de la bugetul de stat şi destinate primăriilor pentru lucrări de consolidare a blocurilor cu risc seismic este prevăzut să fie redus la jumătate, în următorii trei ani, fiind cele mai mici din ultimii cinci ani, deşi experţii au atenţionat de multe ori că numeroase imobile sunt în pericol iminent de prăbuşire în caz de cutremur.

    Conştientizând amploarea efectelor unui seism, autorităţile arată însă că unul dintre obiectivele prioritare ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă este crearea “culturii preventive şi comportamentului proactiv în rândul comunităţii”, inclusiv prin materiale de informare preventivă precum o carte pentru copii intitulată “Cutremurul pe înţelesul tuturor”, modalităţi distractive pentru copii în a învăţa cum să fie “prevenite dezastrele”, un joc interactiv sub forma unui info-chestionar denumit “Cutremurul”, jocuri cu caracter educativ denumite “Ţara riscurilor. Să învăţăm să prevenim dezastrele”, “Împreună” şi “Supravieţuitorii cutremurului”, filme documentare, spoturi de informare preventivă cu întrebarea “Tu ţi-ai consolidat locuinţa ?”.

    Autorităţile au justificat de mai multe ori numărul extrem de redus al locuinţelor consolidate prin refuzul proprietarilor de a accepta efectuarea lucrărilor, cu suportarea unor cheltuieli.

    În acelaşi timp, însă, nu există nici bani suficienţi alocaţi pentru aceste lucrări şi nici toţi proprietarii nu sunt contactaţi de către autorităţi pentru a începe consolidarea.

    Un document prezentat de MEDIAFAX în luna mai 2013 prevede că fondurile de la bugetul de stat destinate primăriilor pentru lucrări de consolidare a blocurilor cu risc seismic vor fi reduse la jumătate până în 2016, fiind cele mai mici din ultimii cinci ani.

    Experiţii în domeniu au atenţionat de mai multe ori public că numeroase imobile, în principal din municipiul Bucureşti, sunt în pericol iminent de prăbuşire în cazul unui cutremur puternic.

    Potrivit datelor oficiale, numai în Capitală sunt 112 clădiri înscrise în clasa I de risc seismic, care prezintă pericol public, construite între 1900 şi 1950, corespunzând construcţiilor cu risc ridicat de prăbuşire la cutremure, şi alte 260 imobile, dintre care aproape 60 construite în intervalul 1824-1898.

    Dintre acestea, doar aproximativ 30 de imobile au fost consolidate începând cu 1990.

    Într-un document oficial redactat încă din 2006, experţii tehnici au avertizat Guvernul că lucrările de reducere a riscului seismic al clădirilor existente trebuie considerate ca fiind de interes naţional, deoarece un potenţial cutremur de tipul celui înregistrat în 1977 sau 1940 ar putea produce pierderi mai mari, din cauza deteriorării în timp şi majorării numărului de imobile grav afectate de seisme.

    În acel document se arăta că pe lista tuturor clădirilor care trebuie consolidate se află aproximativ 3.000 imobile, dintre care 600 sunt încadrate în clasa I de risc seismic, iar clădirile vulnerabile sunt amplasate în special în municipiul Bucureşti, în judeţele aflate sub influenţa zonei sesimologice din Vrancea, în Banat şi zona Făgăraşului.

    La finele anului 2011, un studiu prezentat de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) atenţiona că pierderile pe care le-ar provoca în sectorul rezidenţial un cutremur similar celui din martie 1977 ar putea ajunge la 4,8 miliarde de euro, în condiţiile în care valoarea totală a locuinţelor la nivel naţional este estimată la 105,6 miliarde de euro.

    Cutremurul din 4 martie 1977 a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter şi a generat pierderi de peste 2 miliarde de dolari, respectiv 5% din Produsul Intern Brut al României din acel an, potrivit datelor Băncii Mondiale.

    Din totalul pierderilor, peste 50% au fost la locuinţe, în Bucureşti fiind 90% din victime şi 70% din pierderi. Seismul a provocat decesul unui număr de 1.570 de persoane, la care s-au adăugat 11.300 răniţi, cauza principală fiind prăbuşirea a 28 de clădiri înalte.

     

  • CNA: Antena 1, Antena Stars, Kanal D, Pro TV, amendate cu 230.000 lei pentru emisiunile de divertisment

    Decizia a fost luată, în şedinţa de joi, de Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), care a monitorizat principalele emisiuni de divertisment difuzate de Antena 1, Antena Stars, Kanal D şi Pro TV, în perioada mai – decembrie 2014. CNA a primit 89 de reclamaţii privind numeroase încălcări ale legislaţiei audiovizualului în aceste emisiuni.

    Întrunit în şedinţă joi, CNA a hotărât sancţionarea televiziunilor Antena 1 şi Pro TV, cu câte 70.000 de lei (la propunerea membrului CNA Lorand Turos), a Antena Stars, cu 50.000 de lei (la propunerea membrului CNA Gabriel Tufeanu), şi a Kanal D, cu 40.000 de lei (la propunerea lui Lorand Turos).

    Pe de altă parte, alte trei propuneri făcute de Gabriel Tufeanu (amenzi de câte 100.000 de lei, pentru Antena 1 şi Pro TV, şi amendă de 50.000 de lei, pentru Kanal D) şi de Radu Călin Cristea (amenzi de câte 40.000 de lei, pentru Antena 1 şi Pro TV, şi amenzi de câte 35.000 de lei, pentru Antena Stars şi Kanal D) nu au întrunit numărul minim necesar de voturi (şase) pentru a putea fi aplicate.

    “Aceste abateri de la lege se întâmplă zilnic. Îmi pare foarte rău şi nu ştiu cum putem face noi pentru a reveni pe linia normală. Chiar am vrea să convocăm toţi decidenţii posturilor şi să-i convingem că legea trebuie respectată. Aş propune sancţiuni foarte mari, ca să fie mai puţine abateri. Dar nu prea s-a practicat. Data viitoare voi propune sancţiuni maxime, pentru că aceste abateri se întâmplă zilnic“, a spus Gabriel Tufeanu, în şedinţa de joi.

    Sancţiunile au fost aplicate pentru încălcarea mai multor articole din Legea audiovizualului şi a Codului audiovizualului, între care şi cele referitoare la protecţia minorilor, la protejarea demnităţii umane şi la limbajul utilizat.

    În cazul Antena 1, CNA a analizat mai multe ediţii ale emisiunilor “Acces Direct” şi “Un show păcătos”, în cazul Pro TV au fost analizate mai multe ediţii ale emisiunii “La măruţă”, în cazul Antena Stars au fost analizate ediţii ale emisiunilor “Răi da’ Buni” şi “Agentul Vip”, iar în cazul Kanal D au fost analizate ediţii ale programului “Wowbiz”.

    În unele dintre aceste emisiuni au fost abordate subiecte precum cazurile unor prostituate, în altele, scandaluri între cântăreţul de manele Nicolae Guţă şi două dintre amantele acestuia, iar în altele, scandaluri între Costin Mărculescu şi fosta lui soţie.

    Mirela Bomboe, reprezentanta Antena 1 şi Antena Stars, a declarat că moderatorii emisiunilor nu au permis invitaţilor să folosească un limbaj injurios, iar atunci când a fost cazul au luat măsuri, scoţându-i din platou pe unii invitaţi.

    De asemenea, Bomboe a spus că emisiunile au fost realizate cu acordul persoanelor ale căror poveşti au fost prezentate. “Cei care nu au fost prezenţi la noi au fost la posturile concurente, în episoadele aceleiaşi poveşti. S-au discutat subiecte de viaţă privată cu prezenţa persoanelor implicate (…) Putem discuta dacă ne place sau nu, dacă persoanjele respective pot fi repere sau nu. Dar cu siguranţă sunt episoade de viaţă, secvenţe de viaţă adevărată”, a spus Bomboe.

    Pe de altă parte, Adriana Păpureanu, reprezentanta Pro TV, a spus că prezentatorul emisiunii “La măruţă” a intervenit atunci când a fost necesar. “Este vorba despre o emisiune de divertisment (…) Este o diferenţă între ce se întâmplă într-o emisiune de divertisment şi ce se întâmplă în viaţa reală. Cei care apar acolo acceptă să îşi spună povestea şi o fac sub diverse feluri”, a spus Păpureanu.

    La rândul său, Cătălin Băleanu, reprezentantul Kanal D, a spus că emisiunea “Wowbiz” este un program nocturn, difuzat de la ora 22.30, cu încadrarea “15” pe majoritatea covârşitoare a desfăşurării sale.

    În cazul Antena Stars, amenda de 50.000 de lei a fost aplicată la propunerea lui Gabriel Tufeanu cu şase voturi “pentru” (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Viorel Vasile Buda, Laura Georgescu, Gabriel Tufeanu) şi două “împotrivă” (Radu Călin Cristea şi Răsvan Popescu).

    În cazul Antena 1, amenda de 70.000 de lei a fost aplicată la propunerea lui Lorand Turos, cu şapte voturi “pentru” (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Viorel Vasile Buda, Laura Georgescu, Gabriel Tufeanu şi Răsvan Popescu), în timp ce “împotrivă” a votat Radu Călin Cristea.

    În cazul Pro TV, amenda de 70.000 de lei s-a aplicat la propunerea lui Lorand Turos cu unanimitate de voturi, iar în cazul Kanal D amenda de 40.000 de lei a fost aplicată tot la propunerea lui Lorand Turos şi cu unanimitate de voturi.

  • Românii cheltuiesc peste 40 milioane euro pe an pentru vacanţe în Thailanda

    “Din datele oficiale ale autorităţilor thailandeze, în anul 2013 şi-au făcut vacanţa în această ţară puţin peste 20.000 de români. Din datele preliminare, şi în anul 2014 au fost tot cam atâţia“, a declarat agenţiei MEDIAFAX Mădălina Nan, PR&Marketing Assistant la reprezentanţa în în Balcani a Autorităţii pentru Turism a Thailandei (TAT Balkan Office).

    Ea spune că românii stau în jur de 13 zile în Thailanda şi cheltuiesc, în medie, 105 euro pe zi pe cazare, mâncare, băutură şi excursii. La suma totală de 1.365 de euro, se adaugă şi preţul biletului de avion, care ajunge, în medie, la 800-850 de euro. În total, peste 2.100 de euro.

    Din aceste date reiese că cei 20.000 de români cheltuiesc anual pentru vacanţe în Thailanda mai mult de 42 de milioane de euro.

    Românii merg în Thailanda în zone precum Bangkok, Puuckett sau Pattaya.

    “În general merg la plajă, dar sunt destul de munţi şi cei care ajung în nord, pentru pachete mai culturale. Cei mai mulţi stau în Bangkok câteva zile, iar apoi merg în insule pentru plajă sau în diverse circuite”, a mai spus Mădălina Nan.

    Într-un clasament al Organizaţiei Mondiale a Turismului, cea mai vizitată ţară din lume este Franţa, cu peste 80 de milioane de turişti în 2013, urmată de Statele Unite (70 de milioane de turişti), Spania (60 de milioane de turişti), China (55 mil. turişti), Italia (47 mil. turişti), Turcia (37 mil. turişti), Germania (31 mil.), Marea Britanie (31 mil.), Rusia (28 mil.) şi Thailanda (26 mil.).

    Thailanda încasează anual din turism 35-36 de miliarde de euro.

     

  • Bursa de la Moscova a crescut după anunţul privind armistiţiul din Ucraina. Rubla s-a depreciat

    Indicele RTS al bursei de la Moscova este în urcare cu 4,4%, după ce a crescut cu până la 5,7% în prima parte a şedinţei, şi ar putea încheia ziua cu cel mai mare avans de după 8 decembrie, pe fondul optimismului privind reducerea riscului unor noi sancţiuni economice împotriva Rusiei, transmite Bloomberg.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat joi că un acord a fost încheiat la Minsk pentru încetarea ostilităţilor în Ucraina începând de duminică, 15 februarie.

    “Acordul reduce riscul aplicării de noi sancţiuni împotriva Rusiei, însă rămâne problema respectării termenilor. În cazul reluării ostilităţilor, pieţele vor reacţiona negativ”, a spus Vitali Isakov, manager în cadrul fondului rus de administrare a activelor Otkritie Asset Management.

    Randamentele obligaţiunilor ruse pe cinci ani au continuat să scadă joi şi au ajuns la 13,67%, cu 0,14 puncte procentuale sub nivelul de marţi. Cu toate acestea, costul la care Rusia se poate împrumuta pe pieţele externe rămâne cu aproape 6 puncte peste nivelul de la finele lunii februarie de anul trecut, înainte ca Rusia să anexeze Crimeea.

    Rubla a crescut cu până la 1,2% faţă de dolar în urma anunţului privind acordul cu Ucraina, însă a trecut pe scădere la scurt timp, iar în jurul orei 13:30 se tranzacţiona la 65,446 unităţi, în coborâre cu 0,3% faţă de închiderea de miercuri.

    De la începutul anului, rubla s-a depreciat cu 6,3% faţă de dolar.

  • Danone distribuie brânza Leerdammer

    “Alături de reprezentanţii Bel Group, cu care suntem parteneri încă din 2011, anunţăm lansarea în România a unui alt brand Bel: Leerdammer, lider pe segmentul brânzeturilor feliate în Europa”, spune Roxana Tisăianu, director comercial al Danone PDPA.

    Brânza Leerdammer este un produs pe bază de lapte de vacă, are un conţinut de grăsime de 45%, fiind bogată în calciu. Leerdammer nu are adaos de conservanţi şi conţine mai puţin de 0,1% lactoză.

    „Produsul este vândut în felii pre-ambalate, în pachet resigilabil. Leerdammer este disponibilă în 4 arome: Original, Light life, o variantă mai uşoară care are cu 38% mai puţină grăsime decât varianta Original, Delacrème, cu o textură mai cremoasă, şi Caractère care oferă un gust mai puternic, datorită perioadei mai lungi de maturare”, a declarat Boyan Neytchev, managing director al Bel Central Europe.

    În 2013 grupul Bel a înregistrat vânzări de 2,7 miliarde euro, având în portofoliu mărci ca La Vache Qui Rit, Kiri, BabyBel, Leerdammer, Boursin, precum şi 20 de branduri locale.

    Produsele Bel se fabrică în 28 de centre de producţie şi se distribuie în peste 120 de ţări.

    În 2011, Bel Group şi Danone au încheiat un parteneriat strategic prin care liderul mondial pe piaţa iaurturilor a devenit distribuitor oficial în România a mai multor branduri de brânzeturi Bel.