BusinessMagazin

Blog

  • Ce nu s-a văzut la summitul de la Minsk: Schimburile de priviri dintre Putin, Poroşenko, Merkel şi Hollande la negocierile pentru acordul de pace – GALERIE FOTO

    Germania a fost destul de rezervată în comentariile privind rezultatele negocierilor de la Minsk. Toate părţile au lucrat pentru a se înregistra progrese, negocierile au fost “foarte dificile”, dar rezultatele lor “nu sunt o realizare”, a declarat ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier. “Acordurile de astăzi nu sunt nici o soluţie universală, nici o realizare”, a declarat el.

    GALERIE FOTO – Imagini din timpul negocierilor de la Minsk pentru acordul de pace

    GALERIE FOTO

    Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a calificat acordul drept unul încurajator, dar a precizat că doar speranţa nu este suficientă. “Acordul de astăzi de la Minsk este o veste binevenită şi ne dă speranţă. Speranţa este bună, chiar esenţială, dar nu suficientă. Testul real este respectarea armistiţiului pe teren. Primul acord de la Minsk nu a fost respectat, aşa cum vă amintiţi. După discuţia mea cu cancelarul Angela Merkel am sentimentul că ar trebui să rămânem extrem de precauţi”, a declarat el.

    Un set de măsuri pentru implementarea Acordurilor de la Minsk, adoptat joi, prevede retragerea artileriei grele atât de către forţele guvernamentale ucrainene, cât şi de către rebelii proruşi, cu scopul de a crea o zonă demilitarizată de 40 până la 150 de kilometri lăţime pe linia frontului din regiunea Donbas (est).

    Textul prevede şi o retragere a “trupelor străine, a armamentului greu şi mercenarilor” din Ucraina, sub monitorizarea OSCE, iar “grupările armate ilegale” urmează să fie dezarmate.

    Hollande a declarat că membrii “formatului Normandia” – el însuşi, cancelarul german Angela Merkel şi preşedinţii ucrainean Petro Poroşenko şi rus Vladimir Putin – vor păstra permanent contactul, pe telefon, şi că s-ar putea întâlni din nou, săptămâna viitoare, în cazul în care implementarea armistiţiului de joi de la Minsk va impune acest lucru.

  • Charlie Sheen vrea să devină preşedintele Statelor Unite ale Americii

    Actorul american, în vârstă de 49 de ani, spune că a ajuns la concluzia că este “candidatul ideal” pentru a candida la funcţia prezidenţială în 2016, după ce a realizat un mic sondaj în rândul prietenilor săi. De asemenea, Charlie Sheen a mai spus că ar fi tentat să facă echipă la alegeri cu tatăl său, Martin Sheen.

    “Am făcut un sondaj – erau vreo 10 persoane. În fiecare situaţie – indiferent de scenariul etic sau de cel social -, atunci când spuneam că vreau să candidez la funcţia de preşedinte, procentul de susţinere era de 100%”, a dezvăluit starul american în emisiunea de comedie “The Flipside With Michael Loftus”.

    “Ghiciţi cine ar putea să candideze alături de mine la funcţia de vicepreşedinte? Tatăl meu! Va fi o echipă Sheen – Sheen la alegerile din 2016. Vom candida cu o platformă politică bazată pe adevăr şi transparenţă. Serios!”, a adăugat Charlie Sheen.

    Actorul, renumit pentru stilul său de viaţă petrecăreţ, spune că abordarea sa transparentă asupra vieţii îi va asigura o “izolaţie” perfectă împotriva tuturor criticilor.

    “Imaginaţi-vă că mă aflu într-o dezbatere. Contracandiatul meu va spune: «Ei bine, ai făcut asta!». Iar eu îi voi răspunde: «Şi?». Ce vor putea să spună despre mine în timpul acelor dezbateri şi să nu fie deja cunoscut de public? «Dar atunci când ai făcut…?». Le voi răspunde: «Aşa, şi ce-i cu asta?»”, a spus actorul american.

    Viaţa personală a actorului Charlie Sheen a fost deosebit de turbulentă, marcată de numeroase scandaluri intens mediatizate, provocate de dependenţa de alcool şi de droguri, divorţuri şi violenţă conjugală. De altfel, din cauza acestor scandaluri, Charlie Sheen a fost concediat, în 2011, din distribuţia serialului “Doi bărbaţi şi jumătate”.

    În 2010, Charlie Sheen a fost cel mai bine plătit actor de televiziune din lume, câştigând 1,8 milioane de dolari pentru fiecare episod din serialul de comedie “Doi bărbaţi şi jumătate/ Two and a Half Men”, în care a interpretat rolul personajului Charlie Harper, un afemeiat notoriu.

  • Dragobetele, sărbătorit la Muzeul Satului din Bucureşti, în perioada 21 – 24 februarie

    Dragobetele, patronul dragostei şi al bunei dispoziţii în tradiţia populară românescă, mai este numit Cap de Primăvară, Cap de Vară, fiu al Babei Dochia, Sânt Ion de primăvară şi logodnicul păsărilor şi este identificat cu zeii antici ai iubirii. Sărbătoarea dragostei – Dragobetele era celebrată în satele româneşti prin câteva practici rituale care marchează sfârşitul iernii şi începutul primăverii, moment în care oamenii rezonează cu natura renăscută, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

    Programul manifestării cuprinde expoziţia de fotografie “Dragobetele sărută fetele!”, aflată la a patra sa ediţie şi deschisă publicului în sala “Gheorghe Focşa”, organizată împreună cu Asociaţia Bucureştiul meu drag, prezentări de costume, spectacole de cântece şi dansuri, concursuri cu premii, şedinţe foto pentru perechile de îndrăgostiţi, târg cu meşteri populari veniţi din toate zonele ţării şi gastronomie tradiţională.

    Persoanele care poartă numele lui Dragobete – Draga, Drăguţa, Drăgan, Dragoş – au acces gratuit la evenimente (pe baza cărţii de identitate).

  • Ferenc Gyurcsany: Vizita lui Vladimir Putin la Budapesta este un eşec al diplomaţiei ungare

    Ferenc Gyurcsany a declarat vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, că de la reuniunea G20 din noiembrie din Australia niciun lider european nu a înclinat spre o întâlnire bilaterală cu Putin. Vizita la Budapesa este în interesul lui Putin, afirmă el.

    Coaliţia Democrată (DK) se aşteaptă ca premierul Viktor Orban să afirme clar că “dansul păunului pe care îl practică între Moscova, Bruxelles şi Berlin” s-a terminat “pentru că Ungaria este dedicată alianţelor sale în cadrul Uniunii Europene”.

    Gyurcsany a argumentat că Ungaria nu are un interes real în a semna un acord de cumpărare de gaze cu Rusia. Mai degrabă, cele 28 de state membre ar trebui să ajungă împreună la un acord şi, în acest fel, să obţină condiţii considerabil mai favorabile, a declarat el, adăugând că preşedintelui rus ar trebui să i se spună politicos că perioada în care Ungaria încheia acorduri exclusiv cu Gazprom s-a terminat.

    Întrebat despre propriile lui întâlniri cu preşedintele rus în timp ce se afla la putere, Gyurcsany a declarat că Statele Unite şi liderii UE îl considerau pe Putin un politician care introduce precaut un sistem democratic.

  • Şeful OSCE: Nu există militari ruşi în estul Ucrainei

    “Avem informaţii despre prezenţa unor cetăţeni ruşi, dar nu şi despre prezenţa unor unităţi militare ruse în estul Ucrainei”, a spus Lamberto Zannier, citat de Sputnik.

    “Activităţile de monitorizare din estul Ucrainei sunt obstrucţionate din cauza situaţiei fragile de securitate”, a subliniat Zannier.

    “Sperăm ca ostilităţile să se încheie până la termenul-limită stabilit la Minsk”, a subliniat Zannier, citat de Euronews.

    Preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat joi că s-a ajuns la un acord, la Minsk, pentru încetarea ostilităţilor în Ucraina începând din 15 februarie. Conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în aprilie 2014, s-a soldat până acum cu peste 5.350 de morţi.

  • Cerinţele Elenei Udrea în închisoare: Să vopsească gratiile şi caloriferele, să schimbe mobilierul şi să tapeteze pereţii

    Sursele citate au precizat, pentru MEDIAFAX, că, în virtutea legii donaţiei, Elena Udrea a adresat conducerii Arestului Central al Poliţiei Capitalei o cerere în care a solicitat să i se permită să-şi renoveze celula.

    Udrea a menţionat că intenţionează să văruiască, să vopsească zăbrelele şi caloriferele, să schimbe mobilierul şi să pună tapet pe pereţi.

    Conform anchetatorilor, solicitarea Elenei Udrea urmează să fie analizată, săptămâna viitoare, de şeful Arestului Capitalei.

    Elena Udrea se află în arest din seara zilei de 10 februarie, când a fost reţinută de procurorii DNA, în ziua următoare ea fiind arestată pentru 30 de zile prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul Microsoft.

    Udrea este acuzată, în dosarul Microsoft, de trei fapte de trafic de influenţă – în legătură cu încheierea şi derularea acordului cadru de licenţiere Microsoft din anul 2009, a contractelor subsecvente şi a actelor adiţionale la acestea, în legătură cu derularea contractului e-România şi în legătură cu pretinderea şi primirea a 500.000 de euro -, precum şi de spălare de bani.

    Fostul soţ al Elenei Udrea, Dorin Cocoş este acuzat în acest dosar că ar fi pretins şi primit 9.000.000 de euro de la Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, pentru ca, prin intermediul lui Udrea, la acea vreme ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului şi vicepreşedinte PDL, să asigure firmelor susţinute de una dintre cele două persoane încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

    Potrivit anchetatorilor, în anul 2010, Dorin Cocoş, în baza înţelegerii cu Udrea, ar fi pretins de la un om de afaceri, administrator al unei societăţi cu obiect de activitate IT, suma de circa trei milioane de euro, pentru a debloca plăţile aferente contractului e-România.

    Udrea mai este acuzată în dosarul Microsoft că a cerut 500.000 de euro de la omul de afaceri Dinu Pescariu, vizat în acelaşi dosar, “pentru a-i rezolva problemele din justiţie”.

  • Curtea de Conturi remarcă creşterea cheltuielilor cu colaboratorii SRTv şi salariul şefului TVR

    Ca urmare a efectuării misiunii de audit al performanţei privind programul/ strategia de restructurare/ reorganizare a Societăţii Române de Televiziune (SRTv), iniţiat în 2012 de managementul instituţiei, Curtea de Conturi a constatat că nu există o procedură la nivelul SRTv care să reglementeze activitatea de angajare a colaboratorilor în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală (drepturi de autor şi conexe).

    “Lipsa unei astfel de proceduri scrise implică existenţa unor riscuri ce constau în apariţia subiectivismului la stabilirea necesităţii contractării colaboratorilor pentru drepturi de autor şi drepturi conexe şi la selectarea colaboratorilor, precum şi riscuri legate de lipsa de economicitate la negocierea contravalorii contractelor aferente drepturilor de proprietate intelectuală, care se efectuează de către producătorii emisiunilor”, se spune în raportul public pe anul 2013 al Curţii de Conturi.

    Astfel, potrivit Curţii de Conturi, cheltuielile aferente contractelor de proprietate intelectuală (drepturi de autor şi conexe) încheiate de TVR cu persoane externe au crescut cu 632.000 de lei în anul 2013, faţă de anul 2012 (de la 6.362.000 lei în 2012 la 6.994.000 lei în 2013).

    În schimb, contravaloarea drepturilor de proprietate intelectuală şi a contractelor civile plătite angajaţilor proprii ai TVR (pentru alte activităţi decât cele prevăzute în contractul individual de muncă) au scăzut drastic în anul 2013, de la 305.000 lei, în anul 2012, la 34.000 lei, în 2013.

    Curtea de Conturi aminteşte şi faptul că, în 2012, printr-o hotărâre a Consiliului de Administraţie, au fost desfiinţate toate posturile vacante existente în SRTv la data de 15 august 2012, atât posturi de execuţie, cât şi manageriale. Au fost astfel desfiinţate 328 de posturi vacante, rămânând un număr de 3.302 salariaţi. De asemenea, a fost aprobat un Program de redresare economică a TVR (în august 2012) şi s-a implementat un proces de concedieri colective.

    Însă, Curtea de Conturi atrage atenţia că, după încheierea procesului de concediere colectivă, se înregistrează un număr mare de cazuri de contestare în instanţă a deciziilor de concediere de către salariaţii disponibilizaţi.

    “Există, astfel, riscul pentru SRTv ca, în cazul în care instanţa de judecată va dispune anularea deciziei de concediere şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, măsura reducerii numărului de personal şi, implicit, a cheltuielilor salariale să fie ineficientă. În plus, va deveni aplicabil principiul retroactivităţii potrivit căruia nulitatea produce efecte nu numai pentru viitor, ci şi pentru trecut, ajungându-se, astfel, în situaţia în care respectivilor salariaţi să le fie acordate drepturile salariale şi pentru perioada în care nu au prestat muncă”, spune Curtea de Conturi.

    Curtea mai spune că negocierea contractului colectiv de muncă (CCM) aferent perioadei 2013-2014, după aprobarea Programului de redresare economică a SRTv, a avut în vedere situaţia financiară dificilă a instituţiei. Astfel, unele drepturi prevăzute în contractele colective de muncă anterioare au fost modificate.

    Măsura de reducere la minimul necesar a orelor suplimentare şi de compensare a acestora cu timp liber plătit, dispusă prin Ordin al preşedintelui-director general (Claudiu Săftoiu, n.r.), a avut rezultatele scontate în semestrul al II-lea al anului 2012, în sensul că au fost reduse semnificativ cheltuielile, dar, începând cu anul 2013, s-a constatat un nou trend ascendent. În contradicţie cu măsurile de reducere a cheltuielilor, conducerea a aprobat, totuşi, şi majorări ale salariului de bază, pentru un număr de 168 de salariaţi, în anul 2013, mai spune Curtea de Conturi.

    Curtea de Conturi face referire şi la cheltuielile TVR cu indemnizaţiile membrilor Consiliului de Administraţie şi ale preşedintelui-director general.

    “În perioada auditată, salariile brute ale persoanelor care au ocupat funcţia de Director General (Claudiu Săftoiu, respectiv Stelian Tănase, n.r.) s-au menţinut la acelaşi cuantum, fiind mai mari decât salariul corespunzător funcţiei de ministru, stabilit prin Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, contrar art. 23 alin (2) din Legea nr. 41/1994 (privind organizarea şi funcţionarea TVR, n.r.)”, spune Curtea de Conturi.

    De asemenea, potrivit Curţii de Conturi, se menţine aspectul corelativ conform căruia, potrivit articolului 23, alineatul 3 din Lege, ceilalţi membri ai Consiliului de Administraţie al SRTv au primit lunar o indemnizaţie reprezentând 25% din salariul brut lunar al directorului general al TVR.

    “Toate acestea au fost determinate de neclarităţile în ceea ce priveşte statutul juridic al SRTv, necorelarea unor prevederi din Legea nr. 41/1994 sau ale acesteia cu cele ale altor legi cu incidenţă asupra entităţii şi perpetuarea neclarificării multor aspecte din activitatea de management a entităţii”, mai spune Curtea de Conturi.

    Curtea de Conturi mai spune că TVR a înregistrat pierderi în activitate începând cu anul 2006, situaţie care s-a agravat de la an la an.

    “Anul 2012 a fost un an foarte dificil pentru SRTv, deoarece în luna mai conturile operaţionale au fost blocate în totalitate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, iar datoriile ajunseseră, la jumătatea anului, la suma de 652.012 mii lei (146.539 mii euro)”, mai aminteşte Curtea de Conturi, care precizează că, în acest context, Guvernul României a emis o Ordonanţă de Urgenţă (OUG nr. 33/2012) privind unele măsuri pentru asigurarea furnizării serviciului public de televiziune.

    Curtea de Conturi mai spune că prin Programul de redresare economică au fost asumate trei mari obiective, cu sub-obiective: repoziţionarea politicii editoriale şi valorificarea producţiilor TVR; adaptarea tuturor resurselor, materiale şi umane, la constrângerile majore ale momentului; redobândirea echilibrului organizaţional şi financiar.

    “Dar obiectivele cuprinse în Programul de redresare au fost stabilite într-o formă foarte generală, fără termene concrete pentru realizare şi fără persoane sau structuri responsabile”, mai spune Curtea de Conturi.

    În anul 2013, deşi valoarea veniturilor totale ale TVR a scăzut faţă de anul anterior, de la 590.032.000 lei la 543.983.000 lei, reducerea cheltuielilor până la nivelul sumei de 540.808.000 lei a avut drept consecinţă înregistrarea unui profit contabil.

    “Mult mai semnificativ în această analiză este indicatorul referitor la datoriile societăţii, care relevă de fapt o situaţie economico-financiară mai gravă decât cea anterioară adoptării Programului de redresare”, spune însă Curtea de Conturi.

    Astfel, la 31 decembrie 2013, SRTv înregistra datorii totale de 787.866.000, cele mai multe dintre acestea fiind la bugetul statului (65%, respectiv 510.895.000 lei – 114 milioane de euro), mai spune Curtea de Conturi.

  • Curtea de Conturi: Nereguli privind deplasările şi recuperarea unor bani din publicitate, la TVR

    Ca urmare a efectuării misiunii de audit financiar la Societatea Română de Televiziune (SRTv) în 2013, Curtea de Conturi a constatat că “nu au fost respectate prevederile referitoare la întocmirea şi aprobarea deconturilor privind deplasările externe, precum şi rapoartele de activitate la întoarcerea din deplasări externe”.

    Pe de altă parte, potrivit Curţii de Conturi, în soldul contului “Debitori” al TVR, la 31 decembrie 2013 figurează sume care prezintă riscul de a fi prescrise, reprezentând: penalităţi de întârziere la plata veniturilor din publicitate realizate de SRTv în perioada 28 februarie 2009 – 31 decembrie 2013; penalităţi aferente taxei TV neîncasate şi înregistrate în evidenţa contabilă, conform proceselor-verbale încheiate de SRTv cu mandatarii (Enel, Electrica, EON), sume care la data de 31 decembrie 2013 îndeplineau condiţiile legale de scădere din evidenţa contabilă; drepturi salariale necuvenite, debit pentru care SRTv a urmărit în instanţă recuperarea sumelor datorate, proces câştigat de entitate. Biroul Executor Judecătoresc a constatat insolvabilitatea debitorului şi a adus la cunoştinţa SRTv încetarea executării silite a acestuia, se spune în raportul public pe anul 2013 al Curţii de Conturi.

    Potrivit raportului, trecerea pe cheltuieli a debitelor menţionate nu s-a operat până la sfârşitul anului 2013, cu explicaţia că rezultatele inventarierii nu au fost aprobate de conducerea entităţii până la data efectuării auditului, astfel încât situaţiile financiare la 31 decembrie 2013, prin valoarea creanţelor ce nu mai pot fi recuperate, sunt influenţate.

    De asemenea, potrivit Curţii de Conturi, în soldul contului “Creditori diverşi” au fost menţinute, nejustificat, sume prescrise la data de 31 decembrie 2013.

    De asemenea, potrivit Curţii de Conturi, inventarul patrimoniului public al statului aflat în administrarea SRTv nu a fost actualizat, menţinându-se nejustificat în contabilitate valoarea clădirii şi terenului, în sumă totală de 5.283.000 lei, ce au fost retrocedate, în anul 2007, Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei şi Societăţii Ortodoxe a Femeilor Române Iaşi, ceea ce a afectat situaţiile financiare încheiate în perioada 2007-2013.

    Conform Curţii de Conturi, inventarul centralizat al bunurilor, care alcătuiesc domeniul public al statului, nu a fost actualizat cu datele rezultate în urma operaţiunii de reevaluare a patrimoniului efectuat în anul 2012, precum şi cu datele rezultate cu ocazia efectuării măsurătorilor cadastrale, deşi entitatea a făcut demersuri în acest sens.

    Curtea de Conturi a mai constatat că s-au efectuat cheltuieli semnificative pentru producerea în TVR a unor spectacole de teatru şi filme, dar respectivele producţii nu au mai fost difuzate deoarece, anterior demarării producţiei, nu s-au încheiat contracte pentru drepturile de autor cu autorii pieselor originale.

    De asemenea, pentru încheierea contractului de furnizare de servicii privind difuzarea pe cale radioelectrică a serviciilor publice de televiziune semnat în anul 2013 între SRTv şi Societatea Naţională de Radiocomunicaţii SA nu s-a făcut dovada justificării/negocierii tarifelor practicate de către aceasta, în calitate de unic furnizor de servicii naţionale de redifuzare, nefiind asigurate condiţiile de transparenţă în utilizarea eficientă, de către SRTv, a fondurilor bugetare alocate.

    Curtea de Conturi a mai constatat că nu au fost respectate prevederile legale privind inventarierea şi înregistrarea în conturi speciale a garanţiilor de bună execuţie, inclusiv cele constituite cu scrisori de garanţie bancară.

    De asemenea, Curtea de Conturi spune că, la nivelul TVR, nu s-a urmărit respectarea termenelor de facturare şi de plată a chiriilor lunare convenite între părţi, în cazul a trei contracte privind închirierea unor spaţii ale SRTv (cu societăţi care au amplasat distribuitoare automate de alimente, băuturi sau cafea, antene de telefonie mobilă, bancomate etc. sau care au închiriat spaţii cu destinaţia de bar sau cantină) şi nu au fost calculate, încasate şi virate la bugetul de stat penalităţile de întârziere aferente.

    Totodată, Curtea de Conturi recomandă TVR scoaterea din evidenţa contabilă a sumelor aferente imobilizărilor corporale, care nu se mai află în administrarea SRTv şi actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, concomitent cu actualizarea documentaţiei suport a propunerilor de modificare.

    Curtea de Conturi precizează că la TVR achiziţia serviciilor de transmitere terestră radioelectrică a programelor naţionale trebuie să se efectueze în condiţiile respectării prevederilor în materia achiziţiilor publice, inclusiv prin încheierea unui acord-cadru, urmat de încheierea de contracte subsecvente, după aprobarea bugetului de stat în care sunt prevăzute fondurile pentru această achiziţie, cu încadrarea în limitele acestora.

    Totodată, la recomandarea Curţii de Conturi, TVR trebuie să extindă analiza asupra tuturor clienţilor şi să calculeze, evidenţieze, înregistreze, factureze, urmărească şi încaseze penalităţile aferente sumelor achitate cu întârziere, total sau parţial, precum şi a celor neachitate. Veniturile din penalităţi datorate bugetului statului, aferente contractelor de închiriere a spaţiilor din domeniul public al statului, vor fi virate la bugetul de stat.

    În plus, TVR trebuie să analizeze soldul contului “Debitori” în componenţa căruia se regăsesc sume prescrise şi reglarea acestora, astfel încât situaţiile financiare întocmite de societate să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare şi a performanţelor societăţii. SRTv trebuie şi să verifice soldurile contului “Creditori diverşi” şi să clarifice componenţa acestuia, virarea acestora la bugetul de stat sau înregistrarea ca venituri proprii.

  • Grecia va face toate eforturile pentru a ajunge luni la un acord cu creditorii

    Miniştrii Finanţelor din zona euro se întâlnesc luni pentru a lua o decizie în legătură cu situaţia din Grecia, după ce miercuri o reuniune extraordinară a Eurogrup s-a încheiat fără un acord între Grecia şi partenerii săi din zona euro.

    Ulterior, premierul grec Alexis Tsipras a convenit cu preşedintele Eurogrup, Jeroen Dijsselbloem, ca oficiali greci să aibă vineri întrevederi cu reprezentanţi ai creditorilor internaţionali pentru a discuta termenii tehnici ai propunerii pe care guvernul grec o va înainta luni, transmite Reuters.

    “Întâlnirea de luni va fi dificilă, este o şedinţă care va fi decisivă. Trebuie să ajungem la un acord. Tsipras trebuie să-şi respecte promisiunile şi, în acelaşi timp, noi, europenii, sunt pregătiţi să vedem ce spaţiu de manevră avem la dispoziţie“, a afirmat Moscovici.

    Guvernul de la Atena vrea să renegocieze cu creditorii săi, Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, termenii pachetului de ajutor financiar în valoare de 240 de miliarde de euro primit în 2010. În acest sens, Tsipras a declarat că guvernul său caută un acord pe şase luni, care să ducă apoi la un “nou contract” cu zona euro.

    BCE a decis joi să suplimenteze fondurile puse la dispoziţie băncilor elene prin facilitatea de finanţare de urgenţă (ELA) cu 5 miliarde de euro, la 65 de miliarde de euro.

    Principalul dezavantaj al creditele acordate prin ELA este nivelul mai mare al dobânzii, de 1,55% pe an, faţă de rata de 0,05% pe an pe care BCE o cere băncilor centrale din zona euro pentru împrumuturile obişnuite.

    BCE a decis săptămâna trecută să nu mai permită băncilor din Grecia folosirea obligaţiunilor guvernamentale ca garanţii pentru noi credite accesate de la BCE, punând presiune pe banca centrală a Greciei şi pe guvernul condus de Alexis Tsipras pentru renegocierea datoriei publice.

    Datoria Greciei se ridică la aproximativ 315 miliarde de euro şi reprezintă 175% din PIB.

  • Grupul Naspers cumpără firma care deţine site-ul de anunţuri tocmai.ro

    “Schibsted a ajuns la un acord cu Naspers pentru preluarea operaţiunilor din Ungaria. Schibsted va vinde operaţiunile deţinute în România şi Portugalia către Naspers”, se arată în anunţul companiei norvegiene, care nu precizează valoarea tranzacţiei.

    Site-ul de anunţuri tocmai.ro este deţinut de Sibmedia Interactive Sibiu, societate controlată în proporţie de 95% de Schibsted Classified Media.

    Grupul norvegian a intrat în structura acţionariatului Sibmedia Interactive în iunie 2011, când a preluat 55% din capital de la Salcia Invest (Luxemburg). Ulterior, prin majorări de capital, Schibsted Classified Media şi-a majorat participaţia la 95%.

    La începutul anului 2011, Salcia Invest a cumpărat integral Sibmedia Interact de la Ştefan Radu Tocca, cetăţean român.

    În 2013, afacerile Sibmedia Interact au crescut cu 170%, la 2,83 milioane de lei, iar pierderile s-au majorat de la 9,2 milioane de lei la 25,3 milioane de lei.

    În România, Naspers controlează Allegro Online Services Romania SRL, societatea care administrează site-ul de anunţuri www.olx.ro (fost www.mercador.ro până în iunie 2014).

    Mercador.ro a fost lansat în România în 2010.

    Allegro Online Services Romania a avut în 2013 pierderi de 20,498 milioane lei la afaceri de 5,36 milioane de lei.

    Prezentă în 107 ţări şi 42 de limbi, platforma online OLX (OnLine Exchange) fost înfiinţată în 2006 de antreprenorii web Fabrice Grinda şi Alec Oxenford.

    Din 2010, OLX este parte a grupului media Naspers.