BusinessMagazin

Blog

  • Iohannis: Am subliniat în Consiliul European că România doreşte să adopte moneda euro

    Klaus Iohannis a precizat că ultima temă de pe agenda Consiliului s-a referit la consolidarea uniunii economice şi monetare şi a adăugat că au fost discutate măsurile pentru stimularea investiţiilor, politica monetară şi dimensiunea bugetară.

    ”A fost subliniată importanţa continuării reformelor structurale, în toate statele membre. Am subliniat faptul că România îşi doreşte să adopte moneda unică europeană şi vom urmări cu toată atemţia acest proces de consolidare a uniunii economice şi monetare”, a declarat şeful statului.

    Preşedintele Iohannis a mai precizat că în cadrul Consilului European a fost o dezbatere asupra situaţie Greciei şi a menţionat că preşedintele Eurogrupului a informat asupra principalelor aspecte abordate în reuniunea pe acest subiect.

    ”Ne bucură faptul că s-a ajuns la un acord între preşedintele Eurogrup şi cel al Greciei, pentru a începe consultări tehnice, înaintea convocării reuniunii Eurogrup de luna viitoare”, a declarat şeful statului.

  • Donald Tusk avertizează: UE va reacţiona prompt în cazul încălcării armistiţiului de la Minsk

    UE va fi pregătită atât pentru evoluţii pozitive, cât şi negative, dar dacă armistiţiul de joi nu va fi respectat Bruxellesul va lua “toate măsurile necesare”, a declarat Tusk într-o conferinţă de presă, citat de agenţia rusă de stat Tass.

    Preşedinţii rus Vladimir Putin, ucrainean Petro Poroşenko şi francez Francois Hollande şi cancelarul german Angela Merkel au negociat la Minsk, începând de miercuri, de la ora 17.15 GMT (19.15, ora României), timp de aproximativ 16 ore, armistiţiul care urmează să intre în vigoare la miezul nopţii de sâmbătă spre duminică (duminică, 0.00 ora Ucrainei şi a României).

    Tusk a declarat că liderii UE le-au mulţumit lui Merkel şi Hollande pentru eforturile depuse în vederea soluţionării conflictului ucrainean, dar că au primit cu precauţie rezultatul întâlnirii de la Minsk.

    Preşedintele Consiliului European a apreciat că implementarea noului armistiţiu între trupele guvernamentale ucrainene şi rebelii proruşi din estul Ucrainei este cea mai importantă dintre prevederile înţelegerii în acest moment.

    Armistiţiul anterior de la Minsk, din 5 septembrie, a fost încălcat de ambele părţi, iar situaţia din estul Ucrainei s-a deteriorat de la începutul acestui an, confruntări armate pe teren provocând pierderi în ambele tabere.

    Cei 28 de şefi de stat şi de guverne UE s-au întâlnit joi la Bruxelles după anunţarea armistiţiului de la Minsk.

    Summitul urma să se concentreze asupra luptei împotriva terorismului, după atacurile din Franţa, de la începutul lui ianuarie. Însă liderii UE s-au concentrat asupra crizei din Ucraina şi planului de salvare a Greciei. Summitul nu a fost formal şi nu s-a încheiat cu adoptarea vreunei decizii concrete.

    Reuniunea a avut loc în contextul eşecului miniştrilor de Finanţe din zona euro, miercuri, de a ajunge la un acord cu privire la Grecia.

    Premierul grec Alexis Tsipras a declarat, citat de Euronews că speră ca Europa să “găsească o soluţie reciproc viabilă prin care să vindece ănile austerităţii, să abordeze criza umanitară din UE şi să aducă Europa înapoi pe drumul către creşterea economică”.

    Nu doar Germania s-a opus relaxării prevederilor planului pentru Atena. Ţări nordice, ca Finlanda, şi-au exprimat, de asemenea, pesimismul. Premierul finlandez Alex Stubb a declarat că Grecia “s-a întors de unde a plecat”, după ani de eforturi menite să menţină ţara în zona euro.

    Un expert european a apreciat că miniştrii Finanţelor probabil vor ajunge la un acord săptămâna viitoare. “Într-un final vor junge la un compromis, dar chiar dacă luni se va ajunge la un compromis, nu va fi ultimul şi nici ultima înţelegere”, a declarat pentru Euronews Janis Emmanouilidis de la Centrul pentru Politici Europene

    Grecia vrea o restructurare “masivă” a uriaşei sale datoriişi revizuirea reformelor adoptate în ultimii ani.

  • Românii cu bani în Elveţia: Soţia lui Mihai Tănăsescu, cumnatul lui Geoană, Vladimir Cohn au avut conturi la HSBC

    Daniela Florentina Ganea, soţia lui Mihai Tănăsescu, fost ministru al Finanţelor Publice şi fost reprezentant al României la FMI, apare în documentele bancare de la HSBC. Soţia demnitarului a avut un cont secret la această bancă între anii 1995 şi 2004, numele de cod ataşat acestui profil bancar fiind SPHYNX.

    Potrivit regulamentelor BNR, până în anul 2005, cetăţenii români cu reşedinţa în România nu aveau voie să deschidă conturi în afara ţării, precizează Rise Project, care explică însă că, în perioada când a fost creat contul din Elveţia, soţia politicianului era asociată cu firma Kato Aromatic, o companie egipteană prin care s-a recuperat o parte din datoria Egiptului faţă de România.

    “Această datorie se ridica la suma de 276 de milioane de euro, provenea din contractele comerciale derulate cu Egiptul pe vremea lui Ceauşescu şi a fost recuperată doar parţial. În procesul de stingere al acestor creanţe a jucat un rol foarte important chiar Kato Aromatic. Guvernul României a încheiat două acorduri cu firma egipteană, în 1994 şi în 1996, în urma cărora s-au recuperat mai mult de jumătate din datoriile scadente în perioada 1991-1996. În această perioadă, Mihai Tănăsescu a fost şeful mai multor direcţii din Ministerul Finanţelor”, notează Rise Project.

    Soţia lui Tănăsescu a avut 10 la sută din firma Katorom Prodimpex, companie înfiinţată în 1991 şi unde 90 la sută din acţiuni au aparţinut egiptenilor, scrie sursa citată, precizând că nu i-au putut contacta pe soţii Tănăsescu.

    Conform aceleiaşi surse, şi Ionuţ Costea, fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor şi fost preşedinte Eximbank şi cumnat al lui Mircea Geoană, a deţinut în Elveţia contul “Jeannot”, în perioada 1994 – 2000, neexistând date despre rulajul acestui cont.

    “Nu-mi îmi mai aduc aminte de acest cont”, le-a declarat Ionuţ Costea jurnaliştilor de la Rise Project.

    Ei precizează că Ionuţ Costea a fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor în trei Guverne CDR, între 1997 şi 2000, perioadă în care a negociat împrumuturi în numele statului pe pieţele externe de capital. Ulterior, Costea a devenit director adjunct în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), ocupând această poziţie până în anul 2004, când s-a reîntors în România la conducerea unor bănci locale. Între 2009 şi 2012, Ionuţ Costea a fost numit de Guvernul PDL-PSD ca preşedinte al băncii de stat Eximbank. În acea perioadă, numele său a fost în centrul unui scandal public privind salariul pe care îl câştiga la banca de stat, peste 20 de mii euro pe lună. Fostul demnitar a mai fost implicat prin intermediul a trei firme cipriote în industria cuprului din România, notează sursa citată.

    Vladimir Cohn, fost acţionar al clubului de fotbal Dinamo Bucureşti a fost client al băncii din Geneva începând cu anul 2004. Între 2006 şi 2007, soldul contului său a fost de aproape 3,6 milioane de dolari, scrie Rise Project, adăugând că Vladimir Cohn a fost implicat în mai multe afaceri în România şi Elveţia.

    “De altfel, contul său de la filiala HSBC este asociat cu firma Kameran Financial AG Elveţia, implicată în România în afacerea de ambalaje de carton Ecopack din Ghimbav. De-a lungul anilor, Vladimir Cohn a fost asociat cu Remus Truică, George Copos, Niculae Badea sau Cristi Borcea”, mai scriu jurnaliştii.

    Contactat de RISE Project, Vladimir Cohn a admis existenţa contului elveţian. “Da, sigur, dar nu vreau să discut cu dumneavoastră situaţia mea materială”, a declarat el.

    În iunie 2006, magnatul imobiliar Sorin Creţeanu şi-a creat la HSBC Geneva un profil bancar aferent contului său, mai arată Rise Project, menţionând că documentele SwissLeaks arată un sold de 962.185 dolari înregistrat în 2007 şi că la cont mai este ataşat şi numele soţiei milionarului.

    Sursa citată precizează că Sorin Creţeanu este beneficiarul afacerii Poşta, care a dus la condamnarea penală a doi miniştri din guvernul Tăriceanu: Tudor Chiuariu (Justiţie) şi Zsolt Nagy (Comunicaţii).

    Rise Project a luat legătura cu Sorin Creţeanu, sunând la biroul acestuia de la firma Comnord. “N-am niciun cont, nu comentez nimic, la revedere”, le-a transmis Creţeanu jurnaliştilor.

    De asemenea, Rise Project relatează că numele lui Jean Valvis se asociază în arhiva HSBC cu două conturi secrete, unul dintre ele aparţinând unei companii din British Virgin Islands, Euroengineering Consulting and Investment Company. În anul 2007, pe această firmă exista un depozit de 9.151.890 $.

    Jean Valvis a declarat pentru Rise Project: “Da, ştiu de contul firmei din British Virgin Islands. Domiciliul meu fiscal este în Elveţia, eu sînt şi cetăţean elveţian, şi cetăţean grec, şi ce vreau să spun e că mi-am îndeplinit toate obligaţiile fiscale”.

    Omul de afaceri Gabriel Hanganu avea în cont peste 630 de mii de dolari în anul 2006, spun jurnaliştii de la Rise Project.

    “Medic de profesie, Hanganu a fost învinut pentru dare de mită în dosarul penal în care mai sunt acuzaţi afaceriştii Dan Adamescu şi Iosif Armaş. În primă instanţă, Gabriel Hanganu a fost condamnat la trei ani cu executare. Ca medic, Hanganu a profesat la spitalul Fundeni, însă, după 1989, şi-a părăsit profesia şi a activat în industria farmaceutică. El a fost şi primul contact cu România al producătorul de medicamente Pfizer, care l-a numit apoi director regional. Concomitent, managerul şi-a înfiinţat propriile firme de distribuţie de medicamente. Acum, omul de afaceri deţine cel mai mare showroom de ambarcaţiuni şi yachturi din România, dar produce şi case de lemn. Această ultimă afacere l-a şi adus în atenţia DNA. Hanganu ar fi dat mită unui judecător, acum trimis şi el în judecată, ca să fie favorizat într-un proces de insolvenţă. Mita, trimisă printr-un lichidator, ar fi constat în cherestea în valoare de 6652 de lei ce a fost livrată în mai multe etape la ferma din Belciugatele a judecătorului. Aşa a reuşit Gabriel Hanganu, spun procurorii, să se eschiveze de la plata datoriilor către mai mulţi creditori”, relatează surse citată.

    Contactat de Rise Project, Gabriel Hanganu a declarat: “Am fost acţionar în perioada la care vă referiţi la o societate comercială elveţiană, iar banca a fost aleasă de către reprezentanţii acestei societăţi, deschizând un cont din categoria “Private Banking”. Sumele virate în acest cont provin numai de la această societate şi reprezintă dividende, ce au fost declarate şi impozitate conform legislaţiei în vigoare”.

    De asemenea, din documentele bancare analizate de RISE reiese că personajul care, conform unui raport al International Consortium of Investigative Journalist, deţine un cont de peste 800 de milioane de dolari la HSBC, este un afacerist canadian de origine română care nu a avut însă afaceri la Bucureşti.

    Marţi, Rise Project a relatat că şi fostul lider PSD Viorel Hrebenciuc se numără printre românii care au avut conturi secrete la HSBC.

    Eugen Şerban, şeful Direcţiei Verificări Fiscaleî din ANAF a declarat, miercuri, că instituţia nu are informaţii oficiale despre conturile bancare din străinătate ale românilor bogaţi, însă este interesată de obţinerea acestora, dacă sunt disponibile la nivelul agenţiilor fiscale din alte state.

    HSBC Private Bank, filiala eleveţiană a băncii britanice HSBC, a obţinut profituri importante din administrarea de conturi secrete de peste 100 miliarde de dolari ale unor organizaţii criminale, traficanţi de arme şi diamante, lista deponenţilor incluzând şi familii regale şi miliardari influenţi. Potrivit unui raport publicat de International Consortium of Investigative Journalist (ICIJ), banca elveţiană a ajutat peste 100.000 de indivizi şi companii din 200 de ţări să eludeze fiscul, ascunzând identitatea deponenţilor, conform Bloomberg.

    Raportul ICIJ are la bază o listă de clienţi ai HSBC furnizată de un fost angajat al băncii, Herve Falciani, care a părăsit instituţia în 2008.

    Conform raportului, circa 220 de clienţi ai HSBC Elveţia, cu conturi totale de 1,3 miliarde dolari, au legătură cu România, iar 11 au cetăţenie sau paşaport românesc.

    În funcţie de suma totală depozitată de clienţi în conturile HSBC din Elveţia în perioada 2006-2007, România ocupă locul 39, din 203 ţări, valoarea conturilor românilor pe care instituţia bancară le-ar fi ţinut secrete fiind de circa 1,3 miliarde de dolari, conform raportului publicat de International Consortium of Investigative Journalist (ICIJ).

    Suma maximă dintr-un cont al unui client cu legături în România a fost, în perioada analizată, de 829,1 milioane de dolari, se arată în raport.

  • Reportaj: Vacanţa pe insula Maldive. De ce merită fiecare euro cheltuit pentru un sejur exotic

    Adriana Sohodoleanu (călător pasionat, gastronom în training şi antreprenor, proprietar al boutique-ului online de deserturi şi cadouri www.biscuit.ro)

    Spre dimineaţă, când soarele abia ieşise somnoros din scutecele mării, am debarcat. Malul era înalt, iar plante înalte cu frunze puţine şi mari ascundeau privirii tot ce era în spate. 

    Atmosfera era calmă, nici somnoroasă, nici apatică, ci toropită, în ciuda zgomotelor de ici-colo – fremătat timid de apă, o pasăre sau două?; lilieci mari smolesc cerul când şi când; apă caldă, liniştită şi populată de micuţi peşti coloraţi ce ţi se-ncurcă printre picioare. Cerul este simplu, linear, albastru infinit; când apare un nor din el se scutură ploi calde, repezi şi tăcute.

    Plaja este albă, un cimitir fin de corali măcinaţi de apă şi soare sub picioare străine insulei. Relativ îngustă, ea nu se opreşte în faţa arbuştilor şi a copacilor, ci îşi continuă desfăşurarea până hăt spre mijlocul insulei, printre căsuţe şi palmieri în coadă de păun.

    Mai târziu, după ce am bătut insula cu piciorul în lung şi-n lat, fapt ce îţi ia cam zece minute la pas domol, am văzut umbrele de stuf şi mici căsuţe pe plajă iţindu-se printre copaci pitici şi contorsionaţi.

    Insula era locuită. Un om micuţ cu pielea ciocolatiu-negricioasă specific populaţiilor insular-indiene ne-a servit cu o băutură făcută din struguri storşi. L-am numit Sâmbată, căci a doua zi era duminică. L-am revăzut ulterior în multe ipostaze şi avataruri; mai mic, mai slab, mai gras-spre-normal, aducându-ne fructe sau prosoape, măturând potecile. Părea să îi facă plăcere să fie în preajma noastră, pentru că zâmbea mult, dezvelind dinţi albi ce articulau binişor în engleză.

    Ne-am grăbit să găsim adăpost, deşi noaptea venea acolo mai târziu cu trei ore ca acasă. Condiţiile erau mulţumitoare, culcuşul moale, aveam răcoare când voiam şi apă caldă la orice oră. Nu era bună de băut, dar Sâmbătă avea grijă să ne lase nevăzut apă îmbuteliată lângă pat. Tot Sâmbătă se ocupa şi de mâncare, deşi s-a aflat repede că nu se prea pricepe şi nici nu prea avea din ce, pentru că nu creştea nimic pe insulă. Acest lucru a întristat pe mulţi; era totuşi o naufragiere benevolă şi costisitoare. Noroc cu tonul cu aripioara galbenă, pescuit mai peste tot şi delicios la grătar.

    Nu prea era nimic de făcut, dar acest lucru este relativ. Era cald şi femeile s-au aşezat pe plajă, la umbra palmierilor. Copiii au rămas pe lângă adăposturi, să se bălăcească în golful cuminte cu peşti albi; nu a trecut mult şi au domesticit pisici de mare. Crabii au fost îndărătnici, aşa că au sfârşit rău, înecaţi în sos de piper negru.

    O parte din bărbaţi au plecat pe mare să pescuiască. Au venit cu mâna goală şi tolba plină de poveşti despre monştri din adâncuri ce se lasă văzuţi o clipă şi luptă aprig pentru viaţă. Prin urmare, orgoliul masculin a plecat a doua zi capul şi s-a mulţumit să vadă peştii la mică sau mare adâncime prin ochi mari, de împrumut. Alţii au mers pe apă cu vântul în spate, pe bărci sau plute, cu zmee sau plăci.

    Apa era albastru-alb-lăptoasă şi calmă, fără valuri, ceea ce face ca oamenii să arate a cireadă de hipopotami scufundaţi la adăpost de soare. Erau cam singurele lucruri de făcut în afară de stat cu burta la soare şi urmărit linia orizontului. Stăteam cu ochii în soare aşteptând barca salvatoare. Cineva a citit în stele că va veni după prima zi a anului nou. Altcineva a împrăştiat corali morţi pe nisipul fierbinte şi a proorocit că salvarea ne va duce înapoi la loc cu frig şi zăpadă murdară. Era un vis de care ne deziceam şi ne agăţam, pe rând.

    Astfel ar putea suna o descriere cvasi-atemporală a unui timp petrecut pe o insulă în Maldive. Izolarea unei insule mici poate da această impresie de naufragiu a la Robinson Crusoe unui călător activ, avid de experienţe.

    Mica insula Furanafushi din atolul North Male, în Maldive (Oceanul Indian / Marea Arabiei), oferă plajă, somn, diving şi scuba diving în recife cu viaţă subacvatică intensă şi colorată, windsurf, pescuit şi cam atât. Posibilităţile de explorare a spiritului uman în exprimarea lui arhitectural-culinar-culturală sunt nule pe insulă, căci arhitectura hotelului este cea clasică pentru cinci stele de lanţ, incursiunile gastronomice se înfundă în abordări etnice cuminţite, iar urmele materiale de cultură locală de la boutique se vând la preţuri exorbitante pentru nişte obiecte standard din oferta de suveniruri a hotelurilor din toată lumea.

    Că eşti în Maldive o ştii după repetarea cuvântului în literatura din cameră, altfel insula cu tot ce este pe ea ar putea fi mutată pe oricare mare sau ocean al lumii fără confuzii geografic-identitare. În ciuda eforturilor, resorturile de lanţ hotelier de pe insule sunt toate la fel: neutre, speriate să nu îşi scufunde oaspeţii într-o experienţă locală autentică. They play it safe. În definitiv, destinaţiile precum Maldive sunt, în primul rând, locul unde se duc să ierneze poşetele Vuitton.

    Pe insulă nu există decât un hotel/resort, care constă în water bungalow-uri pe o parte şi island cottages şi vile scunde pe cealaltă, ascunse de-a lungul plajei printre copaci. Dacă nu ar fi şezlonguri pe plajă, venind de pe mare în sud, insula ar părea nelocuită. Sentimentul este de singurătate, de linişte şi izolare.

  • Povestea celor doi fraţi care au monopolizat piaţa de anvelope

    În 1886, la 33 de ani, André Michelin a renunţat la cariera sa de inginer în Paris şi a preluat afacerea bunicului de comercializare de bunuri şi echipamente agricole din Clerrmont-Ferrand, printre care şi o combinaţie neobişnuită de produse din cauciuc vulcanizat, care se îndrepta spre insolvenţă după moartea fondatorului.

    Trei ani după preluarea conducerii companiei, l-a luat alături de el şi pe fratele său mai tânăr, iar Édouard a schimbat numele firmei în Michelin &Co. Édouard era responsabil de operaţiunile de producţie şi de cercetare ale companiei, iar André se ocupa de management şi de vânzări. Au decis să se dedice succesului companiei, însă niciunul dintre fraţi nu avea experienţă de comerciant. În 1889, un ciclist l-a abordat pe Édouard în momentul când a făcut o pană la una dintre roţi.

    În perioada respectivă, o pană de anvelopă însemna ore de aşteptare pentru ciclişti: anvelopele erau lipite de rame cu lipici, reparaţia dura trei ore, iar alte 12 ore treceau până la uscarea lipiciului. Situaţia era foarte neplăcută în contextul anilor 1880, o perioadă când ciclismul a devenit o formă populară de transport, cât şi un hobby popular, datorită patentului  lui John Dunlop pentru anvelopele gonflabile. Înainte de invenţia lui Dunlop, anvelopele de bicicletă erau făcute din cauciuc solid, care făceau plimbările pe bicicletă mult mai incomode.

    După ce a fost abordat de ciclist, Edouard a început să acorde din ce în ce mai mult interes pentru noile anvelope pneumatice. Fraţii Michelin au ajuns la concluzia că ar exista o cerere mai mare pentru astfel de anvelope dacă ar fi existat o modalitate mai rapidă de reparaţie, mai precis dacă roţile ar fi fost detaşabile. Edouard a făcut o serie de experimente şi a dezvoltat mai multe prototipuri, iar în 1891 a primit patentul pentru anvelopele detaşabile. Industria automobilelor era într-o fază incipientă, iarAndré şi Édouard au văzut şi în această piaţă o oportunitate.

    Au transferat ceea ce au învăţat despre anvelopele pneumatice detaşabile ale bicicletelor spre automobile. În 1895, fraţii au intrat în cursa de automobile Paris-Bordeaux-Paris folosind noul design de anvelope Michelin, unde, chiar dacă maşina lor a fost ultima clasată, noile anvelope i-au impresionat pe reprezentanţii industriei şi au lansat piaţa pentru noile anvelope. La finalul cursei, André a prezis că, în zece ani, fiecare maşină din lume va fi echipată cu astfel de anvelope. A durat doar cinci ani ca acest lucru să se întâmple.

    Succesul Michelin Brothers a crescut astfel concomitent cu industria auto şi s-a extins la nivel internaţional odată cu construcţia unor fabrici, în Italia în 1906 şi, un an mai târziu, în Statele Unite ale Americii. Compania a fost reorganizată ca holding în 1951. În prezent, Michelin deţine unităţi de producţie în întreaga lume şi produce anvelope pentru aproape orice tip de vehicul imaginabil, inclusiv naveta spaţială, potrivit Automotive Hall of Fame.

    Michelin publică şi seria cunoscutelor ghiduri de călătorie Michelin (Guide Michelin, fr.) şi o serie de hărţi rutiere, lansate de André Michelin cu scopul promovării turismului cu maşina şi susţinerii industriei anvelopelor. Primul dintre acestea, Red Guide (1900) a fost un ghid de buzunar pentru călătoriile în Franţa care includea şi faimoasele simboluri de rating cu stele pentru restaurante.

  • Omul de afaceri Ioan Niculae foloseşte la vânătoare un TAB de la armată

    Unul dintre cei mai bogaţi oameni din România, Ioan Niculae, proprietarul grupului Interagro, este cunoscut pentru pasiunea sa pentru vânătoare. Imperiul de la Zimnicea cuprinde, la 15 kilometri de oraş, un domeniu de 11.000 de hectare, unde Niculae vânează iepuri şi mistreţi.

    Mergea la vânătoare cu foşti colegi de-ai săi din echipa de fotbal, pe care îi şi angajase între timp. În rest, rareori invita pe cineva la vânătoare. Mai veneau prieteni, dar doar dintre apropiati. Spune că nu îi place să organizeze vânători: “Orice fac, eu fac doar pentru mine”. Ioan Niculae a achiziţionat în urmă cu doi ani un TAB casat de armată pe care îl foloseşte în jurul cabanei de vânătoare de la Zimnicea, unde îşi petrece weekendurile în care nu merge la vila sa de pe Valea Prahovei.

    Primul interviu al moştenitoarei celui mai bogat om din România: „Nu mă văd făcând altceva”

    Cunoscut drept “miliardarul de la Zimnicea”, Ioan Niculae este caracterizat ca un om de afaceri controversat, pe fondul mai multor dispute in care a fost implicat de cand a intrat in afaceri (in special legate de companiile privatizate, cum ar fi SNTR sau Rafinaria Astra). Ioan Niculae si-a inceput afacerile imediat dupa 1990 in domeniul agricol, infiintand o firma care se ocupa cu comertul de produse petroliere si chimice si prin care s-a impus in comertul exterior.

    Ioan Niculae, proprietarul grupului InterAgro, a fost singurul român prezent în Topul Forbes al miliardarilor lumii pentru anul 2013, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari, pe locul 1.268 în lume, în timp ce Dinu Patriciu, care se găsea anul trecut pe locul 854, a părăsit clasamentul.

    Ioan Niculae, fosta lui soţie, Domniţa Niculae, fiica acestuia, Adina Niculae, şi Nicoleta Toncea, apropiată a omului de afaceri, sunt urmăriţi în prezent pentru sustragere de sub sechestru şi spălare de bani. Niculae este urmărit penal şi pentru instigare la abuz în serviciu, iar în dosar ar fi vizaţi şi opt funcţionari la Cadastru. Procurorii DIICOT au pus sechestru asigurător pe mai multe bunuri mobile şi imobile ale omului de afaceri.

  • Senat: Ţârcovnicii, plătiţi de la buget. Senator: Prin buget nu se poate cumpăra şi mântuirea

    Ei au votat, în acest sens, în favoarea adoptării Proiect de lege privind aprobarea Ordonanţei 11/2014 pentru completarea Ordonanţei 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute în România.

    Anterior mai mulţi senatori au criticat această măsură, arătând că a reprezentat ”mită electorală” şi că biserica are suficiente resurse financiare să-şi plătească ţârcovnicii.

    Senatorul PNL Marius Paşcan s-a declarat, în timpul dezbaterilor, împotriva adoptării actului normativ, susţinând că aceasta a reprezentat “mită electorală”.

    “Cu părere de rău pentru reprezentanţii bisericii, în general, unii consideră biserica un subiect tabu, de care nu este bine să te legi. De data aceasta avem de-a face cu o mostră tipică de mită electorală. În 31 iulie anul trecut, Guvernul a descoperit brusc că este o categorie socială şi profesională care poate fi «cumpărată lesnicios» şi a acordat această posibilitate ca din bugetele locale cantorii, cunoscuţi regional ca dascăl, ţârcovnic, să beneficieze de bani de la bugetul local”, a spus senatorul PNL.

    Potrivit afirmaţiilor sale, această măsură, prin care Guvernul Ponta a încercat ”să cumpere ceva şi din biserică” a venit să completeze o altă suită de amnistii fiscale acordate diverselor categorii o dată cu electorata, cu prima maşină. “Din păcate pentru domnul Ponta, s-a demonstrat că prin bani de la buget nu se poate cumpăra şi mântuirea, poate că şi de aceea a pierdut şi alegerile”, a susţinut Paşcan.

    “Atâta vreme cât biserica, pe lângă latura sa metafizică şi religioasă, are legătură şi cu importante proprietăţi şi venituri proprii, cu donaţii care sunt nefiscalizate, eu cred că are destule resurse să reuşească în acest moment pentru România să îşi plătească aceşti cantori. Nu cred că este datoria bugetelor locale să o facă”, a continuat senatorul.

    Senatorul PNL Mircea Dobra le-a solicitat colegilor să vadă reacţiile din presă referitoare această măsură, adăugând că “poporul a ajuns să fie sătul de astfel de gesturi”. El a susţinut că proiectul trebuie să fie respins.

    “Eu nu vreau să fac sperjururi şi mai ştie bunul Dumnezeu ce, nu să le cerem banii înapoi, dar un gest decent ar fi să nu o votăm, să lăsăm aşa cu cantorii din biserici, că vă asigur eu că nu vor rămâne părinţii fără cântăreţi. Au funcţionat bine până acum şi pot funcţiona bine şi în continuare”, a menţionat senatorul.

    Acesta a susţinut că nu este normal ca 19.000 de oameni să fie puşi “în cârca bugetelor locale”.

    Senatorul PP-DD Ioan Iovescu a spus că nu este de acord cu această propune şi nu o să o voteze. “Cultele neo-protestante, dacă ar fi să ceară lucrul acesta, cred că ar goli bugetele locate complet, la câţi oameni avem pe lângă pastori”, a subliniat el.

    În replică, senatorul PSD Titus Corlăţean, a precizat că ordonanţa a fost adoptată în urma unei solicitări mai vechi a Federaţiei Asociaţiilor Evreieşti, cât şi al cultului mozaic din România, în condiţiile în care pentru cultul mozaic cantorul este un personal extrem de important.

    “În plan intern şi internaţional, în Israel, ordonanţa a fost salutată, ca un sprijin care vine în sprijinul unei comunităţi care ste redusă numeric şi pentru care cultul şi biserica reprezintă o modalitate de a duce mai departe identitatea”, a spus acesta, care a afirmat că susţine adoptarea actului normativ.

    Senatorul PNL Puiu Haşoti subliniat că, indiferent că vin de la bugetul de stat sau de la autorităţile locale, bani care sunt cheltuiţi pot greva anumite cheltuieli ale autorităţilor locale.

    Prin ordonanţă, în categoria personalului neclerical, care beneficiază de sprijin sub formă de contribuţii de la bugetul de stat şi de la bugetele locale, a fost inclus cantorul, sau cântăreţul bisericesc, cu excepţia cultului mozaic, unde respectiva funcţie este clericală.

    Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a avizat favorabil proiectul de lege, a precizat în raport că, începând cu iulie 2014, Curtea de Conturi a făcut controale la Consiliile judeţene şi a constatat că s-au efectuat plăţi fără bază legală pentru personalul neclerical încadrat în funcţia de cantor, marea majorite a CJ sistând integral aceste plăţi.

    “Astfel, un număr de 18.951 salariaţi reprezentând personalul neclerical al cultelor, care desfăşoară activităţi conexe actului cultic din această categorie nu îşi mai primesc drepturile salariale, angajatorilor rămânându-le doar soluţia concedierii lor. Se impune asigurarea cadrului legal care să permită utilizarea sumelor din bugetele consiliilor locale destinate sprijinului financiar pentru personalul neclerical care desfăşoară activităţi conexe actului cultic, blocate ca urmare a interpretării neunitare a textelor legale”, se mai arată în raport.

     

  • Papa Francisc critică familiile care nu vor copii şi părinţii care nu respectă libertatea copiilor

    “O societate lacomă care nu vrea să fie înconjurată de copii, care consideră copii problematici, poveri sau riscuri este o societate deprimată“, a afirmat şeful Bisericii Catolice.

    “Decizia de a nu avea copii ţine de egoism. Viaţa întinereşte şi primeşte energie prin înmulţirea oamenilor. Se îmbogăţeşte, nu sărăceşte“, a adăugat Papa Francisc.

    “Ne iubim copiii pentru că sunt copii, nu pentru că sunt frumoşi, sănătoşi sau buni; nu pentru că gândesc la fel ca noi sau pentru că întruchipează dorinţele noastre. Un copil este un copil: o viaţă creată de noi, dar care îi aparţine“, a atras atenţia Suveranul pontif.

    În ianuarie, Papa Francisc a salutat “familiile numeroase”, revenind asupra unor declaraţii privind natalitatea, care, scoase din context, lăsau loc de interpretare, şeful Bisericii Catolice insistând că “fiii sunt daruri de la Dumnezeu” şi că se opune metodelor contraceptive. “Familiile sănătoase sunt esenţiale vieţii sociale. Am avut o mare consolare să văd atât de multe familii numeroase care consideră fiii drept daruri de la Dumnezeu. Am auzit comentarii conform cărora familiile cu mulţi copii şi naşterea multor copii sunt cauze ale sărăciei; mi se par opinii simpliste”, declara Papa Francisc pe 21 ianuarie, după vizita efectuată în Filipine şi în Sri Lanka.

  • REPORTAJ: Europenii întâmpină cu un optimism rezervat rezultatul negocierilor de la Minsk

    Germania a fost destul de rezervată în comentariile privind rezultatele negocierilor de la Minsk. Toate părţile au lucrat pentru a se înregistra progrese, negocierile au fost “foarte dificile”, dar rezultatele lor “nu sunt o realizare”, a declarat ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier. “Acordurile de astăzi nu sunt nici o soluţie universală, nici o realizare”, a declarat el.

    Steinmeier a spus clar că se aşteaptă la mai mult de la aceste negocieri. “Pentru unele persoane, (rezultatul) va părea insuficient. Şi noi voiam să ajungem la un rezultat mai bun”, a declarat el. “Totuşi, aceasta este ceea ce preşedinţii Rusiei şi Ucrainei au convenit”, a conchis el.

    “Acordul de la Minsk nu garantează un succes durabil în Ucraina”, dar “următoarele ore vor fi decisive”, a afirmat joi preşedintele francez Francois Hollande la Bruxelles, adăugând că europenii trebuie să fie “vigilenţi, să exercite presiuni şi să continue mişcarea începută”.

    Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a salutat acordul de la Minsk, afirmând că acesta “oferă o bază pentru o încetare a focului efectivă”, dar s-a declarat convins că mai sunt multe lucruri de făcut. “Sper ca acordul să paveze calea pentru o soluţie politică printr-un proces de reformă constituţională care va permite o descentralizare necesară prin respectarea deplină a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei, şi pe baza unor standarde europene”, a declarat el.

    Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a salutat, de asemenea, acordul într-un mesaj postat pe Twitter, adăugând că “toate părţile trebuie să se supună acum acordului şi să transforme vorbele în fapte”.

    Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a calificat acordul drept unul încurajator, dar a precizat că doar speranţa nu este suficientă. “Acordul de astăzi de la Minsk este o veste binevenită şi ne dă speranţă. Speranţa este bună, chiar esenţială, dar nu suficientă. Testul real este respectarea armistiţiului pe teren. Primul acord de la Minsk nu a fost respectat, aşa cum vă amintiţi. După discuţia mea cu cancelarul Angela Merkel am sentimentul că ar trebui să rămânem extrem de precauţi”, a declarat el.

    Secretarul general al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Lamberto Zannier, a declarat că rezultatul întâlnirii de la Minsk este “important şi necesar”, adăugând că acesta ar trebui să contribuie la “stabilizare şi pace în Ucraina”.

    Vorbind din oraşul ucrainean Dnepropetrovsk, el a declarat că rezultatul summitului ar putea avea impact asupra actualului mandat al misiunii de monitorizare a OSCE în această ţară.

    Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a salutat, de asemenea, acordul pe Twitter. “Acordul de la Minsk este un pas pozitiv dacă va fi implementat cu stricteţe şi dacă ostilităţile vor înceta duminică. Urmărim în continuare rezultate tangibile”, afirmă mesajul publicat pe contul oficial de Twitter al ministerului.

    Premierul finlandez, Alexander Stubb, a salutat cu precauţie acest acord. “Armistiţiul este o veste grozavă; totuşi ar trebui să vedem cum va fi implementat. Nu mai trebuie ucişi oameni; armamentul greu trebuie retras”, a declarat el.

    El şi-a exprimat speranţa că, dacă Merkel şi Hollande sunt mulţumiţi cu rezultatul negocierilor de la Minsk, la summitul UE care are loc joi la Bruxelles nu vor fi discutate noi sancţiuni împotriva Moscovei.

    Vicepreşedintele Comisiei Europene Federica Mogherini a declarat, de asemenea, că este puţin probabil ca sancţiunile împotriva Rusiei să fie discutate la reuniunea de joi, care a fost amânată cu câteva ore din cauza negocierilor de la Minsk. “Nu cred că astăzi vom discuta despre sancţiuni”, a declarat Mogherini, adăugând că discuţiile se vor concentra pe modul în care pot fi activate “toate mijloacele UE posibile” pentru susţinerea acordului de încetare a focului odată ce acesta va intra în vigoare.

    Premierul britanic David Cameron a menţinut o linie mai dură, afirmând că “Putin trebuie să ştie că sancţiunile vor rămâne în vigoare dacă nu vor fi înregistrate progrese concrete pe teren”.

    Preşedintele lituanian, Dalia Grybauskaite, a afirmat la rândul său că problema schimbării actualelor sancţiuni împotriva Rusiei nu va fi discutată până în martie.

    O problemă mult mai delicată, dacă să fie sau nu trimise arme letale Kievului este mai probabil să ajungă pe agenda Bruxelles-ului, a precizat premierul luxemburghez, Xavier Bettel.

    Premierul italian Matteo Renzi a calificat acordul de la Minsk drept un “mare rezultat”, la sosirea la Bruxelles, unde va participa la summitul UE.

    Ministrul danez de Externe, Martin Lidegaard, şi-a exprimat speranţa că această “veste bună” se va putea materializa şi că părţile implicate în conflict vor respecta armistiţiul. “Prefer să fiu optimist”, a declarat el.

    La rândul său, şreşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, gazda negocierilor, s-a declarat mulţumit că Belarusul şi-a îndeplinit rolul. “Sunt foarte mulţumit că Belarusul şi-a îndeplinit rolul. Dar figurile centrale ale acestor negocieri au fost, bineînţeles, şefii de stat. Au făcut o treabă bună. Au supravieţuit acestui maraton”, a declarat el.

    El le-a cerut reporterilor să nu dramatizeze faptul că negocierile au durat atât de mult timp. “Durează luni sau chiar ani pentru a rezolva probleme de război şi pace. Aici şefii de stat au reuşit să ajungă la un acord de încetare a focului în 15 ore”, a declarat Lulaşenko. El a subliniat însă că cel mai important este ca acordurile să fie implementate pe teren.

  • Procurorul-şef al DIICOT: Vom cere din nou avizul Senatului în cazul Vosganian, dacă vor apărea date noi

    “În măsura în care vor apărea din urmărirea penală date şi indicii noi în cazul domnului senator, procurorul de caz va cere din nou avizul Senatului”, a spus Hossu.

    Şeful interimar al DIICOT a precizat că dacă s-ar fi dispus urmărirea penală pe numele lui Varujan Vosganian, senatorul ar fi putut să ajute la stabilirea tuturor aspectelor ce sunt redate în ancheta procurorilor.

    “Nu comentez un vot politic. Am încercat să fim clari în cererea transmisă Senatului, arătând că au apărut împrejurări noi, însă se pare că acestea nu au reuşit să îi convingă pe senatori, dar poate vom reuşi data viitoare”.

    Senatul a respins, joi, solicitarea Parchetului General de încuviinţare a începerii urmăririi penale împotriva senatorului PNL Varujan Vosganian, fiind înregistrate 71 de voturi “împotrivă”, 56 de voturi “pentru”, 5 voturi fiind anulate.

    Votul a fost secret, cu bile.

    Solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost adresată Senatului României în cadrul dosarului 146/D/P/2010.

    Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a solicitat, în 2 februarie, procurorului general al României să ceară Senatului avizarea cererii de urmărire penală pe numele lui Varujan Vosganian, ministru al Economiei în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, sub aspectul infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare.