Opoziţia a decis vineri să semneze un acord cu preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici, a declarat unul dintre principalii lideri ai acesteia, Oleg Tiagnibok, citat de agenţia Interfax, relatează AFP.
Preşedintele ucrainean a anunţat vineri concesii majore faţă de opoziţie, inclusiv alegeri prezidenţiale anticipate, formarea unui guvern de coaliţie şi o reformă constituţională, în urma unor violenţe care s-au soldat, începând de marţi, cu aproape 80 de morţi.
Surse oficiale din ANAF au declarat agenţiei MEDIAFAX că instituţia a iniţiat deja procedurile de control, în urma sesizării ASF privind suspiciuni de fraudă fiscală în cadrul societăţii de asigurare.
“Acţiunea de control inopinat a început deja. Ea va fi urmată de verificările Inspecţiei Fiscale şi de alte verificări încrucişate pentru a se găsi eventualele canale de «sifonare» a unor importante sume de bani”, au declarat sursele citate.
ASF a anunţat, marţi, că a instituit procedura de redresare financiară prin administrare specială a companiei Astra, cea mai mare companie de asigurări din România, aflată în proprietatea omului de afaceri Dan Adamescu, a suspendat acţionarii şi conducerea şi a numit KPMG Advisory ca administrator special.
KPMG va trebui să iniţieze “în regim de urgenţă” procedurile legale de majorarea capitalului social până la un nivel care să permită societăţii respectarea cerinţelor de solvabilitate şi lichiditate şi să facă inventarierea dosarelor de daună, înregistrate în evidenţele societăţii de asigurare, în vederea evaluării daunelor reale şi a stabilirii obligaţiilor faţă de creditorii de asigurări, activitatea de verificare. Inventariere şi instrumentare a dosarelor se va face în regim de urgenţă.
Administratorul va lua luarea măsurilor necesare pentru calcularea corespunzătoare şi în conformitate cu cerinţele legale a rezervelor tehnice constituite de societate.
Pe parcursul acestui proces, companiei îi va fi interzis să efectueze investiţii în valori mobiliare si imobiliare, cu excepţia plasamentelor în depozite bancare şi titluri de stat/certificate de trezorerie.
De asemenea, se va interzice înstrăinarea bunurilor şi/sau activelor societăţii de asigurare, fără aprobarea prealabilă a ASF.
KPMG va luat măsurile necesare în vederea accelerării recuperării împrumuturilor acordate în cadrul grupului şi interzicerea acordării de noi împrumuturi, va inventariea şi evalua, conform normelor în vigoare, creanţele înregistrate în evidenţele societăţii şi va anula creanţele din asigurare aferente contractelor ieşite din perioada de valabilitate, cu înregistrarea rezultatelor în contabilitatea societăţii, în regim de urgenţă.
În urmă cu două săptămâni, MEDIAFAX a anunţat în exclusivitate că ASF a întocmit un raport prin care suspectează Astra Asigurări că a subestimat în mod voit daunele pe care ar putea să le plătească, astfel că rezervele constituite au fost cu 40% mai mici decât era necesar, respectiv cu 100 milioane lei, raport pe baza căruia BNR a sesizat DNA. Raportul invoca acrodarea de credite mari către companii din grup, reasigurări la companii de reasigurare înregistrate în insulele Cayman şi risc de neplată în caz de dezastre naturale.
În replică, proprietarul Astra, omul de afaceri Dan Adamescu, a catalogat decizia ASF ca fiind o lovitură “de tip mafiot”, incalificabilă, care va genera un şoc internaţional uriaş.
Adamescu susţine că ASF blochează preluarea subbsidiarei din România a grupului francez AXA, care ar fi rezolvat problemele companiei Astra.
De asemenea, omul de afaceri a anunţat că va contesta în justiţie decizia ASF privind deschiderea procedurii de redresare financiară pentru Astra.
Astra Asigurări este controlată de The Nova Group Investments România SA – 72,68% şi Epsilon Estate Provider SRL- 27,02%, alături de mai multe persoane fizice şi juridice, cu o participaţie reprezentând 0,3% din capitalul social. The Nova Group Investments România şi Epsilon Estate Provider sunt controlate indirect de omul de afaceri Dan Adamescu.
Compania este liderul pieţei de asigurări din România, cu subscrieri de peste 1 miliard de lei în 2012 şi mai mult de patru milioane de clienţi.
Rata totală a contribuţiilor sociale – pentru pensie, şomaj şi sănătate – variază în economiile aflate în tranziţie din Europa Centrală şi de Est de la 3% în Armenia la 55% în România, cu niveluri de aproximativ 30% în Rusia, 31% în Bulgaria, 40% în Polonia, 44% în Ungaria, 45% în Cehia sau 49% în Slovenia, reiese dintr-un raport publicat vineri de instituţia financiară internaţională.
“Ratele ridicate ale contribuţiilor ar putea induce reacţii în oferta de muncă, inclusiv ascensiunea muncii la negru, ceea ce poate afecta negativ veniturile”, se spune în raport.
Totodată, în timp ce România are cea mai ridicată rată din regiune, veniturile colectate la buget din aceste contribuţii reprezintă numai 9% din PIB, cu un punct procentual peste media regiunii, faţă de 11% în Polonia, aproximativ 12% în Ungaria şi Slovenia şi 15% în Cehia.
“Randamentul veniturilor scade atunci când ratele contribuţiilor depăşesc un anumit nivel”, notează Banca Mondială.
România are una dintre cele mai dezvoltate economii subterane din UE, reprezentând aproximativ 30% din PIB.
Datele au fost înregistrate la nivelul anului 2011.
Suma de 830,39 milioane de euro a fost solicitată spre rambursare în anul 2013.
Cele mai multe fonduri – 506,20 milioane de euro – au fost rambursate pentru proiecte din cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport, în timp ce la Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) au ajuns 180,71 milioane de euro. Pentru Programul Operaţional Sectorial Mediu au fost rambursate 123,76 milioane de euro, iar pentru Programul Operaţional Asistenţă Tehnică – 19,72 milioane de euro.
“Încasarea sumei de peste 830 milioane de euro într-o singură zi reprezintă un record absolut în istoria atragerii fondurilor structurale şi de coeziune de către România. Aceasta, în condiţiile în care sumele încasare în fiecare dintre anii 2009, 2010 şi 2011 au fost mai mici decât cea încasată acum”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.
Conform MFE, în acest an, Comisia a rambursat României peste 900 milioane de euro. Astfel, suma totală returnată a ajuns la aproximativ 6 miliarde de euro, iar rata rambursărilor a depăşit nivelul 31%.
Rata de absorbţie curentă este, în prezent, de aproximativ 34%, iar valoarea totală a sumelor pe care România le-a solicitat Comisiei Europene pentru rambursare fiind de aproape 6,5 miliarde de euro.
Acest vot a avut loc în urma semnării unui acord de ieşire din criză de către preşedintele Viktor Ianukovici şi reprezentanţi ai opoziţiei.
Preşedintele Viktor Ianukovici şi reprezentanţii opoziţiei au semnat vineri, în prezenţa mediatorilor europeni, un acord de ieşire din criză, care prevede concesii importante din partea puterii, dar care ar putea să fie considerate insuficiente după baia de sânge care a îndoliat Kievul, relatează AFP.
Acordul, semnat vineri la palatul prezidenţial în prezenţa mediatorilor europeni, prevede un scrutin prezidenţial anticipat, formarea unui guvern de coaliţie şi o reformă constituţională. Acordul a fost obţinut în urma unor violenţe care s-au soldat cu 80 de morţi, începând de marţi, la Kiev.
Principalii trei lideri ai opoziţiei ucrainene, Vitali Kliciko, Arseni Iaţeniuk şi Oleg Tiagnibok au semnat acordul, alături de miniştrii de Externe german Franz-Walter Steinmeier şi polonez Radoslaw Sikorski, a constatat AFP. Reprezentantul Rusiei nu a semnat textul.
Opoziţia, reprezentată de către “Consiliul Maidan”, şi-a exprimat anterior acordul, cu condiţia ca actualul ministru de Interne Vitali Zaharcenko să nu facă parte din viitorul Guvern, iar procurorul general Viktor Pcionka să nu mai rămână în funcţie, potrivit lui Oleg Tiagnibok. Cei doi sunt vizaţi din cauza rolului în reprimarea judiciară şi din partea poliţiei a manifestanţilor.
Preşedintele Ianukovici a anunţat vineri dimineaţa lansarea unei proceduri în vederea unor “alegeri prezidenţiale anticipate”, fără să avanseze o dată prcisă. Următoarele alegeri prezidenţiale sunt programate în martie 2015.
El a promis totodată un “proces de revenire la Constituţia din 2004”, care va reduce puterile preşedintelui în favoarea Guvernului şi Parlamentului, şi formarea unui “guvern de unitate naţională”.
Ianukovici răspundea astfel unor revendicări majore formulate de către opoziţie, care ocupă de exact trei luni Piaţa Maidan, în centrul capitalei ucrainene.
– Un nivel de violenţă fără precedent
Aceste promisiuni ar putea, totuşi, să nu fie considerate suficiente, după violenţele care s-au soldat cu aproape 80 de morţi începând de marţi, un nivel de violenţă fără precedent pentru această ţară desprinsă din fosta Uniune Sovietică.
În Piaţa Maidan, simbolul mişcării de contestare, în care vineri erau prezente între 25.000 şi 30.000 de persoane, manifestanţii nu păreau pregătiţi să renunţe, chiar dacă atmosfera era mult mai puţin tensionată decât joi, unii dintre ei făcându-şi poze sau aprinzând focuri de artificii.
“Oamenii spun că nu vor pleca din (Piaţa) Maidan atât timp cât Ianukovici nu va pleca” de la putere, a declarat pentru AFP un locuitor din Kiev, Oleg Bukoienko, în vârstă de 34 de ani. “Alegeri în decembrie nu este suficient. Trebuie să plece acum. Dacă nu, poate să sfârşească la fel ca (liderul libian Muammar) Kadhafi sau (cel român Nicolae) Ceauşescu”, a adăugat el, evocând “crime” comise, în opinia sa, de către preşedintele ucrainean.
“Nu cred că este decizia lui Ianukovici. Acest lucru i-a fost impus de către europeni. Nu putem să avem încredere în el. El spune ceva şi face altceva”, a conchis Bukoienko.
Toate aceste anunţuri oficiale au fost făcute după o zi şi o noapte de negocieri.
Reuniţi la Bruxelles, miniştrii europeni de Externe au decis joi să impună interdicţia eliberării de vize şi să blocheze averile celor care se fac vinovaţi de violenţe.
Washingtonul a ridicat tonul, ameninţând că va adopta sancţiuni împotriva “guvernelor responsabile de violenţe”, un mesaj transmis de către vicereşedintele Joe Biden în mod direct lui Ianukovici, în timp ce secretarul de Stat John Kerry a îndemnat să se pună capăt violenţelor şi “morţilor lipsite de sens”.
În contextul în care Ucraina riscă falimentul, Rusia i-a promis acordarea unui credit în valoare de 15 miliarde de dolari şi o reducere importantă la preţul gazelor naturale.
Ministerul ucrainean de Interne a acuzat vineri dimineaţa manifestanţi că au deschis focul, încercând să spargă cordoane de poliţişti, către Parlament. Manifestanţi intervievaţi de AFP la faţa locului au negat incidentul, acuzând poliţia că a utilizat grenade asurzitoare.
Adjunctul şefului Statului Major al armatei ucrainene, Iuri Dumanski, a demisionat vineri, în semn de protest faţă de tentative de implicare a armatei în conflict.
“În prezent se implică armata în conflictul civil. Acest lucru poate antrena morţi în număr mare”, a declarat el pentru postul Kanal 5.
Anunţarea suspendării negocierilor asupra unui acord de asociere cu UE, în schimbul unei relansări a relaţiilor economice cu Moscova a determinat, la 21 noiembrie, mii de persoane să iasă în stradă.
Opozanta încarcerată Iulia Timoşenko a cerut joi seara “îndepărtarea imediată a lui Ianukovici” de la putere. Declanşarea unor “proceduri judiciare împotriva lui pentru uciderea în masă a civililor trebuie să fie singura doleanţă a poporului, opoziţiei şi comunităţii internaţionale”, aprecia ea.
UPDATE 15:21 – Opoziţia ucraineană acceptă propunerile lui Ianukovici
Opoziţia acceptă propunerile preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, a anunţat vineri un reprezentant al opoziţiei, transmite AFP.
Preşedintele ucrainean a anunţat vineri concesii majore faţă de opoziţie, inclusiv alegeri prezidenţiale anticipate, formarea unui guvern de coaliţie şi o reformă constituţională, în urma unor violenţe care s-au soldat, începând de marţi, cu aproape 80 de morţi.
Acordul a fost aprobat de către “Consiliul Maidan”, numele pieţei din centrul Kievului, ocupate de trei luni de către manifestanţi, regrupând toate tendinţele din cadrul opoziţiei, partide politice, reprezentanţi ai societăţii civile şi grupări radicale, potrivit lui Tiagnibok.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
COVER STORY: Te-ai săturat să fii angajat? Ce afacere poţi porni cu 10.000 de euro
Business Magazin a căutat răspunsuri la întrebarea pe care o au în minte cei mai mulţi dintre angajaţii din România. Se poate porni un business cu bani puţini, cu o idee şi cu tot timpul la dispoziţie? Ce cere piaţa şi care sunt domeniile care au nevoie de sânge proaspăt?
INTERVIU: Profesoara de antreprenoriat
PRODUCŢIE: Motoare şi veşti bune pentru Craiova
ANALIZĂ: Autorul predicţiilor scandaloase a venit la Bucureşti
TEHNOLOGIE: Facebook face tranzacţia anului 2014
Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.
În Bucureşti, Bihor şi Mureş au fost înregistrate cele mai multe insolvenţe în prima lună a anului – 360 (în creştere cu 52,5% faţă de 2013), 195 (cu 58,5% mai multe decât în prima lună a anului trecut), respectiv 150 firme (+206%). La nivel naţional, în 29 de judeţe au fost înregistrate scăderi ale numărului de insolvenţe, cu procente de la 6% la 87%. În Călăraşi şi Suceava au fost raportate cele mai puţine firme care au intrat în insolvenţă în luna ianuarie – 8, respectiv 11 cazuri.
Cele mai multe societăţi cu dificultăţi financiare sunt în continuare cele din domeniul comerţului, 849 intrând în insolvenţă, faţă de 798 în 2013, dar şi cele din construcţii – 279, comparativ cu 349 în ianuarie anul trecut şi din industria prelucrătoare – 253, în scădere de la 279.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
El a arătat că speră astfel să existe mai multe investiţii româneşti în Republica Moldova, care să ajute la dezvoltarea economică a statului vecin.
Premierul Victor Ponta se află, vineri, în Republica Moldova, la Chişinău, pentru o vizită oficială în care se întâlneşte cu preşedintele, cu prim-ministrul şi cu preşedintele Parlamentului moldovean, el participând şi la deschiderea Forumului Moldo-Român privind educaţia.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro