BusinessMagazin

Blog

  • Omul potrivit si locul lui

    De ce exista un procent atat de mic de manageri eficienti? In opinia profesorului Richard Boyatzis, este vorba despre patru motive principale.

     

    1. IERARHIA. In primul rand, multi dintre cei care devin manageri nu vor in realitate sa fie pe acea pozitie. „Daca iti place ceea ce faci, lucrul cel mai rau care se poate intampla este sa ti se dea o functie de conducere. Foarte multe persoane, in special in economiile care se dezvolta rapid, ca Romania, confunda dorinta de a avea bani mai multi, prestigiu si statut social cu ceea ce le place sa faca. Ca rezultat, intra in management, desi nu isi doresc. Poate ca nu au competentele adecvate sau, daca le au, nu vor sa le foloseasca“, sustine Boyatzis.


    2. STRESUL. Ineficienta poate fi cauzata si de stresul cronic, ceea ce in timp poate duce la pierderea contactului cu cei din jur. „Din cauza stresului de fiecare zi, in timp incepi sa pierzi legatura cu propriul corp, cu familia, cu oamenii din jur si devii disonant. Managerii trebuie sa faca eforturi pentru a se mentine eficienti“, spune profesorul american.


    3. BANII. Oamenii incep sa confunde banii cu scopul final (eventual unic) al muncii, situatie intalnita si in Romania. Boyatzis sustine ca liderii nu trebuie sa uite doua elemente esentiale ale unei afaceri performante: calitatea (cum sa mentii calitatea produselor si a serviciilor la cel mai inalt nivel, iar odata ce ai atins acel nivel sa treci la urmatorul), respectiv concentrarea pe oameni (trebuie sa stii cum sa atragi si sa retii in companie cei mai buni oameni, pe o perioada cat mai mare, sa le oferi posibilitatea de a fi creativi).


    4. CARIERA. Ineficienta este cauzata si de faptul ca oamenii stau in management mai mult decat trebuie. Este cazul multor sefi de afaceri de familie care raman la conducere zeci de ani. „Nimeni nu ar trebui sa stea in fruntea unei companii mai mult de     7-9 ani, pentru ca, odata ce ai incheiat acest ciclu, devii o forta reactionara. Foarte putine persoane reusesc sa se reintinereasca singure. Unii refuza sa predea stafeta si conduc 20-30 de ani. Nimeni nu poate fi eficient atatia zeci de ani“, spune Richard Boyatzis.

  • LCD-ul a luat fata plasmei

    Televizoarele cu plasma si cele cu cristale lichide au inceput sa atraga tot mai mult atentia consumatorilor romani, in special dupa eliminarea taxelor vamale la import. Deocamdata, LCD-urile sunt preferate plasmelor, dar si unele, si celelalte mai au pana sa ameninte dominatia pe piata a televizoarelor cu tub catodic.

     

    Daca vorbim de diagonale mai mici de 100 de centimetri, utilizatorii nu prea au de ales“, raspunde scurt Ovidiu Bejan, directorul de vanzari si marketing al Genco, distribuitor Samsung in Romania, lasand de inteles ca optiunea in acest caz o reprezinta televizoarele cu cristale lichide (LCD), intrucat diagonala televizoarelor cu plasma porneste de la 94 de centimetri. „Plasmele au costuri de fabricatie extrem de ridicate comparativ cu LCD-urile, ceea ce nu justifica gama cu diagonale sub aceasta dimensiune“, spune Bejan. In schimb, oferta pe segmentul televizoarelor cu cristale lichide, care se pot usor adapta unui living sau unui dormitor de apartament nu prea spatios, este destul de variata la capitolul diagonale, plecand de la 48 de centimetri si ajungand la 58, 66 sau 81 de centimetri.

     

    Daca se pune si problema determinarii unei diagonale optime in functie de spatiul din living, distanta dintre canapea si televizor ar trebui sa fie de cel putin 3 ori mai mare decat diagonala televizorului, „ideal fiind multiplicatorul 5, astfel incat plasma sau LCD-ul sa aiba o pozitionare buna in living si sa poata permite o vizionare de calitate a filmelor sau emisiunilor de televiziune“, conform lui Bejan.

     

    Cand se trece insa dincolo de diagonala de 100 de centimetri, apare si dilema privind tipul de televizor cel mai potrivit, pentru ca in acest segment exista o oferta intinsa, atat din categoria televizoarelor cu plasma, cat si din cea a LCD-urilor. La capitolul design, toti producatorii se intrec sa realizeze echipamente tot mai elegante, iar alegerea depinde de gustul cumparatorului si de modul cum acesta poate sa-si asorteze televizorul cu designul camerei unde vrea sa-l plaseze. In schimb, razboiul dintre televizoarele cu plasma si cele cu cristale lichide se poarta la caracteristici tehnice. „Singurul criteriu de alegere a unui televizor plat cu diagonala mai mare de 100 de centimetri este imaginea, si aici fiecare dintre utilizatori trebuie sa decida daca rezoneaza cu imaginile redate pe o plasma sau pe un LCD, pentru a determina tipul de televizor pe care il va achizitiona“, spune Bejan.

     

    „Ponderea neta a vanzarilor este in favoarea televizoarelor LCD, care reprezinta 80% din totalul pietei, restul de 20% apartinand televizoarelor cu plasma, iar aceasta tendinta nu este una doar la nivel local“, spune Bobby Durbac, director de marketing in cadrul BenQ Romania. „In ultima perioada, cristalele lichide au luat avans in toata lumea, datorita cresterii diagonalelor si tehnologiei din ce in ce mai avansate. LCD-urile se pozitioneaza pe piata ca echipamente potrivite atat pentru uz casnic, cat si pentru mediul business.“ Traian Cristea, directorul general al PCFun, magazin online care comercializeaza electronice, are chiar o estimare mai indrazneata, conform careia, dupa un scurt varf al cererii de plasme la sfarsitul anului trecut, acum LCD-urile ar detine 90% din piata televizoarelor cu ecran plat.

     

    In ansamblu, vanzarile de televizoare cu plasma si cristale lichide le-au depasit anul acesta pe cele realizate in tot anul trecut, conform importatorilor si distribuitorilor din piata – pe fondul eliminarii taxelor vamale, de la 1 ianuarie, care a dus la o scadere a preturilor. „Piata televizoarelor cu cristale lichide va creste anul acesta cu 400%, poate chiar 500% comparativ cu 2006, avand in vedere ca preturile au scazut destul de mult si aceste echipamente nu mai sunt inaccesibile unui numar atat de mare de utilizatori“, spune Nicu Dumitrescu, director de vanzari al New Link Romania, importator de echipamente electronice Sony, care detine si magazinul exclusiv Sony Center. New Link a confirmat cresterea vanzarilor de astfel de televizoare, intrucat pana in luna mai Sony Center a vandut aproximativ 1.000 de televizoare cu ecran plat, depasind volumul de 900 de unitati vandute in 2006.

     

    „Este insa destul de greu sa faci estimari pentru intreaga piata in 2007, pentru ca situatia este destul de imprevizibila. Probabil ca volumul vanzarilor de plasme si LCD-uri va depasi 150.000 de unitati pe tot anul“, spune Bejan de la Genco. Pentru anul trecut, Bejan se margineste sa faca o estimare a pietei plasmelor, la 10 mil. euro. Reprezentantii Panasonic sunt ceva mai optimisti, estimand ca piata televizoarelor cu plasma si cristale lichide va urca pana la 180.000 de unitati vandute anul acesta. Cele mai vandute televizoare cu ecran plat sunt cele de la Samsung, potrivit estimarilor lui Bejan, cu o cota de 32% din piata LCD-urilor ca volum de vanzari si 23% din numarul televizoarelor cu plasma vandute. Pe locul urmator in clasament se situeaza LG Electronics, care si-a adjudecat 13% pe segmentul LCD-urilor si aproape 30% pe partea de plasme.

     

    Cresterea cotei de piata in ceea ce priveste televizoarele cu plasma si LCD va fi in mod evident in detrimentul televizoarelor traditionale, cu tub catodic (CRT). „Cat timp preturile televizoarelor cu ecran plat nu vor fi suficient de scazute pentru a determina utilizatorii sa renunte la achizitionarea televizoarelor cu tub catodic, acestea din urma vor continua sa existe in piata, dar aceasta nu va mai dura mult timp“, sustine Ovidiu Bejan.

     

    In tarile vestice, televizoarele cu tub catodic reprezinta ca valoare cel mult 5% din piata, in timp ce LCD-urile au 70%, iar plasmele 25% cota de piata. „La noi procentul televizoarelor traditionale este inca foarte ridicat, cea mai apropiata piata similara cu Romania fiind Polonia, unde procentele sunt, in aceeasi ordine, de 50/30/20“, spune Bobby Durbac, care considera ca in urmatorii cinci ani sunt sanse ca televizoarele cu tub catodic sa iasa din ofertele producatorilor. „Deocamdata, acest tip de televizoare genereaza un volum semnificativ de vanzari, piata fiind de peste 80 de milioane de euro, in conditiile unui numar de 800.000 de unitati vandute anul trecut, la un pret mediu de 100-130 de euro. Cifrele sunt mult mai modeste in cazul plasmelor si LCD-urilor“, spune Dana Iorga, directorul importatorului si distribuitorului IT&S. Cat despre ceea ce se va vinde in 2007, estimarile mentionate mai sus nu trec de 150.000-180.000 de bucati pentru LCD si plasme la un loc.

  • Europa ecranelor plate

    In Europa de Vest, anul 2006 va ramane in istorie ca primul an in care televizoarele cu ecran plat au surclasat, in numar de unitati vandute, televizoarele cu tub. In Romania, eliminarea taxelor vamale odata cu momentul aderarii la UE a impulsionat vanzarile de LCD si plasme. Dupa 1 ianuarie, ponderea ecranelor plate (LCD-uri si plasme) in totalul vanzarilor unitare de televizoare din retailul romanesc s-a triplat, ajungand la 21% in luna martie, potrivit datelor institutului de cercetare Gfk Retail & Technology (subsidiara din Germania).

     

    Cresterea pietei de LCD-uri si plasme s-a resimtit inca de la finele anului trecut, odata cu aparitia primelor scaderi de preturi in retail pe aceste categorii de produse. Astfel, daca in toamna anului trecut ecranele plate reprezentau doar 3% din numarul total de televizoare vandute in retail, in prima luna a acestui an ponderea se dublase, arata datele Gfk Retail & Technology. Datele Gfk estimeaza un decalaj de doi ani al mixului de produse pe piata televizoarelor din Romania fata de Europa de Vest, respectiv 6.000 de plasme si 30.000 de LCD vandute anul trecut fata de peste 750.000 de televizoare cu tub catodic (CRT). Pentru comparatie, 73% din numarul total de televizoare vandute in Europa de Vest sunt LCD sau plasme, ponderea fiind de 48% in Polonia si de 26% in Ungaria.

     

    Noile tehnologii in materie de display au cucerit pana acum circa 24% din piata Europei de Est. In schimb, in Europa de Vest, anul 2006 va ramane in istorie ca primul an in care televizoarele cu ecran plat au surclasat, in numar de unitati vandute, televizoare cu tub catodic – este vorba despre 16,6 milioane de televizoare cu ecran plat, fata de 14,6 milioane de televizoare traditionale, potrivit Asociatiei Europene pentru Electronice de Consum. In valoare, televizoarele LCD si cu plasma au reprezentat peste 85% din vanzarile de televizoare realizate pe 10 piete din Europa de Vest.

     

    O imagine mai clara este, logic, si mai scumpa. Noile tehnologii au mutat pretul mediu al televizoarelor vandute pe pietele cele mai dezvoltate din Europa la putin peste 700 de euro in 2006, in crestere cu 20% fata de anul anterior. Din fericire pentru producatori, consumatorii apreciaza inovatiile si sunt dispusi sa plateasca mai mult pentru ele. In acelasi timp, nu se multumesc doar cu o calitate mai buna a imaginii si cauta dimensiuni tot mai mari ale ecranului. Aceeasi Asociatie pentru Electronice de Consum prognozeaza pentru acest an cel mai mare avans anual al vanzarilor de LCD cu diagonala de peste 37 de inci, care au reprezentat 30% din vanzarile de LCD-uri in perioada sarbatorilor de iarna 2006, sezon extrem de bun pentru comertul de electronice de consum. Philips a mers anul trecut pana la 100 de inci (245 de cm), dezvaluindu-si in cadrul targului de electronice IFA de la Berlin cel mai nou LCD cu tehnologie ambilight full surround (proiecteaza lumina ambientala in cele patru colturi ale ecranului).

     

    Modelele noi de televizoare cu ecran plat sunt asociate tot mai des formatului „high definition“ (HD). Cea mai mare rezolutie pe care un televizor HD o poate oferi in prezent este de 1920×1080 pixeli). Pentru comparatie, un film pe care il vedeti in mod obisnuit pe computer are in general o rezolutie de 640×480 (chiar daca ecranul ar putea suporta 1024×768). Evident, cu cat este mai mare rezolutia, cu atat este mai fidela imaginea afisata pe ecran. Chiar daca pasul catre tehnologiile HD a fost facut in 2005 de catre producatorii de televizoare, inceputul erei HD este considerat anul 2006. La noi (dar si pe ansamblul Europei de Est), primul post TV care a lansat servicii de televiziune in HD este PRO TV, din decembrie 2006.

     

    Tendintele anuntate la targul IFA pentru aceasta toamna au ca punct central tot tehnologiile HD. Si camerele video au devenit de anul trecut HD, pastrandu-si insa dimensiunile mici. Camerele foto vor  ramane insa mai degraba la tehnologia digitala clasica, insa imbunatatirea performantelor se va resimti si aici, prin cresterea rezolutiei pana la 8-10 megapixeli.  

  • Toate au ecran plat

    Televizoarele cu cristale lichide vin intr-o gama variata din punctul de vedere al diagonalelor si deja sunt destul de accesibile ca pret. In schimb, cu toate ca plasmele nu sunt disponibile in variante cu diagonale mai mici de 94 de centimetri, acestea stau mai bine la capitolul caracteristici tehnice.

    • CUM FUNCTIONEAZA: Ecranul LCD contine un strat de cristale lichide, aflat intre doua placi de sticla polarizata, dintre care una cu filtru de culoare. Plasma functioneaza pe baza unor celule care contin o mixtura de gaze (xenon, neon) care se „aprinde“ atunci cand televizorul este pornit.
    • CONTRAST: Ultima generatie de LCD-uri a ajuns, pe urmele plasmei, la un contrast de 15.000:1, insa negrul din imagini arata ca un gri inchis, din cauza sursei de lumina din spatele placilor de sticla. La acelasi contrast, plasma nu are nicio problema in a reda nuante intense de negru.
    • TIMP DE RASPUNS: In cazul LCD-urilor, timpul de raspuns este un dezavantaj, acestea necesitand timp sa schimbe culoarea imaginilor. Problema poate fi sesizata mai mult la televizoarele cu diagonala mai mare. Aceasta nu se poate spune in cazul plasmelor, care redau imediat schimbarile de culoare.
    • DURATA DE VIATA: Spre deosebire de televizoarele cu cristale lichide, modelele mai vechi de plasme aveau un numar limitat de ore de functionare, aproximativ 20.000. Cele de ultima generatie s-au aliniat insa la durata de viata a LCD-urilor, adica 60.000 de ore, ceea ce inseamna 20 de ani, daca televizorul este pornit 8 ore pe zi.
    • ALTI PARAMETRI: Spre deosebire de plasme, care au o greutate foarte mare (cel mai mare televizor cu plasma din lume, vandut recent la CERF, a avut o greutate de 220 kg), LCD-urile au avantajul ca sunt mult mai usoare.

  • BURSA: Corectia de pe piata de capital a venit odata cu canicula

    Peste 2,5 miliarde de euro. Atat a pierdut bursa romaneasca in doar trei zile. Corectia asteptata de aproape toti analistii a avut ca pretext scaderile de pe pietele de capital americane si europene si vine dupa o perioada in care principalul indice al bursei a trecut de pragul psihologic de 10.000 de puncte.

     

    Daca e ceva care sa darame cotatiile de la Bucuresti, atunci numai evolutia de pe pietele externe o poate face.“ Pronosticul facut acum o luna de Mihai Chisu, broker la Egnatia Securities, s-a adeverit saptamana trecuta, cand in doar trei zile aproape toate actiunile listate la bursa din Bucuresti au scazut, iar capitalizarea bursiera a pierdut mai bine de 2,5 miliarde de euro.

     

    Departe de a fi o surpriza, corectia a aparut intr-o perioada in care brokerii si analistii erau tot mai ingrijorati de trendul pozitiv, considerat prea puternic.

     

    Astfel, jumatatea lui iunie – perioada in care in urma cu un an piata autohtona se afla la minime – a adus in acest an un trend puternic ascendent. A urmat o luna de maxime istorice, in care indicele BET, care urmareste evolutia ponderata a celor mai importante zece actiuni din punct de vedere al capitalizarii si lichiditatii, a depasit pragul de 10.000 de puncte.

     

    Singura necunoscuta era, potrivit tot mai multor voci din piata, momentul cand va aparea corectia si, la fel ca in luna februarie (cand indicele BET a pierdut mai bine de 11% in trei-patru zile), rolul principal l-au avut bursele internationale.

     

    Daca in februarie a fost bursa chineza, pentru scaderea de peste 7% a indicelui BET de saptamana trecuta este responsabila piata nord-americana, care venea la randul ei dupa maxime istorice.

     

    Corectia de la BVB nu a iertat aproape pe nimeni. Fie banci, companii petroliere, companii din industria metalurgica sau alimentara, aproape toate titlurile au mers in jos.

     

    Asa cum era de asteptat, SIF-urile, adica cele mai lichide actiuni din piata, au fost si printre cele mai afectate. Cu toate acestea, daca cineva si-ar fi alcatuit la inceputul lunii martie un portofoliu proportionat pe cele cinci SIF, miercurea trecuta ar fi avut un randament al investitiei de circa 76%. Si aceasta in conditiile in care fiind cele mai lichide titluri cotate la BVB, exista aproape in orice moment al sedintei de tranzactionare oferta la vanzare, dar si la cumparare.

     

    Asadar, tot secretul era sa fi vandut inainte de corectie si astfel sa fi marcat importantul profit, cu mult peste orice dobanda anuala oferita in bancile din Romania. Pentru ca incepand de miercuri indicele BET-FI, care urmareste evolutia celor cinci societati de investitii financiare, a pierdut aproape 10%.   

     

    Si piata RASDAQ, care anul acesta a insemnat pentru multi investitori cheia succesului, a resimtit agitatia. Desi a scazut incepand de la mijlocul saptamanii trecute, indicele RASDAQ-C, care urmareste evolutia tuturor societatilor tranzactionate pe aceasta piata, tot are un plus de 137% de la inceputul anului.

     

    Daca in privinta corectiei aprecierea analistilor era unanima, cand vine vorba de evolutia indicilor bursieri in urmatoarea perioada parerile sunt impartite. Insa indiferent de scenariul pe care il au in vedere, opiniile au un numitor comun: evolutia pietelor externe. Iar volatilitatea mai ridicata a pietei locale ar putea face ca oscilatiile de pe pietele externe sa se resimta mult mai puternic in evolutia actiunilor romanesti.

  • Asirom, biletul de primul loc al VIG

    Cu doi ani intarziere, Vienna Insurance Group (VIG) si-a atins obiectivul de a deveni primul pe piata asigurarilor din Romania. Achizitia Asirom le confera austriecilor o pozitie solida pe o piata ce atrage strainii ca mustele la miere.

     

    Imediat dupa achizitia Omniasig in 2005, VIG (la acea vreme Wiener Städtische) isi anunta pretentia de a ajunge pe primul loc in topul asiguratorilor din Romania.

     

    Doi ani mai tarziu a si reusit. Saptamana trecuta, austriecii au cumparat 30% din Asirom pentru aproape 47 de milioane de euro de la actionarul principal – Interagro, companie controlata de omul de afaceri Ioan Niculae. VIG a precizat ca „a semnat un contract pentru achizitia unui pachet majoritar“ si ca, dupa obtinerea acordurilor din partea autoritatilor, va lansa o oferta de preluare pentru restul actiunilor Asirom. Astfel, Vienna Insurance Group va ajunge la 26% din piata romaneasca a asigurarilor, prin cele cinci companii pe care le controleaza (Unita, Omniasig, Omniasig Life, Agras si Asirom).

     

    Miscarea survine in momentul in care piata asigurarilor a intrat intr-un proces de consolidare, dupa ce – de la inceputul anului – nu mai putin de 125 de companii europene din domeniu si-au anuntat intentia sa opereze direct pe piata romaneasca.

     

    Cu o dezvoltare economica puternica si in contextul aderarii la UE, este de asteptat ca Romania sa ramâna un punct de atractie pentru investitori, explica Wilson Balachandra, Financial Advisory Services Partner la KPMG. Ceea ce inseamna ca ar mai putea urma si alte achizitii, cu atat mai mult cu cat grupuri financiare internationale ar vrea, potrivit unor surse din piata, sa cumpere o firma locala. Nume precum compania australiana QBE sau AXA, cel mai mare asigurator din Europa, sunt vehiculate ca potentiali doritori. De asemenea, grupul belgian KBC – care opereaza la scara mare in domeniul asigurarilor in tara de origine – are doar o prezenta timida in Romania, in urma preluarii, la pachet cu Romstal Leasing, a brokerului Ink Insurance. „Exista suficiente premise pentru companiile din domeniul financiar sa obtina cresteri ale profiturilor din sinergia veniturilor si a costurilor“, sustine Balachandra. El crede ca acum ar putea fi „momentul oportun pentru orice companie dornica sa beneficieze de aceste avantaje si sa realizeze tranzactii inteligente“.

     

    Ceea ce s-a vazut deja in piata. Preluarea Asirom este doar cea mai recenta dintr-o serie de tranzactii ce au avut loc in acest an. Fondul ceh de investitii PPF a cumparat de la omul de afaceri Ovidiu Tender firma Ardaf intr-o tranzactie ce a evaluat compania la peste 60 de milioane de euro, dupa ce preluase si Roumanie Assurance International, cu alte zece milioane de euro.

     

    O tranzactie oarecum similara cu ceea ce se intampla acum la Asirom a avut loc la o alta societate desprinsa din ADAS (ca si Asirom), Astra Asigurari. Firma a fost preluata de la stat in 2003 de omul de afaceri Dan Adamescu, prin intermediul firmei Nova Trade. In 2005, grupul austriac Uniqa a cumparat 27% din titlurile asiguratorului cu zece milioane de euro. In iunie 2007 Uniqa a incheiat un acord de cumparare a inca 23% din actiuni, urmand sa devina actionar majoritar. Tot saptamana trecuta s-a anuntat si finalizarea tranzactiei, in valoare de 12,5 milioane de euro, in urma careia grupul bulgar Eurohold a devenit actionar majoritar (cu 75%) al firmei de asigurari Asitrans.

     

    Iar tinte de achizitie mai sunt. Spre exemplu, Asiban – asiguratorul bancilor – este de vanzare, dupa ce trei dintre cei patru actionari (BRD, BCR si Banca Transilvania, care detin impreuna 75% din actiuni) au decis sa renunte la participatii. Voci din piata acrediteaza ideea ca si BCR Asigurari si BT Asigurari ar putea fi scoase la vanzare.

     

    Markus Piuk, avocat coordonator al biroului din Romania a firmei de avocatura Schonherr, se asteapta la o consolidare mai ampla pe piata asiguratorilor din Romania si din regiune. „Ma astept ca avocatii de M&A specializati in asigurari sa aiba mult de lucru in urmatorii ani in sud-estul Europei“, spune reprezentantul Schonherr, companie originara din Austria care a reprezentat interesele VIG in achizitia Asirom.

     

    Istoria Asirom a inceput la sfarsitul lui 1990, ca firma desprinsa din unicul asigurator din perioada comunista, ADAS. Compania privatizata in 1998, a intrat sub controlul indirect al lui Ioan Niculae. In 2004, Niculae a solicitat o evaluare firmei de consultanta KPMG si a primit si oferte neangajante de la mai multi investitori. La acea data, pe baza ofertelor si raportului KPMG, valoarea Asirom era de circa 200 mil. euro, spune Niculae. Pe baza tranzactiei de saptamana trecuta insa, asiguratorul este evaluat la numai 135 mil. euro. E drept ca dupa 2004, Asirom a trecut printr-o perioada confuza, cu schimbari de management, cu pierderi in 2005 si cu dispute intre actionari. In cele din urma, cei mai zgomotosi actionari minoritari, fondurile de investitii QVT si Broadhurst si-au vandut participatiile unor vehicule de investitii inregistrate in Cipru, in spatele carora s-ar afla – potrivit unor surse din piata – tot omul de afaceri Ioan Niculae.

  • VIG in Romania

    Dupa achizitia a 30% din Asirom, grupul austriac controleaza in Romania cinci companii ce detin impreuna aproape 26% din piata asigurarilor si afaceri estimate pentru 2007 la peste 0,5 mld. euro. VIG ataca si in domeniul pensiilor private.

    • ASIROM a fost anul trecut al doilea jucator de pe piata, cu afaceri de 170 mil. euro.
    • OMNIASIG detinea la finele anului 2006 o cota de piata de 9,3%, cu un volum de prime de circa 152 mil. euro.
    • OMNIASIG LIFE a subscris anul trecut prime brute in valoare de aproximativ 14 mil. euro.
    • UNITA a terminat 2006 cu un volum de prime brute subscrise de aproape 74 mil. euro.
    • AGRAS, societate care ofera asigurari agricole, a subscris anul trecut prime brute de peste sase milioane de euro.
    • OMNIASIG PENSII va administra pensii facultative (pilonul III) si obligatorii (pilonul II) si vizeaza obtinerea unei cote de 10-12% pe fiecare din cele doua segmente de piata.

  • Quo vadis CB Richard Ellis

    Cea mai mare companie de consultanta imobiliara din lume, CB Richard Ellis, isi pregateste intrarea pe cont propriu pe piata romaneasca. Paradoxal insa, miscarea nu a fost anuntata printr-un comunicat de presa, ci mai degraba a rezultat in urma unei comunicari defectuoase.

     

    Pana acum, CB Richard Ellis a activat in Romania in baza unui contract de franciza, incheiat din 2001 cu o firma din grupul controlat de oamenii de afaceri Gabriel Popoviciu si Radu Dimofte. Biroul de la Bucuresti este condus, inca de la infiintare, de Ioana Momiceanu, care anterior lucrase pentru filiala din Romania a Jones Lang LaSalle (JLL si-a inchis in 2000 biroul din Romania, in urma unei restructurari a activitatii sale din Europa de Est, dar a revenit pe piata romaneasca in acest an).

     

    Pe final de saptamana, ceea ce parea o convietuire fara probleme a rabufnit in cateva declaratii neconcludente ale oficialilor CB Richard Ellis Romania. „Licenta de functionare a fost retrasa ieri (n.r. – miercuri)“, a declarat agentiei Mediafax Roxana Hapan, director de marketing al companiei. Ea nu a oferit niciun detaliu despre motivele pentru care a fost retrasa licenta. „Vom anunta oficial acest lucru in cat mai scurt timp.“ Roxana Hapan a adaugat ca firma va continua sa functioneze, dar sub alt nume.

     

    Tot joi, dar cateva ore mai tarziu, CBRE Romania a emis un comunicat de presa sec in care spune ca CB Richard Ellis nu isi inceteaza activitatea pe teritoriul Romaniei. „Dimpotriva, este foarte interesata sa isi continue desfasurarea activitatii pe aceasta piata in plina dezvoltare.“

     

    Ceea ce pare firesc, de altfel. Piata imobiliara romaneasca este in plina efervescenta, iar o retragere de pe piata ar fi o decizie de business extrem de atipica. Mai ales ca 2007 a fost pana acum anul nou intratilor si nu unul al exiturilor. Pe langa revenirea JLL, in Romania au intrat in acest an Coldwell Banker – una dintre cele mai mari francize din domeniul imobiliar la nivel mondial, cu peste 3.800 de birouri -, reteaua Century 21 (care are peste 8.000 de birouri in 45 de tari). Mai mult, Cushman & Wakefield, o alta mare firma de consultanta imobiliara din lume, a cumparat compania romaneasca Activ Consulting, cu care colabora de mai bine de un deceniu.

     

    Un traseu similar ar putea urma si CB Richard Ellis, mai ales ca nici oamenii din real estate care au colaborat cu firma si nici concurentii acesteia nu cred ca CBRE va disparea de pe piata romaneasca. Ei pariaza pe intrarea directa a celui mai mare furnizor de servicii imobiliare din lume printr-un birou propriu. Cea mai vehiculata opinie este preluarea de catre firma internationala a biroului din Romania de la grupul controlat de Popoviciu si Dimofte. Acest grup de companii este unul dintre cei mai importanti investitori in real estate, care detine – printre altele – controlul asupra proiectului Baneasa din nordul Bucurestiului, cel mai mare proiect imobiliar din Romania.

     

    Oficialii sau apropiatii companiei au refuzat sa ofere alte detalii sau nu au fost de gasit pentru a comenta. Insa unul dintre fostii angajati ai biroului din Bucuresti a spus ca, inca din 2005, reprezentanti ai companiei internationale cochetau cu ideea deschiderii unui birou propriu.

     

    Daca va cumpara biroul actual sau va deschide un altul inca nu este clar, dar, daca ar iesi de pe o piata atat de interesanta cum este cea a Romaniei, CBRE ar deveni un adevarat trend-setter. La urma urmei, e numarul unu la nivel mondial.

  • Curierilor nu le mai ajunge Romania

    Concentrarea este cuvantul de ordine pe piata locala de curierat, a carei valoare este asteptata sa urce in acest an la aproximativ 200 de milioane de euro. Curierii, fie autohtoni sau multinationale, incearca sa isi consolideze pozitia prin parteneriate sau preluari.

     

    Piata de curierat a crescut de aproape doua ori in valoare din 2005, de cand datele Asociatiei Operatorilor de Curierat din Romania (AOCR) vorbeau de un volum total de 100 de milioane de euro. Companiile estimeaza pentru acest an ca piata de profil ar putea urca la 200 de milioane de euro, stimulata de aderarea la Uniunea Europeana si implicit de eliminarea taxelor vamale, respectiv de cresterea generala a economiei.

     

    Investitiile in marirea parcului auto, in sisteme informatice sau in construirea de noi depozite sunt acum dublate de strategii de consolidare cu ambitii regionale, curierii romani uitandu-se spre pietele vecine, in timp ce multinationalele incearca sa creasca ponderea adusa de piata romaneasca in afacerile proprii. „Tendinta este de concentrare. Apar mari jucatori care fie prin aliante, fie prin preluari urmaresc sa isi asigure o cota de piata cat mai mare“, spune directorul general al Fan Courier, Adrian Mihai.

     

    Fan Courier, cea mai mare firma de pe segmentul curieratului intern, a avut in primul trimestru, potrivit propriilor estimari, o crestere a veniturilor cu 45% si estimeaza o cifra de afaceri anuala de 32 de milioane de euro. Compania si-a bugetat pentru acest an investitii totale in valoare de sapte milioane de euro, pentru marirea parcului auto (numarul autovehiculelor a trecut deja de 1.000), construirea unui nou sediu si a unui nou depozit, precum si pentru trainingul angajatilor si dezvoltarea sistemului IT. Fan Courier a optat pentru varianta extinderii prin parteneriate cu companii regionale: va incepe din aceasta luna sa opereze livrari si in Ungaria, in urma incheierii unui parteneriat cu compania locala Royal Sprint Ltd., iar iesirea pe alte piete regionale se va realiza prin parteneriatul cu Transbalcan Grup, care opereaza pe relatiile Bulgaria, Grecia, Turcia si in curand si Macedonia.

     

    La randul sau, Curiero are in vedere extinderea pe pietele vecine, inclusiv prin intermediul unor eventuale achizitii. „Luam in considerare posibilitatea achizitiei unei companii de curierat din tari precum Bulgaria, Ungaria, Ucraina sau Iugoslavia, care au un potential de crestere considerabil“, a declarat presedintele Curiero, Bogdan Carcu. Compania a inregistrat in primul semestru al anului o cifra de afaceri de 7,5 milioane de euro, de trei ori mai mare decat in aceeasi perioada a anului trecut, obiectivul pentru 2007 fiind dublarea cifrei de afaceri la 16,6 milioane de euro.

     

    Presedintele Curiero nu exclude nici varianta unor parteneriate cu firme straine, anii urmatori urmand sa aduca probabil iesirea companiei pe pietele vecine. „Prioritate va ramane in continuare dezvoltarea companiei prin serviciile de curierat intern. Asteptarile in ceea ce priveste contributia prezentei regionale in cifra de afaceri se ridica la aproximativ 10% in urmatorii doi ani“, mai spune Bogdan Carcu, adaugand ca in acelasi interval nu este exclusa nici posibilitatea unei vanzari a companiei, care a primit pana acum „mai multe oferte de preluare, inclusiv din partea unor fonduri de investitii“. Curiero preconizeaza pentru acest an investitii totale de 3,2 milioane de euro pentru marirea flotei auto pana la 500 de autovehicule, construirea de hub-uri si sedii, investitii in IT si dotarea cu GPS-uri.

     

    Situatia pare mai clara in cazul TCE Logistica, divizia de curierat a grupului RTC. Desi compania se va dezvolta si pe pietele externe, TCE se va vinde cu siguranta in urmatorii doi ani, fiind una dintre diviziile scoase la vanzare de catre presedintele si proprietarul RTC, Octavian Radu. Pana la momentul tranzactiei, TCE Logistica va iesi insa si ea pe pietele din regiune, fara parteneri insa, datorita faptului ca TCE va urma in Bulgaria divizia RTC specializata in distributia produselor de birotica, papetarie si articole de birou, Be Proffice. „Intentia de extindere in Bulgaria este ferma, doar ca vrem sa intram in acelasi timp cu Be Proffice. Speram sa se intample pana la sfarsitul anului“, spune directorul general al diviziei RTC, Sorin Sofiani. Compania de curierat a avut in vedere si extinderea in Republica Moldova, insa planurile au fost amanate.

     

    „Conditiile de la est de noi sunt mult in urma celor din Romania si Bulgaria – ce se intampla acum la ei este cam ce se intampla la noi acum 10 ani“, apreciaza directorul TCE Logistica. Firma si-a majorat cu 20% cifra de afaceri pe primele trei luni din 2007, la 2,5 milioane de euro, obiectivul anual fiind de 11,5 milioane de euro. Chiar daca TCE n-are acum nevoie de parteneri pentru prezenta in strainatate, Sorin Sofiani spune insa ca incheierea de parteneriate cu grupurile internationale pentru servicii de curierat extern ar trebui sa constituie o prioritate pentru toti operatorii interni. „Viitorul este al celor care vor face acest pas cat mai repede“, considera directorul TCE.

     

    In ceea ce priveste multinationalele de profil prezente in Romania, acestea obtin cea mai mare parte din venituri din curieratul extern. „Estimam ca o pondere de 85-90% din cifra de afaceri este generata de transporturile internationale“, a declarat Bogdan Zafiu, sales & marketing manager in cadrul TNT Romania. Compania are insa in vedere si dezvoltarea pe segmentul de curierat intern, peste 15% din cifra de afaceri din acest an (anul trecut a avut 8 milioane de euro) urmand sa fie directionata in investitii. Bogdan Zafiu nu exclude nici achizitia unei firme locale, insa aceasta varianta este avuta in vedere intr-un orizont mai larg de timp, prioritatile pentru acest an fiind reconfigurarea retelei de hub-uri si depozite, precum si deschiderea in septembrie a unui nou centru operational in Otopeni, situat pe Aeroportul Henri Coanda.

     

    Spre deosebire de cei de la TNT si DHL, care opereaza direct si pe piata romaneasca, operatorul international de curierat FedEx este prezent aici printr-un parteneriat, livrarile multinationalei in si din Romania fiind realizate prin logistica Fan Courier. Un al patrulea grup international, UPS, care opereaza in Romania prin agentul autorizat Trans Courier Service, nu desfasoara activitati de curierat intern, bazandu-se doar pe livrarile internationale. „Niciodata nu putem afirma ca nu este loc pe piata pentru mai multi. Asa cum de la 1 ianuarie 2007, UPS a extins portofoliul de servicii in Romania ca si pentru orice piata din UE, cu siguranta la momentul oportun, UPS va introduce si acest tip de serviciu“, declara directorul executiv al UPS Romania, Iulia Nartea.

     

    Compania a inregistrat in primul trimestru din acest an o cifra de afaceri de 1,25 milioane de euro, in crestere cu 13% comparativ cu perioada similara din 2006. Cu toate acestea, rezultatul inregistrat de UPS in perioada mentionata s-a situat sub estimari, avand de suferit din cauza deprecierii dolarului si a euro in raport cu leul. Directorul UPS Romania precizeaza totusi ca pentru 2007 tinta este o cifra de afaceri de 8 milioane de euro.

  • GHID DE PENSII: Pensia obligatorie, mod de intrebuintare

    Peste o luna si jumatate, pe 17 septembrie a.c., potrivit calendarului oficial actual, va incepe perioada de patru luni in care toti angajatii cu varsta de maxim 35 de ani sunt obligati sa adere la un fond de pensii private. Regulile „jocului“ au fost publicate recent, iar la linia de start s-au aliniat deja 15 companii ce vor sa ofere astfel de pensii.

     

    Pentru cei care isi doresc deja sa vada cum va arata contractul pe care va trebui sa il semneze incepand cu 17 septembrie, acesta este disponibil intr-o norma recent publicata de catre Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) pe site-ul propriu. Norma 18/2007 („privind aderarea initiala si evidenta participantilor la fondurile de pensii administrate privat“) este disponibila pe site-ul www.csspp.ro si cuprinde toate „regulile jocului“ pentru startul pilonului II de pensii, in care sunt clarificate procedurile de aderare initiala a contributorilor la fondurile de pensii.

     

    In sistemul pensiilor private obligatorii vor intra anul acesta circa 2,5 milioane de participanti cu varste de maxim 35 de ani, pentru care aderarea la un fond de pensii este obligatorie si, potrivit estimarilor facute de companii, pana la un milion de angajati cu varsta intre 36 si 45 de ani, pentru care participarea la sistem este optionala. De partea cealalta, numarul companiilor care vor administra astfel de fonduri se anunta deja mare: in prezent, 15 administratori se afla in diferite etape de autorizare de catre CSSPP. Mai precis, este vorba despre companiile Allianz-Tiriac, Aviva, ING, Interamerican, AIG, BCR, BRD, BT Aegon, Prva, Bancpost, OTP Garancia, Generali, Omniasig, MKB Romexterra Bank in parteneriat cu Delta Asigurari si compania franceza AG2R Prevoyance. 

     

    Aderarea la un fond de pensii administrat privat este o optiune individuala a participantului si se face din propria initiativa sau in urma repartizarii sale aleatorii de catre Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS), se arata in norma publicata de CSSPP. Angajatii cu varsta de maxim 35 de ani au la dispozitie patru luni (pana pe 17 ianuarie) pentru a-si alege un fond de pensii administrat privat. Cei care se incadreaza in aceasta grupa de varsta, dar nu isi exercita optiunea de a-si alege singuri un fond sunt repartizati aleatoriu de catre CNPAS, prin asa-numita „loterie“ la un fond de pensii administrat privat. Pe cei ramasi in afara sistemului dupa terminarea celor patru luni de subscriptie, loteria ii va imparti intre fondurile de pensii private obligatorii existente pe piata, aleator si proportional cu cota de piata detinuta deja de fiecare fond. Pe de alta parte, angajatii cu varsta de pana la 45 de ani – pentru care aderarea la un fond de pensii privat este optionala – pot subscrie in orice moment in urmatorii ani, cu conditia sa nu depaseasca varsta de 45 de ani.

     

    Cum se poate adera la un fond de pensii obligatoriu administrat privat? Pentru contributor, procedura este simpla: o persoana care indeplineste conditiile necesare dobandeste calitatea de participant la un fond de pensii administrat privat daca a semnat un act individual de aderare (sau a fost repartizat aleatoriu de catre CNPAS), actul individual de aderare a fost validat de catre CNPAS si a fost efectuata plata unei contributii la fondul de pensii administrat privat ales. Plata se face, de fapt, automat, iar contributorul nu o resimte ca pe o cheltuiala suplimentara, dat fiind ca ea se realizeaza prin virarea unei parti a contributiilor de pensii (CAS) deja platite in sistemul public. In 2008, contributia care merge spre fondul de pensii privat va fi de 2% din salariul brut, procent ce va creste progresiv cu 0,5% in fiecare an si va ajunge in 2013 la 6%. Spre deosebire de pensiile facultative, unde pot contribui in cote egale si angajatii si angajatorii, in pilonul II intra doar cotizatiile salariatilor.

     

    Contributia se retine si se vireaza de catre angajator odata cu contributia de asigurari sociale, in contul fondului de pensii. In cazul neachitarii la termen a contributiei datorate fondului de pensii persoana raspunzatoare pentru aceasta intarziere este obligata la plata unor dobanzi si penalitati egale cu cele stabilite pentru neplata obligatiilor bugetare. Aceste dobanzi si penalitati merg tot spre contul individual al participantului care a fost prejudiciat – iar pentru aceste sume nu se percep comisioane de administrare.

     

    Actul individual de aderare la un fond de pensii este avizat de catre CSSPP odata cu autorizarea prospectului schemei de pensii private si include in mod obligatoriu cateva elemente standard: o serie si un numar unic alocat de catre CSSPP, sigla, logo-ul si datele de contact ale administratorului. Acest act individual de aderare – care reprezinta de fapt un contract incheiat intre contributor si administrator – va fi completat de catre agentii de marketing ai companiilor de pensii. Activitatea acestora va demara la 17 septembrie a.c. – cand se va da startul, in mod egal, pentru toate companiile. In momentul semnarii acestui act de aderare, agentul de marketing are obligatia sa solicite contributorului o copie a actului de identitate, cu semnatura lui olografa. 

     

    Incetarea calitatii de participant are loc daca angajatul a atins varsta legala de pensionare si are loc deschiderea dreptului la pensia privata, prin decesul participantului sau prin pensionarea de invaliditate pentru afectiuni care nu mai permit reluarea activitatii.