BusinessMagazin

Blog

  • Cea mai MARE recompensă a SUA într-un caz cibernetic: FBI oferă 3 milioane de dolari pentru capturarea hackerului rus Evgheni Bogacev

    Potrivit Mail Online, poliţia federală americană îl caută pe Bogacev care este acuzat în Statele Unite de un comiterea unor atacuri informatice prin intermediul reţelei GameOver Zeus, prin care ar fi furat peste 100 de milioane de dolari din conturi bancare online.

    Rusul a fost acuzat de către autrităţile federale din Pittsburgh (Pennsylvania) de conspiraţie, atac informatic, fraudă online, fraudă bancară şi spălare de bani în legătură cu presupul rol de administrator al GameOver Zeus. El este acuzat de plănuirea unor fraude bancare şi în Omaha (Nebraska) în legtură cu presupusa sa implicare într-o variantă anterioară a malwareului Zeus, cunoscută sub numele de “‘Jabber Zeus”.

    Bogacev este “cunoscut ca amator de plimbări cu ambarcaţiuni şi ar putea călători la bordul navei sale în Marea Neagră”, afirmă FBI în posterul cu inscripţia “căutat”.

    Potrivit CBS, FBI a prezentat botnetul din 2014 drept “un tip extrem de sofisticat de malware conceput special să fure informaţii bancare şi de alt fel din computerele pe care le infectează”.

    Biroul Federal american de Investigaţii precizează că virusul este răspândit mai ales prin e-mailuri nesolicitate sau mesaje de tip phishing.

    Potrivit unor oficiali din cadrul Biroului, Bogacev s-ar afla în continuare în Rusia.

    Şeful Diviziei FBI pentru inffracţiuni cibernetice grave Joseph Demarest a declarat că agenţia este la curent cu existenţa a aproximativ 60 de grupuri care ameninţă securitatea cibernetică americană. El a refuzat să spună ce ţări se află în spatele acestor grupuri.

    Agenţia rusă pentru securitate internă FSB şi-a exprimat recent interesul să coopereze cu autorităţile americane în investigarea infracţiunilor cibernetice, potrivit lui Demarest, însă el nu a legat această ofertă de cooperare de cazul lui Bogacev.

    În schimb, China nu şi-a exprimat vreun interes faţă de o cooperare în acest domeniu cu Statele Unite, a mai spus reprezentantul FBI. Statele Unite au inculpat în noiembrie cinci ofiţeri din armata chineză, pe care i-au acuzat de comiterea unor atacuri cibernetice asupra sistemului energetic nuclear american şi industriilor metalurgică şi eoliană.

    Demarest a mai declarat că FBI a aflat, la o lună după ce Sony Pictures a raportat primele atacuri cibernetice la scară largă, că în spatele acestora se afla Coreea de Nord. El a anunţat că anchetatorii nu au găsit dovezi care să susţină acuzaţii potrivit cărora hackerii de la Sony Pictures ar fi fost ajutaţi de persoane dinăuntru. FBI a repertoriat “peste 100 (de atacuri cibernetice) majore” în 2014, a precizat oficialul, adăugând că au fost găsite dovezi ale unor colaborări din interiorul ţintelor în “mai puţin de o mână” dintre aceste cazuri.

  • UTI va informatiza transportul public din oraşul bulgar Burgas, pentru 9,3 milioane euro: Vom contribui la transformarea oraşelor din Bulgaria în oraşe inteligente

    Finalizarea proiectului, atribuit prin licitaţie publică, este estimată pentru primăvara anului 2016. Proiectul este finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, bugetul Burgas şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

    În prezent, spun reprezentanţii UTI, regia de transport Burgasbus funcţionează cu bilete de hârtie şi abonamente lunare sau săptămânale. UTI va implementa mai multe sisteme integrate: taxare automată, management al vehiculelor de transport public (inclusiv prioritizarea accesului acestora în trafic), informarea călătorilor în timp real în staţiile de autobuz, supraveghere video în vehiculele de transport în comun, în staţii şi în intersecţii şi managementul datelor colectate (analiza, procesarea şi arhivarea informaţiilor).

    Reprezentanţii UTI cred că proiectul va determina creşterea atractivităţii, siguranţei şi confortului sistemului de transport în comun şi va contribui la reducerea fraudei, eficientizarea operării sistemului de transport şi a activităţilor comerciale şi “va genera instrumente care să asigure extinderea facilă a ofertei tarifare cu noi titluri de călătorie şi adaptarea titlurilor tarifare la situaţia existentă”.

    Proiectul este al doilea de tip ITS (Intelligent Transportation Solutions) dezvoltat de UTI în Bulgaria, după contractul de mentenanţă a sistemului de semaforizare din Sofia, semnat în 2013.

    UTI a implementat şi alte proiecte pe piaţa bulgară, printre care sistemul de balizaj al pistei aeroportului din Varna, soluţii de securitate comercială pentru Metro şi H&M Sofia şi cardurile pentru tahograful digital.

    “De altfel, UTI este în curs de a deschide o sucursală în Bulgaria care va avea ca obiective dezvoltarea de proiecte IT, de securitate, de instalaţii şi facility management. Prin soluţiile oferite sub umbrela smart city, UTI va contribui la transformarea oraşelor din Bulgaria în oraşe inteligente adaptate standardelor de viaţă actuale”, se arată într-un comunicat al UTI transmis miercuri MEDIAFAX.

    Grupul are deja sucursale în Polonia, Azerbaidjan, Moldova şi intenţionează să îşi extindă prezenţa şi pe alte pieţe.

    UTI Grup este o companie de tip holding, cu capital majoritar românesc, fondată în 1990, fiind organizată la nivel operaţional pe patru linii de business: sisteme de securitate pentru infrastructuri critice şi apărare, tehnologia informaţiei şi comunicaţii, managementul traficului, construcţii şi facility management.

    UTI Grup a înregistrat în anul 2013 o cifră de afaceri de peste 140 de milioane de euro.

  • Dinu Pescariu, audiat la DNA în dosarul “Microsoft”

    Dinu Perscariu a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi nu a dorit să spună de ce a fost chemat de procurori.

    La DNA a fost audiat, luni şi marţi, primarul suspendat al municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, care a fost adus din arest pentru a da declaraţii în dosarul “Microsoft”. Potrivit unor surse judiciare, Gheorghe Ştefan a recunoscut faptele de care este acuzat şi a dat o declaraţie în care a arătat cum au fost folosiţi banii primiţi ca mită.

    Gheorghe Ştefan este în arest preventiv din 29 octombrie 2014, în dosarul “Microsoft”, în care este acuzat de trafic de influenţă şi spălare de bani.

    Instanţa supremă a decis, luni, prelungirea măsurii arestului preventiv pentru Gheorghe Ştefan pe o perioadă de 30 zile, începând cu 26 februarie până la 27 martie, la cererea procurorilor DNA, hotărâre care poate fi contestată tot la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    În cazul lui Dorin Cocoş, arestat preventiv în acelaşi dosar, instanţa a dispus înlocuirea cu arestul la domiciliu, la propunerea procurorilor DNA. Dorin Cocoş nu poate însă părăsi arestul Poliţiei Capitalei, întrucât pe numele său mai este emis un mandat de arestare preventivă, în dosarul Alinei Bica disjuns din cel privind despăgubirea ilegală de la ANRP, în care este arestat şi fiul său, Alin Cocoş, dar şi fostul şef al DIICOT.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că procurorii DNA au cerut înlocuirea arestului preventiv cu arest la domiciliu pentru Dorin Cocoş după ce omul de afaceri a făcut un denunţ în dosarul “Microsoft”, în care a inclus relatări privindu-i, printre alţii, pe Vasile Blaga şi Elena Udrea.

    Instanţa supremă au dispus, tot luni, prelungirea arestului la domiciliu pentru fostul ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu şi omul de afaceri Dumitru Nicolae, pentru 30 de zile, începând cu 23 februarie până la 24 martie. Sandu şi Nicolae au stat în arest preventiv din 29 octombrie 2014 până în 25 ianuarie, când au fost plasaţi în arest la domiciliu, în urma deciziei instanţei supreme, după ce ar fi făcut denunţuri în dosar.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că, în sala de judecată, Cocoş, Sandu şi Dumitru Nicolae i-au spus judecătorului că recunosc acuzaţiile DNA şi că au colaborat cu anchetatorii, în vreme ce Gheorghe Ştefan şi-a menţinut declaraţiile iniţiale în care nu recunoaşte implicarea sa în dosarul “Microsoft”.

    Elena Udrea a fost şi ea în arest preventiv în acest dosar, în perioada 11 – 17 februarie, în prezent fiind cercetată în arest la domiciliu.

    În dosarul Microsoft, Dorin Cocoş este acuzat că ar fi pretins şi primit 9.000.000 de euro de la Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, pentru ca, prin intermediul Elenei Udrea, la acea vreme ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului şi vicepreşedinte PDL, să asigure firmelor susţinute de Florică încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

    Totodată, potrivit anchetatorilor, în anul 2010, Dorin Cocoş, în baza înţelegerii cu Udrea, ar fi pretins de la Gabriel Marin, administrator al societăţii Omnilogic, suma de circa 3.000.000 de euro, pentru a debloca plăţile aferente contractului e-România. Gabriel Marin a făcut un denunţ la DNA, arătând că i-a plătit lui Dorin Cocoş prin intermediul lui Dinu Pescariu, suma de 3.050.000 de euro.

    La rândul său, Dinu Pescariu, vizat în dosarul “Microsoft”, a denunţat-o pe Udrea, arătând că aceasta i-a cerut 500.000 de euro “pentru a-i rezolva problemele din justiţie”.

    “La data de 5.11.2014, Pescariu Dinu-Mihail a formulat denunţ cu privire la săvârşirea unor fapte de corupţie de către Udrea Elena Gabriela. Din denunţul formulat rezultă că, în anul 2013 pe fondul cercetărilor efectuate de Direcţia Naţională Anticorupţie ca urmare a plângerii formulată de Fujitsu Siemens Computers în legătură cu derularea contractului de licenţiere Microsoft şi a măsurilor asigurătorii dispuse de autorităţile austrice pe conturile sale din Elevaţia, Udrea Elena Gabriela a pretins suma de 500.000 de euro pentru a-i rezolva problemele din justiţie. Există indicii în sensul că remiterea sumelor de bani a avut loc în mai multe tranşe în perioada iulie 2013 – februarie 2014”, au scris procurorii în referat.

    Potrivit anchetatorilor, aceste fapte sunt dovedite cu declaraţia martorului, extrasele de cont şi înscrisuri olografe ridicate la percheziţii, în care sunt indicate sume de bani plătite.

    Totodată, potrivit procurorilor, Dorin Cocoş ar fi cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziţionarea dreptului de utilizare a licenţelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro ar fi ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.

    Potrivit informaţiilor apărute în presă, înainte de a fi plasat în arest la domiciliu, Gabriel Sandu le-ar fi declarat anchetatorilor, în susţinerea solicitării sale de înlocuire a acestei măsuri, că pe întreaga durată a mandatului său de ministru al Comunicaţiilor ar fi finanţat lunar PDL cu sume însumând aproximativ 300.000 de euro.

    “Pe întreaga perioadă a mandatului meu de ministru, am finanţat PDL cu sume lunare însumând circa 300.000 de euro în total. Aceste sume le-am înmânat direct şefului meu, Emil Boc, primul ministru al României. Recunosc şi admit, de asemenea, că am acceptat să finanţez partidul şi acţiunile sale, pentru a-mi facilita sprijinul politic şi a-mi menţine funcţia de ministru dar şi poziţia în conducerea centrala PDL.Mai precis, în cazul meu, aveam de adus la partid circa 5 milioane de euro, am avansat aceşti bani din fondurile personale, legale, şi le-am recuperat parţial în modalitatea expusă de Claudiu Florică, Dorin Cocoş şi Gheorge Ştefan. Practic eu trebuia să particip la campania prezidenţială din 2009 cu patru milioane de euro”, ar fi declarat Sandu, potrivit Antena 3.

    Gabriel Sandu le-ar mai fi spus procurorilor DNA care instrumentează dosarul “Microsoft” că o parte din banii daţi ca mită ar fi ajuns şi la foştii miniştri Adriean Videanu şi Radu Berceanu, dar şi la Roberta Anastase.

  • Un tânăr care a început să facă business la 10 ani deţine astăzi o afacere de 15 milioane de euro cu 200 de angajaţi

    Virgil Profeanu a ţinut mult timp în biroul său un pian. L-a coborât recent în restaurantul pe care l-a deschis la subsolul uneia dintre clădirile din cadrul Cotroceni Business Center, unde îşi are sediul central grupul de  companii pe care le conduce. La începutul şedinţei foto, ne-a cântat la pian, iar, pe măsură ce discuţia a evoluat, am descoperit că povestea lui Profeanu, discret în apariţiile din presă, ar putea umple paginile câtorva volume. Face el însuşi acest lucru, activitatea de scriitor fiind o completare la cele cărora s-a dedicat până acum: tenor, istorie şi gastronomie, antreprenor. Vorbeşte despre toate cu o simplitate cu care alţii şi-ar povesti planurile pentru masa de prânz, iar, în discursul lui, precizia matematică se întrepătrunde cu interpretarea maximelor sale preferate.

    ”Nu am renunţat niciodată la nimic, am făcut totul în paralel”, explică antreprenorul filosofia sa de viaţă. Profeanu este fondatorul şi acţionarul majoritar al VP Holding, un business de 60 de milioane de lei cu 200 de angajaţi care se poziţionează drept un dezvoltator de afaceri cu un concept de tipul one stop shop, printr-un portofoliu de produse şi servicii care asigură dezvoltarea integrală a unei afaceri. Core business-ul VP Holding s-a format în jurul domeniilor project management, engineering, accesare de fonduri nerambursabile, dezvoltare de aplicaţii software şi certificare de sisteme de management. Treptat, acestora li s-au alăturat şi alte linii de business secundare, precum construcţiile, media & marketing, administrarea de afaceri şi recrutarea de personal.

    VP Holding este angrenat mai ales în dezvoltarea de proiecte imobiliare, centre comerciale şi parcuri industriale, dintre care antreprenorul aminteşte centrul comercial Coresi Braşov al dezvoltatorului Immochan, care va fi inaugurat pe 
27 martie, Auchan Ghencea, inaugurat în decembrie 2014, dar şi Decathlon Braşov, deschis în 2011.

    Deşi businessul şi multitudinea de proiecte îi ocupă mult timp, pianul reprezintă instrumentul la care, ocazional, Virgil Profeanu îşi reaminteşte de prima sa profesie, cea de tenor. După ce a absolvit liceul de matematică din Slatina, şi-a urmat pasiunea pentru muzică şi s-a înscris la Facultatea de Teologie din Craiova. A absolvit facultatea în 1997, dar a reali-zat că nu îşi doreşte să se dezvolte pe această linie şi s-a orientat spre scena teatrului din Craiova, unde a fost admis ca tenor, la doar 23 de ani. ”După 3.000 de ore de studiu, m-am urcat pe scena teatrului din Craiova, unde am început să profesez ca tenor. După alte 10.000 de ore de studiu, m-am urcat pe scena din Bucureşti.„ A ajuns să lucreze în cadrul Operei din Capitală la finalul anului 2003 şi şi-a menţinut această poziţie până la sfârşitul lui 2006, când ”o conjunctură„ l-a determinat să plece din România şi să cânte şi în alte ţări din Europa.

    Din 2009 însă, s-a dedicat exclusiv afacerilor. ”Până atunci am fost împărţit, jumătate-jumătate”, explică Profeanu, în cazul căruia în paralel cu profesia de artist a crescut şi interesul pentru  afaceri, tot din copilărie. ”Fac business de când aveam zece ani şi administram un echipament de curăţat porumb industrial, inventat de tatăl meu şi cu care am învăţat să produc bani”, îşi aminteşte el. A învăţat în peri-oada respectivă să negocieze şi să vândă produsele pe care uneori le primea în schimbul muncii sale. La 15 ani, a învăţat să tundă, iar timp de vreo şapte ani a fost frizer ambulant. În paralel cu perioada studiilor în cadrul Facultăţii de Teologie, a lucrat şi ca broker de asigurări de viaţă şi asigurări de locuinţe, iar ulterior, în urma unor concursuri, s-a angajat în cadrul redacţiei unui ziar de pamflet din Craiova, ca jurnalist. A învăţat acolo să facă editare de carte şi a ajuns şeful unei mici edituri şi al unui jurnal săptămânal.

  • 100 tineri manageri de top: Directorul de corporate affairs de la OMV Petrom a ajuns în zece ani unul dintre cei mai importanţi avocaţi

    După ce a negociat de partea statului privatizarea Petrom, Marian Dinu a fost recrutat de compania austriacă pentru a reorganiza depar-tamentul juridic. Principala schimbare pe care a adus-o Marian Dinu în Petrom OMV din ianuarie 2005, când a venit în companie, a fost alocarea fiecărei divizii a grupului unui specialist în materie de juridic: ”Fiind adus aici ca să implementez o schimbare, decizia cea mai importantă pe care am luat-o a fost reorganizarea departamentului la nivel central”.

    Aşa începea profilul lui Marian Dinu, apărut în 2006 în prima ediţie a Top 100 Tineri Manageri. Marian Dinu era unul dintre pilonii care au lucrat la procesul de vânzare a Petrom, fiind pe atunci angajat al companiei britanice de avocatură Linklaters. În cursul procesului, a ob-servat că juridicul nu reprezenta unul dintre punctele forte ale Petrom: ”Organizarea neadaptată la realităţile moderne ale afacerilor e caracteristica tuturor societăţilor de stat, în care juridicul înseamnă doar litigii şi nu consultanţă„. Acesta a fost exact motivul pentru care Marian Dinu a acceptat propunerea austriecilor de a schimba modul de lucru al avocaţilor din Petrom.

    După un an în companie, Dinu spunea că s-au stabilit relaţii mult mai apropiate cu diviziile de business, ceea ce a con-tribuit la descreşterea riscului operaţional pentru societate. Dinu era încrezător că ceea ce a făcut în companie se va vedea în timp: ”Sper ca litigiile să scadă, după ce vom termina să ne luptăm cu fantomele trecutului, iar juridicul să ofere predominant consultanţă businessului. Este devreme să mă gândesc unde voi fi peste cinci ani, dar există posibilitatea să progresez în businessul propriu-zis„. Pe lângă studiile juridice din ţară şi un MBA juridic, Dinu a mai făcut şi cursuri de management în Statele Unite, la Gravis School of Management, şi cocheta în 2006 cu ideea de a îşi continua cariera cu mai multă aplecare către management decât către avocatură.

    Marian Dinu, a lucrat mai mult de şase ani în cadrul biroului deschis în România de firma britanică Linklaters, iar între anii 2005 şi 2007 a fost coordonatorul departamentului juridic al OMV Petrom. După o scurtă pauză după plecarea din Petrom, Dinu şi-a deschis propriul birou de avocatură, în 2008, şi la scurt timp s-a afiliat la reţeaua DLA Piper. În 2013, DLA Piper Dinu SCA a înregistrat o creştere de 20% a cifrei de afaceri. Marian Dinu considera creşterea din 2013 drept una foarte bună, în condiţiile în care, în 2012, piaţa a fost în stagnare, la o valoare sub 200 milioane de euro. Strategia avocatului pentru creştere a fost luarea de cotă de piaţă de la competitori: ”Este un mediu dificil, în sensul că nu există o creştere perceptibilă a pieţei în ansamblul său şi atunci, în momentul când creşti, e probabil că alţii nu cresc sau chiar regresează”.

    Când a pornit biroul de avocatură, imaginea lui Marian Dinu era strâns legată de Petrom şi de procesul de reorganizare juridică pe care l-a implementat acolo, iar printre primii clienţi au fost multe companii din energie, inclusiv Petrom. Marian Dinu spune că acum energia ocupă cam 20% din portofoliul firmei (incluzând litigiile), iar ”clienţii din zone precum oil & gas şi energie au fost foarte stabili în criză“. ”Încercăm să nu depindem de un singur domeniu„, explica Marian Dinu: energia aduce cam 20%, media & advertising tot atât, iar life sciences a crescut mult în ultima perioadă în portofoliu.

    DLA Piper Dinu este cunoscută ca fiind specializată pe M&A şi a încheiat 15 tranzacţii în 2013. ”Chiar dacă nu au fost toate mari, ele sunt importante pentru noi şi pentru clienţi”, spune fondatorul DLA Piper Dinu, care a fost implicată în tranzacţii precum vânzarea Petrom Distribuţie Gaze, intrarea Dollar Financial în România, restructurarea locală a grupului Publicis prin preluarea a cinci companii, vânzarea filialei locale a Cushman & Wakefield, dar şi achiziţia a două clinici de dializă de către Diaverum. Marian Dinu este mulţumit şi crede că a trecut perioada de incertitudine. Lucrează acum cu 40 de avocaţi şi 4 parteneri şi spune că încearcă să aibă în companie specialişti din 
toate domeniile, oricât de nişate ar fi. 

  • Obama a respins prin veto proiectul de construire a oleoductului controversat Keystone XL

    Semnătura prin care Obama s-a opus proiectului de lege cu privire la construirea Keystone pare să fie prima dintr-o serie împotriva unor măsuri pe care republicanii urmează să le trimită Casei Albe, având în vedere că ei controlează în prezent ambele Camere ale Congresului. Preşedintele a ameninţat deja că va respinge 13 proiecte de legi iniţiate de către republicani, între care un proiect de anulare a Affordable Care Act şi a decretelor prezidenţiale în domeniul imigraţiei.

    În privinţa Keystone, se pare că republicanii nu vor fi în măsură să anuleze votul de veto al lui Obama. Pragul de anulare a unui vot de veto prezidenţial este de două-treimi din voturile fiecărei Camere.

    După ce Senatul a primit mesajul cu privire la votul de veto, liderul majorităţii republicane Mitch McConnell a anunţat o procedură de anulare a acestuia cel mai târziu marţea viitoare.

    Măsura, adoptată luna aceasta atât în Camera Reprezentanţilorb cât şi în Senat de majorităţile republicane, ar fi ocolit o revizuire a proiectului oleoductului de către administraţie, care, dacă ar fi fost efectuată, ar fi condus la transportarea petrolului de la nisipurile bituminoase din Canada la Golful Mexic.

    Susţinătorii proiectului – lideri republicani din Congres şi Guvernul Canadei – afirmă că Keystone ar fi creat locuri de muncă pentru americani, însă oponenţii argumentează că riscurile potenţiale la adresa securităţii mediului nu merită acest efort.

    Casa Albă a anunţat că s-a opus proiectului susţinut de republicani pentru că a “uzurpat” autoritatea preşedintelui de a aproba sau nu crearea oleoductului, propus pentru prima dată în urmă cu şase ani. De atunci, proiectul a fost revizuit de către administraţie şi este supus unei analize a Departamentului de Stat care durează de şase ani.

    Josh Earnest, un purtător de cuvânt al Casei Albe, a declarat marţi că este încă posibil ca Obama să aprobe proiectul oleoductului, după ce Departamentul de Stat îşi încheie revizuirea, dar nu a prezentat un calendar pentru acest scenariu.

    Obama a minimalizat personal impactul oleoductului, subliniind că strategia Americii în domeniul energetic este necesar să cuprindă mai mult de un singur proiect. “Haideţi să ţintim mai sus decât un singur oleoduct”, a spus el în discursul despre starea uniunii pe care l-a susţinut în ianuarie.

    Republicanii au ameninţat marţi că votul de veto ar putea să afecteze cooperarea ulterioară cu preşedintele.

    “Această Casă Albă refuză să asculte şi să caute o înţelegere. Este acelaşi tip de conducere de jos în sus şi surdă cu care ne-am obişnuit şi pe care am fost aleşi să o oprim”, au scris liderii majorităţilor republicane în Camera Reprezentanţilor John Boehner şi Mitch McConnell, în Senat, într-un articol comun publicat în USA Today.

  • OMV Petrom, amendată pentru poluarea a 12 kilometri dintr-un râu din judeţul Argeş

    Potrivit unei informări date publicităţii marţi de Prefectura Argeş, compania OMV Petrom a fost amendată cu 100.000 de lei de către Comisariatul Gărzii de Mediu şi cu 35.000 de lei de către Administraţia Bazinală de Apă Argeş Vedea pentru deversarea de produse petroliere în apele râului Cotmeana, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Conform sursei citate, poluarea accidentală s-a produs duminică, 22 februarie, când o magistrală de transport ţiţei care trece prin zona localităţilor Cocu şi Poiana Lacului s-a spart, 300 de litri de petrol şi 30 de litri de apă sărată deversându-se din conducta administrată de OMV Petrom în apele râului Cotmeana.

    Conform Prefecturii Argeş, poluarea s-a extins pe aproximativ 12 kilometri luciu de apă, iar scurgerea petrolului a fost stopată cu ajutorul a 15 baraje din material absorbant montate pe albia râului.

    Autorităţile le recomandă localnicilor din Cocu, Poiana Lacului, Săpata şi Lunca Corbului să nu folosească apa din râul Cotmeana pentru adăpat animale sau pentru alte activităţi gospodăreşti până la depoluarea râului.

    Prefectul de Argeş, Mihai Oprescu, a solicitat Direcţiei de Sănătate Publică Argeş ca, după ce se va finaliza decontaminarea luciului de apă, să facă o analiză a calităţii apei din fântânile aflate în apropierea râului Cotmeana din zona poluată, pentru a şti dacă a fost afectată pânza freatică sau apa potabilă.

  • Rata şomajului a crescut uşor în ianuarie. Numărul şomerilor a ajuns la 493.415

    Rata şomajului a crescut în ianuarie cu 0,17 la sută faţă de cea din decembrie 2014, dar a fost mai scăzută cu 0,39 de puncte procentuale faţă de cea din ianuarie 2013.

    Totodată, comparativ cu situaţia din decembrie, a crescut rata şomajului masculin de la 5,78 la sută la 6,00 la sută, în timp ce rata şomajului feminin a crescut de la 4,73 la sută la 4,84 la sută.

    Cei mai mulţi şomeri înregistraţi în ianuarie aveau vârste între 40 şi 49 de ani. Pe grupe de vârstă, structura şomajului se prezenta astfel: 71.678 şomeri aveau sub 25 de ani, 41.209 aveau vârsta cuprinsă între 25 şi 29 de ani, 107.762 erau şomeri cu vârsta între 30 şi 39 de ani, 137.211 şomeri aveau între 40 şi 49 de ani, 63.608 şomeri aveau între 50 şi 55 de ani şi 71.947 şomeri aveau vârsta peste 55 de ani.

    Şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă (76,58 la sută). Şomerii cu nivel de instruire liceal şi postliceal reprezintă 17,59 la sută din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare 5,83 la sută.

    Judeţele cu cele mai mari rate ale şomajului sunt: Vaslui (11,70 la sută), Teleorman (11,20 la sută), Mehedinţi (10,14 la sută), Buzău (9,53 la sută), Dolj (9,45 la sută), Galaţi (9,35 la sută), Alba (8,42 la sută), Olt (8,37 la sută), Ialomiţa (8,25 la sută), Călăraşi (7,93 la sută) şi Gorj (7,65 la sută).

    Din totalul şomerilor înregistraţi, 140.263 au fost şomeri indemnizaţi şi 353.152 neindemnizaţi, numărul celor indemnizaţi scăzând cu 692 persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a crescut cu 15.769 persoane faţă de luna precedentă.

  • Companiile de cablu Comcast şi Time Warner Cable, date în judecată pentru 20 de miliarde de dolari sub acuzaţia de rasism

    Comcast a catalogat procesul drept “frivol”, iar alţi pârâţi implicaţi în bătălia legală ameninţă cu un alt proces pentru defăimare.

    Procesul a fost deschis săptămâna trecută la Los Angeles de Asociaţia naţională a instituţiilor media deţinute de afro-americani (NAACP, National Association of African American Owned Media) şi Entertainment Studios Networks, compania de media fondată de producătorul şi actorul de comedie afro-american Byron Allen.

    Potrivit plângerii în justiţie, Comcast, în cadrul procesului de asigurare a aprobării achiziţiei din 2011 a NBC Universal, ar fi încheiat memorandumuri cu o serie de organizaţii de apărare a drepturilor civile, inclusiv cu NAACP, National Urban League şi National Action Network, fondată de reverendul de culoare Al Sharpton, care ar fi fost de fapt “înşelătorii” pentru a “pune într-o lumină favorabilă practicile de business discriminatorii ale Comcast”.

    Memorandumurile ar fi prevăzut ca distribuitorul de televiziune prin cablu Comcast să includă printre canalele retransmise zece noi canale TV independente până în 2020, dintre care patru ar fi fost deţinute şi administrate de afro-americani. Potrivit plângerii, singurul canal cu acţionariat 100% afro-american pe care Comcast a fost de acord să-l retransmită este Africa Chanel, iar acesta este deţinut de Paula Madison, fostă responsabilă cu diversitatea la NBC Universal, care a fost implicată direct în încheierea memorandumurilor.

    Comcast a catalogat acţiunea în instanţă drept “frivolă”, iar Al Sharpton, care este inclus printre pârâţi, alături de organizaţiile pentru drepturi civile, a spus că procesul este “o afirmaţie falsă din partea unei persoane (Byron Allen, n.r.) care nu are niciun fel de credibilitate”.

    “Nu există nicio bază pentru acest proces”, a declarat Sharpton pentru Variety.

    Acuzatorii susţin că Comcast a donat sume mari de bani, în numerar, grupurilor de apărare a drepturilor civile pentru a obţine susţinerea lor. Potrivit acuzaţiilor aduse, Al Sharpton şi National Action Network au primit 3,8 milioane de dolari sub formă de “donaţii” şi ca salariu pentru emisiunea reverendului de la postul MSNBC, ceea ce reprezintă “un caz flagrant de conflict de interese”.

    Potrivit acţiunii în instanţă, memorandumurile au creat două căi separate pentru retransmiterea canalelor TV, Comcast limitând numărul de înţelegeri de retransmisie pe care le va încheia cu posturile TV deţinute de afro-americani şi oferindu-le termeni contractuali dezavantajoşi.

    Documentele depuse în instanţă susţin că atunci când Entertainment Studios a încercat să încheie o înţelegere cu Comcast, un oficial al distribuitorului de cablu a spus: “Nu vrem să mai creăm un alt Bob Johnson”. Johnson a fost fondatorul afro-american al BET, companie de cablu pe care acesta a vândut-o apoi către Viacom în 2001.

    Al Sharpton a ameninţat cu un proces pentru defăimare şi a negat că ar fi fost avantajat în vreun fel pentru a susţine fuziunea Comcast – Time Warner Cable.

    Sharpton a spus că Byron Allen a căutat să obţină susţinerea grupului de drepturi civile pentru a obţine retransmisia serviciilor sale de către Comcast, dar acestea ar fi fost “sub standardele a ceea ce voiam să susţinem”.

    Ca parte a memorandumului privind fuziunea cu NBC Universal din 2011, Comcast a lansat reţele de televiziune precum Revolt, a lui Sean “Diddy” Combs, şi Aspire, a lui Earvin “Magic” Johnson.

    Acuzatorii susţin că vedetele afro-americane pozează ca imagini ale canalelor care sunt de fapt deţinute şi controlate de companii ale albilor.

    Entertainment Studios are contracte de retransmisie a serviciilor sale cu peste 40 de distribuitori la nivel naţional, inclusiv Verizon, CenturyLink şi RCN.

    NAACP şi compania lui Allen a deschis, în decembrie, un proces şi împotriva AT&T şi DirecTV, companii de telecomunicaţii care intenţionează să fuzioneze.

    NAACP şi Entertainment Studios susţin că Time Warner a adoptat aceleaşi practici ca şi Comcast, deşi fuziunea celor două companii, prin achiziţionarea Time Warner Cable de către Comcast, nu a fost încă aprobată de autorităţile de reglementare în domeniu din Statele Unite ale Americii.

    “Nu am primit încă citaţia, deci nu putem comenta. Totuşi, putem spune că până la încheierea fuziunii, companiile noastre rămân două entităţi separate şi funcţionează separat, inclusiv legat de aspectul deciziilor privind serviciile retransmise”, a declarat o purtătoare de cuvânt a Time Warner Cable.

    Comcast a încheiat, în februarie 2014, un acord pentru preluarea Time Warner Cable într-o tranzacţie evaluată la 45,2 miliarde de dolari, efectuată exclusiv prin schimb de acţiuni, în urma căreia ar urma să fuzioneze primii doi jucători din industria de cablu TV din SUA. Cele două companii au o cotă combinată de aproape o treime din piaţa de cablu TV din SUA.

  • Vâlcov îi răspunde lui Iohannis despre recuperarea prejudiciilor: Nici noi nu suntem mulţumiţi

    “Nici noi nu suntem mulţumiţi, iar activitatea ANAF tocmai în această direcţie merge, de a intensifica atât recuperarea, cât şi creşterea veniturilor. Bineînţeles că am discuţii în permanenţă cu ANAF şi sper ca inclusiv acest derapaj constatat de domnul preşedinte să fie reglat într-un timp cât mai scurt”, a declarat Vâlcov, la solicitarea presei de a prezenta un punct de vedere în legătură cu afirmaţia preşedintelui Iohannis privind recuperarea prejudiciilor de către Ministerul Finanţelor.

    Vâlcov a făcut declaraţia după prezentarea Codului Fiscal şi a Codului de Procedură Fiscală în comisiile reunite de Buget-Finanţe-Bănci ale Parlamentului, de la care reprezentanţii Partidului Naţional Liberal au lipsit.

    Ministrul a precizat că trebuie modificată şi legislaţia în acest domeniu, reprezentând o prioritate pentru Guvern după trimiterea celor două coduri în Parlament, la sfârşitul lunii martie.

    “Imediat cum vom termina trimiterea Codului Fiscal şi a celui de Pprocedură Fiscală în Parlament la sfârşitul lunii martie, ne vom apleca pe această legislaţie, care trebuie îmbunătăţită, dar cu mare grijă, pentru a nu aluneca în derapaje extrem de mari”, a adăugat Vâlcov.

    Preşedintele Iohannis a afirmat marţi, în discursul susţinut la bilanţul DNA pentru anul 2014, că recuperarea prejudiciilor este “obligatorie, nu opţională pentru autorităţi”, iar situaţia din prezent, cu un grad de recuperare şi executare a prejudiciilor de către Ministerul Finanţelor de aproximativ 10%, este “inacceptabilă”.

    “Nu aş putea încheia acest discurs fără a mă referi la două importante chestiuni, devenite recurente în ultimul timp: recuperarea prejudiciilor şi resursele de care dispune parchetul anticorupţie. Vreau să subliniez foarte clar că recuperarea prejudiciilor este, asemenea executării pedepsei, obligatorie, nu opţională pentru autorităţile statului”, a subliniat şeful statului.

    Preşedintele a arătat că recuperarea prejudiciilor reflectă eficienţa luptei anticorupţie şi descurajează fenomenul.

    “Situaţia din prezent – în care gradul de recuperare şi executare a prejudiciilor de către Ministerul Finanţelor este în cuantum de aproximativ 10% – este, pur şi simplu, inacceptabilă. De aceea, trag un semnal de alarmă şi solicit factorilor decizionali să ia în serios această problemă, care devine una de importanţă deosebită”, a spus Iohannis.