BusinessMagazin

Blog

  • Boc: Starea de sănătate a Monicăi Iacob Ridzi nu este foarte bună, este internată la infirmerie

    Emil Boc a declarat, miercuri, că a stat aproximativ o oră şi jumătate la Monica Iacob Ridzi, cu care a discutat aspecte, în special, “de familie, de sănătate, de probleme, de relaţia cu familia”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Am vizitat-o, marţi, pe doamna Ridzi, la Secţia exterioară din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, conform procedurilor legale, cu o cerere aprobată de conducere. Din nefericire, starea sănătăţii ei nu este foarte bună, nu este bună chiar deloc şi sper să aibă şansa să îşi trateze sănătatea, pentru că are nevoie de sprijin medical, este internată la infirmerie. Am stat în jur de o oră şi jumătate, timp în care am discutat aspecte, în special, de familie, de sănătate, de probleme, de relaţia cu familia şi cu ce o putem ajuta în aceste momente mai dificile, dată fiind şi situaţia sănătăţii şi a familiei, în condiţiile în care are doi copii mici”, a spus Boc.

    El a subliniat că este în legătură permanentă cu soţul Monicăi Iaob Ridzi pentru a o putea ajuta pe aceasta să treacă peste “un moment mai dificil din viaţă”.

    “Împreună cu soţul ei am discutat despre vizită, am făcut solicitarea legală şi am primit aprobarea. Am folosit una dintre cele patru vizite lunare la care are dreptul şi, de comun acord cu soţul, am decis să îi fac această vizită. Celelalte vizite sunt făcute de familie. Cu ce pot, uman, să ajut, voi face totdeauna pentru oricine, şi cu atât mai mult pentru un fost coleg din Guvern”, a mai spus Emil Boc.

    Acesta a vrut să îi ducă şi un pachet, dar nu a primit aprobare deoarece Ridzi are dreptul la unul singur pe lună, care i-a fost dus deja de familie.

    Întrebat dacă ştie despre o eventuală cerere de întrerupere a pedepsei făcută de Monica Iacob Ridzi, Boc a spus că nu ştie despre aşa ceva.

    “Există mai multe solicitări medicale pentru efectuarea de analize, pentru că starea de sănătate nu este una bună şi atunci trebuie făcute nişte analize medicale mai complicate”, a menţionat fostul premier.

    Fostul premier Emil Boc a vizitat-o, marţi după-amiază, pe Monica Iacob Ridzi la secţia exterioară a Penitenciarului Gherla, unde aceasta este încarcerată în perioada de carantină, după ce a fost condamnată definitiv la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu.

    Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, în 16 februarie, de instanţa supremă la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului. Fostul ministru s-a predat la Poliţia Judeţeană Cluj, fiind încarcerată la secţia exterioară din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, unde va sta în perioada de carantină.

    Purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Gherla, Dan Donciu, declara că în perioada de carantină, de 21 de zile, Monica Iacob Ridzi este ţinută sub observaţie şi are aceleaşi drepturi ca orice alt deţinut, urmând ca după această etapă o comisie de specialitate să îi stabilească regimul de detenţie.

    Astfel, Ridzi are dreptul la patru vizite, la colete de maximum zece kilograme, cu un supliment de până la şase kilograme de fructe şi legume, şi până la 20 de kilograme de apă sau băuturi răcoritoare.

    De asemenea, Monica Iacob Ridzi are dreptul să facă solicitări speciale, în funcţie de starea sa de sănătate sau dacă are anumite nemulţumiri, solicitări care îi vor fi trecute în dosarul personal şi ulterior analizate de un judecător de drepturi şi libertăţi.

    În acelaşi dosar, fosta consilieră a Monicăi Iacob Ridzi, Ioana Vârsta, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare, tot pentru abuz în serviciu, iar George Răzvan Nica Udangiu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare şi doi ani interzicerea unor drepturi. De asemenea, Paul Diaconu, fost director al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane din Ministerul Tineretului şi Sportului, în perioada martie-septembrie 2009, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorii au constatat că acesta şi-a plătit partea de prejudiciu. La fondul dosarului, Diaconu primise o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare cu executare.

    Pedepse cu suspendare au primit şi alţi şase foşti angajaţi ai Ministerului, aceştia rămânând cu condamnările dispuse la judecarea în fond a cauzei.

    Potrivit DNA, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

    În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locuri din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

    De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

    La data trimiterii dosarului în judecată, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator.

  • Plenul reunit pentru validarea lui Hellvig la şefia SRI, convocat cel mai probabil lunea viitoare

    Sursele citate au arătat că plenul renunit al Parlamentului nu va fi convocat în cursul zilei de miercuri, deşi procedurile formale au fost îndeplinite, întrucât nu s-a ajuns la un acord între PSD şi PNL asupra mai multor teme care ar putea face obiectul unui astfel de plen comun.

    Astfel, PSD şi PNL negociază încă în privinţa Comisiilor comune de Cod electoral şi pentru revizuirea Constituţiei, a căror şefia fost dată la schimb, au precizat sursele citate.

    În această situaţie, preşedintele Comisiei de Cod, Valeriu Zgonea (PSD), a anunţat deja că se va retrage din această funcţie, care va reveni PNL, respectiv actualului vicepreşedinte, Mihai Voicu.

    În schimb, au menţionat sursele citate, PSD va prelua şefia Comisiei de revizuire a Constituţiei.

    Preşedintele PSD, Victor Ponta, a solicitat în mod expres, luni, după BPN al PSD, ca PNL să-şi nominalizeze cei cinci membri în Comisia de revizuire a Constituţiei.

    Astfel, sursele citate au arătat că şefia Comisiei de revizuire a Constituţiei ar putea reveni fie lui Valeriu Zgonea (PSD), fie lui Călin Popescu Tăriceanu (PLR), fie lui Ioan Chelaru (PLR).

    Odată ce PSD şi PNL vor ajunge la un acord în urma negocierilor, plenul reunit va fi convocat şi se va pronunţa atât asupra şefului SRI, cât şi a noilor componenţe ale Comisiilor de Cod Electoral şi de revizuire a Constituţiei.

    Comisia privind exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI a dat, marţi, aviz favorabil propunerii ca Eduard Hellvig să fie numit în funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii, fiind înregistrate 7 voturi “pentru” şi unul “împotrivă”.

    Preşedintele Klaus Iohannis l-a nominalizat, joi, pe europarlamentarul PNL Eduard Hellvig pentru funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii.

  • Premierul ungar: Alimentarea cu gaze naturale a Ungariei este “blocată” de România şi Croaţia

    “Ungaria este practic blocată. Rusia a decis să transporte gazul prin Turcia”, a afirmat Orban, subliniind că, în aceste condiţii, Ungaria nu are alte opţiuni decât să folosească gazoductul pe care Rusia intenţionează să-l construiască prin Turcia.

    În cadrul unei conferinţe de presă la care a participat alături de premierul turc Ahmet Davutoglu, premierul ungar a cerut intensificarea eforturilor pentru asigurarea transportului gazelor naturale către Europa Centrală prin Turcia.

    “Trebuie să lucrăm pentru a transporta gazul din Turcia către Europa Centrală şi Ungaria” prin Serbia şi alte ţări, a declarat Orban.

    Orban a precizat că această soluţie ar asigura necesarul de gaz al Ungariei după 2019-2020, în condiţiile în care Rusia a abandonat construirea gazoductului South Stream şi a anunţat că va renunţa la transportarea gazelor naturale prin conductele aflate pe teritoriul Ucrainei penste câţiva ani.

    În luna decembrie a anului trecut, preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat că Rusia abandonează proiectul South Stream, care presupunea transportul de gaze naturale din Rusia, pe sub Marea Neagră, ocolind Ucraina către ţările din sudul şi centrul Europei.

    Ulterior, în urma unor negocieri cu oficiali din Turcia, Rusia a decis că se va orienta spre livrarea de gaz către Turcia, prin intermediul unei alte conducte care traversează Marea Neagră.

  • STUDIU: Românii cred că veniturile lor se vor îmbunătăţi, dar apetitul pentru cumpărături rămâne scăzut

    “În ultimul an economia românească a înregistrat o creştere puternică. A durat însă destul de mult timp ca românii să aibă încredere în acest salt. În consecinţă, în prima jumătate a anului 2014, aşteptările economice au fluctuat între -17 puncte şi -10 puncte. În a doua jumătate a anului, încrederea într-o creştere susţinută s-a consolidat treptat. În decembrie, suspiciunile au părut să dispară şi indicatorul a sărit de la 9,3 puncte la 17,7 puncte”, se arată în raport.

    Astfel, consumatorii români au început să creadă mult mai repede că propriile lor perspective privind veniturile se vor îmbunătăţi. Potrivit GfK, în decembrie indicatorul care măsoară aşteptările privind veniturile se situa la 15,7 puncte, urcând la cea mai ridicată valoare înregistrată din octombrie 2008.

    “Aceasta nu a influenţat încă în mod semnificativ dorinţa de cumpărare. Indicatorul a rămas sub zero pe tot parcursul anului. Cea mai coborâtă valoare, -14 puncte, a fost înregistrată în iunie, indicatorul atingând valoarea maximă, -3,8 puncte, în decembrie. Cu toate că dezvoltarea economică este pozitivă şi şomajul rămâne la un nivel foarte coborât, de 6,5 procente, consumatorii români au nevoie de tot venitul disponibil pentru cheltuielile de zi cu zi. Deocamdată, aceştia au foarte puţini bani rămaşi pentru cumpărături majore”, notează GfK.

    Din punctul de vedere a dezvoltării economice a ţărilor UE şi a stării de spirit a consumatorilor în 2014, anul poate fi împărţit în două părţi distincte, arată GfK. În prima jumătate a anului, economiile tuturor ţărilor europene au evaluat practic în mod pozitiv. Consumatorii deveneau în mod clar tot mai încrezători că criza financiară şi economică va deveni în sfârşit, în următoarele luni, ceva de domeniul trecutului. Între aprilie şi iunie, indicatorii pentru aşteptările privind starea economiei şi veniturile, precum şi pentru dorinţa de cumpărare au atins valori record aproape peste tot.

    Însă în perioada verii şi a toamnei, nesiguranţa a început să crească, nu numai în rândul consumatorilor, ci şi la nivel de economie. Acest lucru se datorează unui număr de motive diferite: conflictul din Ucraina a atins apogeul, declaraţiile preşedintelui rus, Vladimir Putin, au cauzat nesiguranţă în majoritatea ţărilor est-europene, conflictul continuu dintre Israel şi Palestina şi avansul grupului militant Statul Islamic. Toate aceste evenimente contribuie la o creştere clară a anxietăţii în rândul consumatorilor europeni, menţionează studiul.

    Totuşi, starea de spirit a consumatorilor din întreaga Europă s-a îmbunătăţit din nou pe parcursul ultimului trimestru al anului. Indicatorii pentru aşteptările privind starea economiei şi veniturile, precum şi pentru dorinţa de cumpărare, au crescut spre sfârşitul anului în majoritatea ţărilor Uniunii Europene (UE). Climatul de consum pentru UE 28 a crescut şi el cu 1,3 puncte în ultimul trimestru, încheind anul la 5,5 puncte.

    Continuă însă să existe riscuri care ar putea limita dezvoltarea economică pozitivă în lunile care urmează. După alegerile din Grecia, rămâne de văzut ce curs economic va adopta următorul guvern, şi dacă acesta va respecta acordurile cu alte ţări europene şi cu Comisia Europeană, mai arată GfK.

    Rezultatele studiului GfK Climatul de consum Europa au la bază un sondaj al consumatorilor efectuat, la cererea Comisiei Europene, în toate ţările Uniunii Europene.

  • Udrea: Am spus în 2010, la o conferinţă MEDIAFAX, să se reclame la DNA dacă cineva din MDRT cere bani sau se invocă numele meu

    “Vă aminţiţi, spre exemplu, că în 2010 am spus public, la o conferinţă cu MEDIAFAX, constructurilor să meargă la DNA dacă cineva le cere şpagă în minister, să meargă la DNA dacă cineva le invocă numele meu în faţa lor, dacă cineva invocă numele vreunei firme care ar avea legătură cu mine. Pentru că lucrurile acestea sigur nu sunt adevărate sau, dacă este vorba despre o situaţie în care se cere şpagă, sigur lucrul acesta trebuie să fie reclamat DNA-ului. Aveam informaţii că lucrul acesta se petrecea în general”, a spus Elena Udrea, la finalul şedinţei în care s-a judecat cererea DNA de arestare preventivă a sa în dosarul “Gala Bute”.

    Elena Udrea s-a arătat dezamăgită de situaţia în care se află acum raportat la toate lucrurile bune pe care le-a făcut în mandatul de ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, adăugând că este dezamăgită şi de colaboratorii ei.

    “Lucurile pe care le-am făcut ca ministru şi despre care eu sunt mândră de ceea ce am realizat, acum sunt lucrurile pe care le regret, în situaţia actuală. Îmi pare rău că toate acestea sunt puse sub semnul întrebării din cauza unora care nu au reuşit să înţeleagtă nici până astăzi care a fost rolul lor într-un minister, nici care a fost… Nu sunt cu ochii înlăcrimaţi, dar este trist să vezi că lucrurile pe care le-ai făcut cu bună-credinţă sunt puse sub semnul întrebării de oameni care au fost acolo, oameni din jurul tău care au fost acolo şi ştiu”, a mai arătat Udrea.

    Ea a arătat că este dezamăgită de faptul că “o mulţime de bărbaţi susţin acum că nici nu respirau dacă nu-i lăsa să respire Elena Udrea”.

    În noiembrie 2010, Elena Udrea, atunci ministru al Dezvoltării, declara, la Romania Construct Forum 2010, organizat de MEDIAFAX, că este convinsă de existenţa unor caiete de sarcini “cu dedicaţie” la licitaţii, dar că până în prezent nimeni nu i-a semnalat o astfel de situaţie. Ea a adăugat că lipsa sesizărilor arată că fie constructorii se bucură când primesc caiete de sarcini “cu dedicaţie”, fie nu pot fi demonstrate astfel de practici.

    Suspiciuni privind influenţe asupra unor funcţionarilor din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDTR), când acesta era condus de Elena Udrea, în scopul obţinerii de aprobări pentru unele proiecte, au apărut şi în noiembrie 2012, când fostul deputat PDL Alin Trăşculescu a fost reţinut de procurorii anticorupţie pentru trafic de influenţă.

    În acel context, fostul ministrul al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea declara că a cerut încă din 2010 ca dacă cineva află de vreo intervenţie făcută în numele ei sau al altcuiva de la Ministerul Dezvoltării, să sesizeze DNA.

    “Tocmai pentru că m-am confruntat cu asemenea situaţii, am cerut public încă din 2010 că dacă cineva află de vreo intervenţie făcută în numele meu sau al altcuiva de la Ministerul Dezvoltării, să sesizeze DNA”, spunea atunci Udrea.

    Instnaţa supremă a judecat, miercuri, cererea procurorilor DNA de arestare preventivă a Elenei Udrea în dosarul “Gala Bute”, urmând să dea o decizie.

    Elena Udrea a plecat de la ICCJ, unde a făcut declaraţii, cu ochii în lacrimi, despre situaţia sa, şi a spus că va aştepta acasă decizia instanţei privind arestarea preventivă cerută de procurorii DNA în dosarul Gala Bute”,

    Întrebată despre contractele încheiate cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea a declarat: “Ştiam că Dorin Cocoş finanţa campaniile PDL, asta ştiam, dar nu ştiam exact ce şi cu ce sumă”.

    Fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea a fost audiată la DNA, marţi, iar după ce i-au fost aduse la cunoştinţă acuzaţiile, în dosarul “Gala Bute”, procurorii au cerut instanţei supreme arestarea ei preventivă.

    Avocatul Marius Striblea a spus că sunt şase capete de acuzare împotriva Elenei Udrea.

    Elena Udrea declara, la finalul audierilor de la Direcţia Naţională Anticorupţie, că “toţi cei care sunt prinşi că au luat şpagă, este suficient că au dat-o mai departe şi sunt bine mersi”, singurul care a rămas în arest fiind Rudel Obreja.

    Fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea a stat în Arestul Poliţiei Capitalei din seara zilei de 10 februarie, când a fost reţinută de procurorii DNA, în ziua următoare ea fiind arestată prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul “Microsoft”. În 17 februarie, Elena Udrea a fost scoasă din arest şi plasată în arest la domiciliu, în urma deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a judecat contestaţia deputatului PMP.

    Potrivit deciziei, Udrea nu are voie să vorbească cu Dorin Cocoş, Dinu Pescariu şi cu Ana Maria Topoliceanu sau membri ai familiilor acestora, în mod direct sau indirect, şi nici să divulge sau să redea în presă sau pe reţelele sociale informaţii din cauza penală.

    Camera Deputaţilor a avizat, în 9 februarie, urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a Elenei Udrea atât în dosarul “Microsoft”, cât şi în dosarul Gala Bute.

    Luni, Camera Deputaţilor a avizat ultimele cereri ale procurorilor de urmărire penală şi arestare preventivă a deputatului PMP.

  • Un antreprenor a renunţat complet la viaţa personală: nu are locuinţă, nici prieteni şi munceşte non-stop – VIDEO

    Cillin Perera este fondatorul companiei Avilinga, cu sediul în Elveţia, care oferă cursuri de limbi străine altor companii din jurul lumii.

    Omul de afaceri australian călătoreşte, datorită jobului său, sute de mii de kilometri în fiecare an. Bărbatul se află atât de des pe drum încât a renunţat la apartamentul său şi este, practic, fără locuinţă stabilă.

    “Nu petrec mai mult de 4-5 zile într-un anumit loc”, spune Perera. “Trăiesc doar în hoteluri.” Perera îşi petrece timpul fotografiind aeroporturi, lobby-uri de hotel şi zonele rurale ale ţării în care se află. Contul său de Instagram, Homeless CEO (CEO-ul fără casă, n.r.) a ajuns la aproape 16.000 de fani.

    “Nu mă văd făcând nimic altceva”, a povestit Perera în cadrul unui interviu acordat celor de la BBC. “Adevărul e că sunt puţini care s-ar descurca într-o asemenea situaţie, pentru că e greu să nu ai timp să te acomodezi cu un loc.”

     

  • Deputatul Sebastian Ghiţă rămâne sub control judiciar, a decis instanţa supremă

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins plângerea deputatului Sebastian Ghiţă împotriva ordonanţei procurorilor DNA privind controlul judiciar, parlamentarul, pus sub acuzare în dosarul omului de afaceri Iulian Herţanu, rămânând sub incidenţa măsurii preventive, au declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX reprezentanţii biroului de presă al instanţei supreme.

    Sebastian Ghiţă, pus sub control judiciar în 17 februarie sub acuzaţia de sprijinirea unui grup infracţional în dosarul cumnatului premierului Victor Ponta, Iulian Herţanu, a contestat această măsură în 19 februarie.

    În acelaşi dosar au fost puşi sub control judiciar deputatul PSD Vlad Cosma şi tatăl acestuia, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, tot pentru sprijinirea unui grup infracţional. Şi aceştia au contestat măsura DNA, iar instanţa supremă le-a respins ca inadmisibile plângerile. Tot sub control judiciar a fost pus şi directorul de producţie al Hidro Prahova, Virgiliu Iuliu Roman, măsura fiind dispusă luni de procurorii anticorupţie.

    Conform anchetatorilor, Virgiliu Roman, Sebastian Ghiţă, Vlad şi Mircea Cosma au sprijinit grupul infracţional din care făcea parte Iulian Herţanu ca să acceseze şi să primească fonduri europene în cadrul contractului de extindere a reţelei de canalizare din oraşul Comarnic, proiect în valoare de aproape zece milioane de euro.

    În acest dosar, Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta, este arestat preventiv alături de omul de afaceri Vladimir Ciorbă.

    Conform procurorilor, în perioada 2011 – 2015, preşedinte Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, fost preşedinte al filialei judeţene a PSD, a făcut demersuri (intervenţii pentru numirea în funcţii a unor persoane, obţinerea de informaţii confidenţiale – activităţi derulate direct sau prin intermediul consilierilor săi personali) la funcţionari ai S.C. Hidro Prahova şi a exercitat presiuni (ameninţări cu privire la înlocuirea din funcţie) asupra directorului general al societăţii, pentru ca aceştia să atribuie ilegal asocierii S.C. Grossmann Engineering Group SRL – S.C. Euroconstruct Trading 98 SRL contractul de lucrări pentru extinderea reţelei de canalizare în oraşul Comarnic. De asemenea, Mircea Cosma a făcut presiuni pe durata derulării contractului pentru prelungirea termenelor de execuţie şi efectuarea ilegală de plăţi.

    Deputatul de Prahova Sebastian Ghiţă şi fiul lui Mircea Cosma, deputatul PSD Vlad Cosma, sunt acuzaţi că ar fi intervenit pentru numirea în funcţii a unor persoane, obţinerea de informaţii confidenţiale la nivelul unor funcţionari ai S.C. Hidro Prahova SA şi ar fi exercitat intervenţii asupra directorului general al acestei firme, pentru ca, prin prisma atribuţiilor de serviciu pe care aceştia le aveau, să determine atribuirea nelegală a contractului de la Comarnic către asocierea S.C. Grossmann Engineering Group SRL – S.C. Euroconstruct Trading 98 SRL. De asemenea, cei doi deputaţi sunt acuzaţi că au făcut intervenţii şi pe parcursul derulării contractului, pentru prelungirea termenelor de execuţie şi efectuarea ilegală a plăţilor.

    “Scopul grupului infracţional astfel format şi sprijinit a fost atins, urmărirea penală făcută până la acest moment relevând: deturnarea din cadrul proiectului şi însuşirea în interes propriu, de către membrii grupului, a sumei totale de 7.797.410 de lei (bani ridicaţi în numerar din conturi ale persoanelor juridice şi fizice, reprezentând 54% din totalul sumelor care au fost identificate ca fiind achitate de S.C. Grossmann Engineering Group, către «partenerii» la care se pretinde că au fost subcontractate lucrări), sustragerea de la plata către stat, prin practici evazioniste, a sumei de 2.515.293 de lei ( din care 1.509.176 lei reprezentând TVA şi 1.006.117 de lei reprezentând impozit pe profit)”, arăta DNA.

    Proiectul privind extinderea reţelei de canalizare la Comarnic, în valoare de aproximativ zece milioane de euro, avea termen de finalizare februarie 2014, însă lucrările, care nu au fost finalizate, au fost sistate la sfârşitul anului trecut.

  • Atena se concentrează asupra finanţării, după ce Eurogrup a aprobat provizoriu lista reformelor

    Comisia Europeană (CE), Banca Centrală Europeană (BCE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) au aprobat lista marţi. Ulterior, un oficial din cadrul Ministerului grec de Finanţe a declarat că ţara sa a “câştigat câteva săptămâni” ca spaţiu de manevră, dar că autorităţile se confruntă acum cu presiunea implementării reformelor propuse.

    Însă o problemă şi mai urgentă este finanţarea cu o sumă estimată la 7,3 miliarde de euro a nevoilor aferente numai lunii martie. Oficialii eleni speră să emită bilete de trezorerie pentru a obţine banii, însă au nevoie de aprobarea BCE pentru a face acest lucru. De asemenea, Guvernul se poate sprijini pe rezervele din trezorerie rămase de la organele de stat sau ar putea să înceteze plata furnizorilor, crescând datoria, potrivit ziarului.

    Însă este necesar ca Atena să depună eforturi pentru a-şi convinge creditorii că poate implementa reforme economice substanţiale. “Îndemnăm autorităţile elene să continue să dezvolte şi să adâncească lista cu măsuri de reformă” în următoarele patru luni, a declarat marţi preşedintele Eurogrupului Jeroen Dijsselbloem.

    FMI a părut mai puţin optimist. Directoarea Fondului Christine Lagarde a afirmat într-o scrisoare pe care i-a trimis-o lui Dijsselbloem că propunerea Atenei “nu oferă asigurări clare că Guvernul intenţionează să pună în aplicare reformele vizate” într-o serie de domenii-cheie. Ea a precizat că propunerea nu conţine “angajamente clare” în ceea ce priveşte revizuirea pensiilor şi dispoziţiile cu privire la ajustarea TVA.

    Preşedintele BCE Mario Draghi a apreciat, la rândul său, că sunt necesare detalii suplimentare.

    Între măsurile din lista de reforme, a cărei versiune finală a fost trimisă la Bruxelles de către oficiali greci marţi dimineaţa, Guvernul îşi asumă angajamentul să combată evaziunea fiscală şi corupţia, să revizuiască cheltuielile statului şi să introducă măsuri de abordare a “crizei umanitare” din ţară. Cele mai multe dintre acţiunile planificate în “programul umanitar” “nu vor avea un efect fiscal negativ”, se arată în scrisoarea Atenei.

    Oficiali guvernamentali au subliniat marţi că, în afară de timp, Grecia a câştigat de asemenea dreptul de a nu impune “măsuri de recesiune” precum continuarea tăierii pensiilor şi creşterea valorii TVA, măsuri la care s-a angajat Guvernul precedent.

    Un oficial de la Ministerul grec al Fnanţelor a apreciat că este vorba despre un “moratoriu” de patru luni, în timpul căruia Atena nu va adopta acţiuni unilaterale, iar creditorii nu vor insista asupra măsurilor de austeritate.

    Guvernul elen se confruntă totodată cu presiuni din interior, după ce unii miniştri şi-au exprimat rezervele faţă de propunerea Atenei în cadrul unei şedinţe de Cabinet, marţi.

    Ministrul Energiei Panayiotis Lafazanis ar fi obiectat faţă de angajamentul Atenei de a nu anula privatizările. Aceste obiecţii, dar şi altele urmează să fie discutate în cadrul Syriza miercuri, potrivit Ekathimerini.

  • Ploi în majoritatea regiunilor ţării, până mâine. INFORMAREA meteorologilor

    În intervalul menţionat va ploua în majoritatea regiunilor, iar în Oltenia şi în zona deluroasă şi montană a Banatului şi Munteniei, cantităţile de precipitaţii vor depăşi pe arii restrânse 15…20 l/mp. Pe crestele înalte de munte, vor fi şi lapoviţe sau ninsori, iar vântul va avea unele intensificări, cu precădere în masivele sudice (Munţii Banatului şi Carpaţii Meridionali), spulberând zăpada, informează meteorologii.

     

  • Şefii diplomaţiei din “formatul Normandia” îndeamnă la suplimentarea observatorilor OSCE în Ucraina

    În cadrul reuniunii de trei ore care a avut loc la Paris, ei au discutat despre modalităţi de soluţionare a problemelor legate de retragerea de către beligeranţi a armamentului greu de pe linia frontului, relatează Euronews.

    Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a declarat că întâlnirea a fost “folositoare” şi că reprezentanţii ţărilor care fac parte din “formatul Normandia” au căzut de acord asupra necesităţii suplimentării numărului observatorilor internaţionali în regiunea de conflict.

    “Cerem consolidarea Misiunii speciale de monitorizare a OSCE. Cerem tuturor părţilor implicate (în conflict) să coopereze deplin cu OSCE şi să permită organizaţiei să-şi îndeplinească mandatul, mai ales în ceea ce priveşte supravegherea şi verificarea retragerii armamentului greu”, a declarat ministrul francez de Externe Laurent Fabius.

    Însă cei patru nu au ajuns la un acord pentru a condamna confruntările armate de la Debalţeve.

    Ministrul german de Externe a îndemnat, la rândul său, la retragerea “în următoarele zile” a armamentului greu de pe linia frontului. “Dacă armamentul greu va fi retras, acest lucru va contribui la reducerea riscului continuării încălcării armistiţiului şi va reprezenta un pas către construirea unei oarecare încrederi, care s-a pierdut între cele două părţi”, a spus Frank-Walter Steinmeier.

    Şefii diplomaţiilor statelor care fac parte din “formatul Normandia” s-au întâlnit marţi la Paris pentru prima dată după summitul “Minsk-2” de la 12 februarie. Noul armistiţiu a intrat în vigoare în regiunea Donbas din estul Ucrainei trei zile mai târziu, însă forţele guvernamentale şi insurgenţii proruşi se acuză reciproc că-l încalcă.