BusinessMagazin

Blog

  • Hidroelectrica va moderniza trei hidrocentrale cu 300 milioane euro şi vizează achiziţii

    “Vrem să achiziţionăm capacităţi de producţie în ţări limitrofe României. Posibil să cumpărăm câteva sute MW în eolian în România”, a declarat marţi avocatul Remus Borza, reprezentantul Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica.

    Borza a afirmat, la conferinţa ZF Power Summit, că în 16 martie ar urma să fie semnat contracul de modernizare a hidrocentralelor.

    El a adăugat că ar putea să efectueze, tot în luna martie, o vizită în Senegal, pentru că priveşte cu mare încredere spre Africa, un nou “El Dorado” pentru investiţii.

    Potrivit lui Borza, Hidroelectrica are lichidităţi de 800 milioane de lei, şi, dacă ar identifica proiecte viabile, ar putea să împrumute 1 miliard de lei la o dobândă de 1-1,5%.

    De asemenea, Hidroelectrica vrea să deschidă în luna martie o filială de trading cu energie în Serbia, iar până la finele anului vrea să aibă astfel de reprezentanţe şi în Austria şi Germania.

    Producătorul de electricitate este controlat de stat, prin Ministerul Energiei. Compania este în insolvenţă de la începutul anului trecut.

    Hidroelectrica a asigurat anul trecut circa 30% din producţia naţională de energie, livrând cu 25% mai multă electricitate faţă de 2013.

  • Adrian Bucur, membru CA al SRTv, a demisionat din comisiile de evaluare a managerilor TVR: Procesul a fost viciat

    “Evaluarea în TVR, ca şi restructurarea care a trecut, pare a fi o «Cântarea României» în care mizanscena e compusă din aplaudaci, interese meschine, dar de grup, şi mai ales din foamea de funcţii, gras plătite de la stat. Spectacolul stalinist de pe scenă e grandios, dar sala este din ce în ce mai goală… Televiziunea Publică este falimentară, audienţa e sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire, iar publicul plătitor de taxă este tratat cu dezinteres. Am decis ieri să îmi depun demisia de onoare din comisiile de evaluare a managerilor din TVR, întrucât consider că procesul a fost profund viciat”, spune Adrian Bucur, într-un punct de vedere transmis, marţi, agenţiei MEDIAFAX.

    Adrian Bucur spune că a constatat că “nu se poate face o evaluare corectă şi nici creşte nivelul de calitate al corpului de management din TVR în lipsa posibilităţilor reale de a elibera din funcţie anumiţi directori, în urma evaluării performanţelor manageriale”.

    “Şi astfel TVR e condamnată să rămână Oltchimul media, cu cei mai mulţi şefi pe cap de salariat. Un director la 30 de angajaţi… Constat că aceste lucruri nu pot fi schimbate şi că cei care încearcă acest lucru sunt devoraţi de sistem”, spune Adrian Bucur.

    El mai spune că în ultimele două săptămâni a fost supus la “ameninţări şi presiuni, cercetat disciplinar, notele date de mine au fost modificate din condei sau anulate, am fost scos abuziv din anumite comisii, cu procesele verbale încropite pe genunchi etc.”.

    “TVR este condamnată la faliment şi performanţe zero, dar «managementul ei executiv este de 9 şi de 10». Să nu uităm nicio secundă că cel mai valoros produs al TVR este corpul său de profesionişti, tocmai din acest motiv orice demers de reformare a instituţiei trebuie să pornească din zona managementului”, mai spune Adrian Bucur.

    În ultimele săptămâni, Adrian Bucur a exprimat public mai multe nemulţumiri privind modul în care se desfăşoară procesul de evaluare a managerilor din TVR.

    Mai multe surse din TVR au declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că toţi managerii din instituţie care sunt implicit şi membri ai Comitetului Director al SRTv au trecut cu bine de evaluare. Ei au obţinut peste 75 de puncte din 100 de puncte la cele două etape ale evaluării (proiectul de management şi interviul comisiei de concurs).

    Astfel, printre cei care au obţinut punctajele necesare pentru a fi în continuare manageri în TVR se numără şi membrii Comitetului Director al SRTv, între care: Cristian Zgabercea, coordonator cu atribuţii de producător general, Claudiu Lukacsi (Claudiu Lucaci), coordonator cu atribuţii de director al Direcţiei Ştiri, Liviu Nicolescu, coordonator cu atribuţii de director al Direcţiei Studiouri Centrale, Irina Radu, coordonator cu atribuţii de director al Direcţiei Programe, şi Gabriel Gherghescu, coordonator cu atribuţii de director al Departamentului TVR 1.

    În schimb, managerii interimari nu au fost evaluaţi, întrucât funcţiile ocupate de aceştia urmează să fie scoase la concurs, au declarat sursele citate.

    Pe de altă parte, au trecut cu bine de evaluare şi Cristina Leorenţ, coordonatorul cu atribuţii de director al Departamentului TVR Internaţional, dar şi şefii studiourilor teritoriale ale SRTv: Carmen Olaru, coordonator cu atribuţii de director al TVR Iaşi, Dietlinde Dinesz, coordonator cu atribuţii de director al TVR Timişoara, Romeo Couţi, coordonator cu atribuţii de director al TVR Cluj, Elena Anca Dindirică, coordonator cu atribuţii de director al TVR Craiova, Cristian Radu Georgescu, coordonator cu atribuţii de director al TVR Târgu-Mureş.

    Într-o scrisoare deschisă, adresată pe 13 februarie colegilor săi din SRTv, Adrian Bucur a spus că evaluarea managerilor din TVR, organizată în această perioadă, a intrat într-o fază critică, iar asupra sa, în calitatea de membru în comisii de evaluare a directorilor televiziunii publice, s-au făcut presiuni.

    Ulterior, într-un comunicat remis MEDIAFAX, cinci membri ai CA al SRTv, respectiv Cătălin Blebea, Claudiu Brînzan, Raico Cornea, Adrian Bădescu şi Florin Condurăţeanu, i-au solicitat lui Stelian Tănase, şeful TVR, şi Comisiilor de Cultură din Parlament să verifice afirmaţiile făcute de Adrian Bucur.

    “Afirmaţiile publice ale dlui Bucur, de care ne desolidarizăm în totalitate, nu fac decât să creeze o stare tensionată în interiorul SRTV într-un moment dificil pentru postul public de televiziune. În acest sens, solicităm preşedintelui-director general, Stelian Tănase, precum şi Comisiilor de Cultură din Parlament să verifice afirmaţiile dlui Bucur şi să ia măsurile care se impun”, au spus Cătălin Blebea, Claudiu Brînzan, Raico Cornea, Adrian Bădescu şi Florin Condurăţeanu.

    Evaluările ar urma să fie realizate anual în TVR, ca urmare a procesului de restructurare de personal care s-a desfăşurat în anii trecuţi în Televiziunea Română.

    În anul 2013, Televiziunea Română a fost marcată de procesul de concediere colectivă. Astfel, în urma selecţiei de personal realizate în 2012, pe vremea fostului preşedinte-director general al SRTv Claudiu Săftoiu, la începutul anului 2013 au fost concediaţi 619 angajaţi.

  • Ponta, către revoluţionari: Nu sunteţi 20.000, stăm de vorbă doar la Parlament

    Victor Ponta a fost aşteptat, la ieşirea de la prezentarea bilanţului Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe anul 2014, de un grup de revoluţionari, în frunte cu Dumitru Dincă, care i-a reproşat premierului că de trei ani de zile îl roagă să-i primească pe revoluţionari la Palatul Victoria, dar nu au primit niciun răspuns şi nici cu ministrul pentru Dialog Social, Liviu Pop, nu au ajuns la nicio înţelegere.

    Premierul le-a spus revoluţionarilor că ordonanţa care priveşte indemnizaţiile lor este discutată în prezent la Parlament şi le-a promis că va fi prezent la discutarea acesteia în comisiile de specialitate.

    Dumitru Dincă i-a replicat că ordonanţa promovată de Guvern este o “ticăloşie”, dar Victor Ponta a subliniat, în context, că numărul real al revoluţionarilor nu este 20.000, iar scopul noilor reglementări legislative este să elimine certificatele de revoluţionar neîntemeiate.

    “Nu e ticăloşie, că nu puteţi fi 20.000, că nu au fost 20.000 de revoluţionari. Dumneavostră, care aţi fost revoluţionar, dumneavoastră chiar sunteţi, dar nu sunt 20.000 de revoluţionari în ţara asta, adevăraţi. Nu sunt 20.000”, a spus Ponta, adăugând că nu se poate aplica legislaţia actuală, care ar pune în plată 20.000 de indemnizaţii de revoluţionar.

    Un protestatar i-a cerut premierului să “îi scoată” Guvernul pe cei care nu sunt revoluţionari.

    “Statul nu este al meu. Ce, eu sunt statul? Ce, eu sunt Ludovic?” i-a răspuns premierul Ponta, făcând aluzie la sintagma celebră “Statul sunt eu”, a regelui Franţei Ludovic al XIV-lea.

    Ponta i-a îndemnat pe revoluţionari să transmită sesizările de fraudă pe această temă la Direcţia Naţională Anticorupţie, aşa cum a făcut şi Guvernul.

    Agenţia MEDIAFAX a prezentat, la începutul lunii februarie, informaţia potrivit căreia numărul revoluţionarilor care vor mai primi indemnizaţii, după ultimele modificări operate de Guvern, este estimat să scadă de la peste 20.000 de persoane înregistrate în prezent la mai puţin de 5.000 de revoluţionari, conform unor surse oficiale.

    Potrivit acestora, revoluţionarii care vor mai primi indemnizaţii vor fi prezentaţi pe site-ul Secretariatului de Stat, cu nume, ocupaţia din 1989 şi faptele din timpul Revoluţiei, pentru o mai mare transparenţă.

    Decizia a fost luată de Guvern după ce, la sfârşitul anului trecut, Executivul a introdus, printr-o ordonanţă de urgenţă, un nou titlu de revoluţionar, cel de “Luptător cu Rol Determinant”, şi a decis că indemnizaţii vor fi acordate doar persoanelor care obţin un nou certificat care să le ateste şi această calitate.

    Indemnizaţiile pentru revoluţionari vor fi acordate doar celor care, la Revoluţie, au participat la acţiuni de stradă în Bucureşti, Timişoara, Caransebeş, Sibiu, Cugir, Lugoj, Târgu Mureş şi Cluj-Napoca, ceilalţi fiind obligaţi să prezinte documente emise de către Parchet sau să conteste procedura.

    Titul de “Luptător cu Rol Determinant”, pe baza căreia mai poate fi obţinută indemnizaţia lunară, nu este acordat decât celor care, în perioada 14-22 decembrie 1989, au avut un rol determinant la declanşarea şi victoria Revoluţiei, şi-au pus viaţa în pericol în confruntările cu forţele de represiune, au ocupat şi apărat obiectivele de importanţă deosebită, care au aparţinut regimului totalitar, dar “doar în localităţile” în care, în urma acestor acţiuni şi confruntări, au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, până la fuga dictatorului Nicolae Ceauşescu.

  • RCS&RDS vrea să transforme Info Pro în Digi FM (radio de ştiri). Pro FM va rămâne post muzical

    RCS&RDS a anunţat, pe 23 decembrie 2014, că va prelua toate licenţele de radio deţinute de Central European Media Enterprises (CME) în România, respectiv Pro FM, Info Pro, Pro Clasic, Music FM şi Dance FM. Însă, pentru a putea să preia aceste radiouri, RCS&RDS are nevoie de acordul Consiliului Naţional al Audiovizualului, în conformitate cu prevederile legislaţiei audiovizualului.

    Licenţele Pro FM, Info Pro şi Pro Clasic sunt deţinute de CME prin intermediul societăţii Pro TV SA. Totodată, licenţele Music FM şi Dance FM sunt deţinute de societatea Campus Radio SRL, ai cărei asociaţi sunt Pro TV SA – 20% şi Marius Dobre (80%).

    Astfel, în şedinţa de marţi, CNA analizează această solicitare de transfer de licenţe de pe societăţile Pro TV SA, respectiv Campus Radio SRL pe societatea RCS&RDS.

    La şedinţa CNA de marţi a participat o delegaţie comună din partea RCS&RDS-Pro TV SA, din care a făcut parte şi Cosmin Prelipceanu, redactorul-şef al televiziunii de ştiri Digi 24, deţinută tot de RCS&RDS. Prelipceanu le-a spus membrilor CNA că a fost însărcinat să se ocupe şi de proiectul acesta al radiourilor.

    În acest context, Cosmin Prelipceanu a prezentat planurile companiei RCS&RDS de a transforma reţeaua naţională de radio Info Pro într-o reţea naţională de informaţie, cu denumirea Digi FM.

    “Noi am înţeles din licenţa Info Pro că acesta este un radio de informaţie. Ne dorim să facem un radio de informaţie (…) Licenţa Info Pro pentru noi este nevoia românilor de a avea o reţea naţională de radio de informaţie. Credem că există această nevoie şi credem că noi o putem acoperi”, a spus Cosmin Prelipceanu.

    El a mai spus că noul post de radio Digi FM ar urma să emită în următoarele trei luni şi să difuzeze 50% producţie proprie, 48% producţii ale altor producători şi 2% producţii retransmise de la Digi 24 (emisiunea în care este invitat Emil Hurezeanu). De asemenea, Digi FM ar urma să difuzeze programe de informare (30%), programe educative, culturale şi religioase (2%), divertisment (muzică) – 48% şi publicitate şi teleshopping – 20%.

    “Vom avea redacţie proprie pentru Digi FM, care va produce conţinut informativ de radio, pentru radio. Acel 2% se referă la faptul că ne propunem ca seara, între 21.30 – 22.00, să-l preluăm integral pe Emil Hurezeanu, pentru că noi considerăm că emisiunea respectivă se pretează radioului”, a spus Cosmin Prelipceanu, precizând că niciun alt program difuzat în prezent de televiziunea Digi 24 nu se pretează la retransmisia la radio, aşa cum e cazul emisiunii cu Emil Hurezeanu.

    “Vom avea jurnalişti de radio care să producă un conţinut pentru radio (…) Vom avea un desk comun (cu Digi 24, n.r.), un loc unde se strânge toată informaţia. Infrastructura există deja. Noi vrem să aducem oameni”, a mai spus Prelipceanu. El a precizat că, în măsura în care vor dori, angajaţii actuali ai Info Pro şi Pro FM vor putea să lucreze în continuare la proiectul de radio dezvoltat de RCS&RDS.

    În ceea ce priveşte grila care ar urma să fie difuzată de Digi FM, Cosmin Prelipceanu a spus: “Ne-am propus ca emisiunile noastre de ştiri să fie consistente, mai lungi, mai generoase decât ale tuturor radiourilor care există acum pe piaţă. Informaţie înseamnă că vom avea emisiuni informative pe Digi FM cu jurnalişti de radio, dar cu conţinut propriu televiziunilor noastre”. Prelipceanu a mai spus că pe Digi FM ar urma să fie difuzate şi o emisiune de sport, dar şi una economică.

    Pe de altă parte, Pro FM va continua să fie un post de radio generalist, care va difuza multă muzică, reprezentanţii RCS&RDS intenţionând să menţină şi actuala denumire a staţiei. La fel ar urma să se întâmple şi în cazul posturilor de radio Pro Clasic, Music FM şi Dance FM, care la rândul lor vor intra în portofoliul RCS&RDS şi îşi vor păstra formatele şi denumirile actuale.

    “Pro FM revine pe reţeaua naţională a Pro FM, cu acoperire ceva mai mică şi, în acelaşi timp, el revine la formatul lui de bază şi la misiunea pe care am avut-o, de a fi un radio pentru tineri, preponderent muzical, dar fără a scăpa din vedere zona de informaţii, pe care o vom livra într-un stil dinamic. Va fi o reducere a procentului de ştiri pe Pro FM, dar vom păstra toate celelalte valenţe ale formatului (…) Vom continua să difuzăm muzică actuală, pop, dance, dar de calitate, promovând preponderent artişti din România. Muzica este aleasă pe baza unei cercetări, sondaj telefonic cu ascultătorii noştri”, a declarat, în şedinţa de marţi a CNA, Marius Dobre, directorul executiv al Pro FM.

    RCS&RDS plănuieşte să se lanseze pe piaţa de radio din România încă din 2013. Intenţia RCS&RDS viza atât lansarea unei reţele de radio generaliste, intitulate Digi FM, cât şi a unei reţele de radio cu profil tematic-sportiv, cu denumirea Digi Sport FM, după cum a relatat agenţia MEDIAFAX în octombrie 2013.

    Însă, la un concurs organizat de Consiliul Naţional al Audiovizualului la sfârşitul anului 2013, RCS&RDS a câştigat doar trei frecvenţe de radio – în Sibiu, Sighişoara şi Reşiţa – pentru a lansa postul generalist Digi FM.

    Acum, planurile RCS&RDS s-au schimbat şi nu mai vizează lansarea unei reţele de radio generaliste, ci a unei reţele informative.

    În privinţa acestor trei licenţe câştigate la concursul organizat de CNA, Cosmin Prelipceanu a spus că RCS&RDS plănuieşte să renunţe la cea de la Sibiu. De asemenea, RCS&RDS doreşte ca CNA să aprobe ca licenţa de la Reşiţa, obţinută pentru lansarea Digi FM, să fie trecută în reţeaua Pro FM, iar licenţa de la Sighişoara să fie inclusă în noua reţea Digi FM.

    În ceea ce priveşte momentul în care Info Pro ar urma să se transforme în Digi FM, Cosmin Prelipceanu a spus: “Ne propunem să începem peste trei luni (…) În trei luni am fi capabili să livrăm ce am propus”.

    Însă membrul CNA Lorand Turos a spus că Legea audiovizualului nu permite modificarea licenţei decât după un an de la începerea difuzării. El a făcut referire la articolul 56 din Legea audiovizualului, potrivit căruia “Licenţa audiovizuală analogică sau digitală poate fi cedată către un terţ numai cu acordul Consiliului, nu mai devreme de un an de la data intrării în difuzare, cu asumarea de către noul titular a tuturor obligaţiilor decurgând din licenţă şi cu prezentarea certificatelor fiscale din care să rezulte că la data solicitării acordului Consiliului pentru cedarea licenţei nici societatea titulară cedentă a licenţei şi nici societatea cesionară nu înregistrează obligaţii restante la bugetul de stat”.

    La rândul său, Lucian Mihai, reprezentantul RCS&RDS în relaţia cu CNA, a spus că RCS&RDS va respecta legislaţia în vigoare. “Vom respecta legislaţia în vigoare la momentul la care vom putea să o punem în funcţiune”, a spus Lucian Mihai.

    Până la momentul difuzării acestei ştiri, CNA nu a luat o decizie privind solicitarea de transfer a licenţelor Pro FM, Info Pro, Pro Clasic, Music FM şi Dance FM de la CME-Pro TV SA la RCS&RDS.

  • CONFERINŢA ZF: Electrica SA vrea să intre pe piaţa de distribuţie a energiei din Republica Moldova

    “Republica Moldova este o zonă atractivă pentru toate companiile româneşti, sigur, condiţionat şi de traseul ei politic şi economic care sperăm să fie pro-european”, a afirmat Roşca la ZF Power Summit.

    El a adăugat că Electrica SA ia în calcul participarea la privatizarea a trei companii de distribuţie a energiei din Republica Moldova.

    Piaţa de distribuţie a energiei din Republica Moldova este atractivă pentru Electrica SA pentru că oferă o rată de rentabilitate mai mare ca în România.

    Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a redus în luna noiembrie rata reglementată a rentabilităţii pentru distribuitorii de electricitate de la 8,52% la 7,45%, decizie atacată în instanţă de către Electrica SA şi filialele companiei.

    “ANRE a modificat rata de rentabilitate la patru luni de la listare (listarea Electrica SA la bursă, n.r.). Asta a creat o nemulţumire şi suspiciune extrem de mare a investitorilor, dar şi un semnal de alarmă cum că planul nostru de a investi în propriile reţele nu este acceptat de reglementator, dar eu ştiu că asta nu este adevărat. (…) Semnele nu sunt prea bune, dar sperăm că aceste derapaje se vor opri”, a continuat el.

    Potrivit Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie, care reuneşte unele dintre cele mai mari companii energetice active în România, scăderea ratei reglementate a rentabilităţii pentru distribuitorii de electricitate va afecta semnificativ strategiile de investiţii ale companiilor vizate de această măsură.

    Roşca a arătat că Electrica SA poate să se dezvole prin investirea banilor din listarea pe piaţa de capital în reţelele proprii, dar are bani şi din activitata proprie.

    “Asta ne conferă avantajul şi potenţialul de a ne uita spre posibile achiziţii în piaţa locală şi în cea regională. Am spus asta şi la privatizare, asta spunem şi acum. Eram foarte interesaţi de Enel, în acest an şi în 2016 avem oportunităţi pe plan local. Noi suntem interesaţi numai de distribuţie şi de zona de lider pe furnizare. Interesul nostru nu este pe zona de producţie”, a continuat Roşca.

    Grupul italian de utilităţi Enel, care deţine trei companii de distribuţie a energiei în România, a anunţat anul trecut că va vinde aceste operaţiuni. În ianuarie însă, Enel a revenit asupra deciziei, precizând că a suspendat temporar vânzarea activelor de pe piaţa românească.

    Electrica SA este controlată de stat, prin Ministerul Energiei.

  • Gazprom AVERTIZEAZĂ Ucraina că va opri livrarea de gaze în două zile, dacă nu face o nouă plată: Va fi pusă în pericol furnizarea de gaze către ţările din Europa

    “Ucraina nu a făcut plata în avans la timp. Astăzi, Ucraina mai are doar 219 milioane de metri cubi de gaze pentru care a plătit”, a declarat Alexei Miller, directorul general al Gazprom, relatează Reuters şi Sputnik News.

    Miller a precizat că întreruperea furnizării de gaze către Ucraina “va crea riscuri serioase pentru tranzitul de gaze către Europa”.

    Gazprom asigură o treime din necesarul de gaze al Europei, aproape jumătate din cantitate fiind livrată prin conducte aflate pe teritoriul Ucrainei.

    Compania ucraineană de stat din domeniul energiei Naftogaz a acuzat luni Rusia că nu a livrat volumul de gaze naturale pentru care guvernul de la Kiev a plătit în avans. Potrivit Naftogaz, Gazprom ar fi livrat doar 47 de milioane de metri cubi de gaze din cantitatea de 114 milioane de metri cubi cerută.

    Săptămâna trecută, guvernul de la Kiev a întrerupt alimentarea cu gaze naturale a regiunilor din estul Ucrainei controlate de rebelii proruşi. În urma acestei decizii, Moscova a început să livreze direct gaze în zonele din estul Ucrainei, un purtător de cuvânt al Gazprom susţinând că furnizarea de gaze se face ep baza unui contract încheiat cu Naftogaz.

    Anul trecut, Rusia a oprit livrarea de gaze către Ucraina pentru şase luni, din cauza unei dispute privind preţul gazului şi a datoriei neplătite de guvernul de la Kiev către Gazprom.

    Rusia a reluat furnizarea de gaze naturale la începutul lunii decembrie a anului trecut, după ce Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană au semnat un acord pentru reluarea livrărilor de gaze către Ucraina. Înţelegerea a vizat un total de 4,6 miliarde de dolari, cuprinzând atât plata datoriei la gaze a Ucrainei faţă de Rusia, în valoare de 3,1 miliarde de dolari, cât şi plata livrărilor de gaze ruseşti până martie. Preţul a fost fixat la 385 de dolari pe mia de metri cubi.

     

  • Creditele pentru populaţie şi firme au scăzut în ianuarie cu 3,8% anualizat

    Astfel, soldul creditului neguvernamental în lei acordat de bănci s-a majorat la 31 ianuarie 2015 cu 6,7% (6,2% în termeni reali) faţă de 31 ianuarie 2014, pe seama majorării cu 16,3% (15,8% în termeni reali) a creditului acordat gospodăriilor populaţiei, în timp ce componenta în valută exprimată în lei s-a diminuat cu 10,6% (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 9,5%), arată Banca Naţională a României, într-un comunicat.

    Creditul neguvernamental total s-a redus cu 3,8% (-4,2 la sută în termeni reali).

    Faţă de 31 decembrie 2014, creditul neguvernamental total s-a diminuat cu 0,3% (-0,7% în termeni reali), la 210,348 miliarde lei.

    Creditul în lei s-a diminuat cu 0,5% (-0,9% în termeni reali), în timp ce creditul în valută (exprimat în lei) a scăzut cu 0,2% (exprimat în euro, creditul în valută a crescut cu 0,7%).

    Creditul guvernamental a crescut în ianuarie cu 1,5%, la 86,801 miliarde lei. La 31 ianuarie 2015, creditul guvernamental a înregistrat o creştere de 4,6% (4,1% în termeni reali) faţă de 31 ianuarie 2014.

    Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali s-au redus în luna ianuarie 2015 cu 1% faţă de luna decembrie 2014, până la nivelul de 230,182 miliarde lei.

    Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 1%, la 87,014 miliarde lei. La 31 ianuarie 2015, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au înregistrat o creştere de 6,4% (6% în termeni reali) faţă de 31 ianuarie 2014.

    Depozitele în lei ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au diminuat cu 5,9%, la 65,259 miliarde lei. La 31 ianuarie 2015, depozitele în lei ale persoanelor juridice au crescut cu 10,8% (10,4% în termeni reali) faţă de 31 ianuarie 2014.

    Depozitele în valută ale rezidenţilor gospodării ale populaţiei şi persoane juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare), exprimate în lei, s-au majorat cu 1,1%, până la 77,908 miliarde lei (exprimate în euro, depozitele în valută au crescut cu 2%, la 17,537 miliarde euro). Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au crescut cu 4,6% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor s-au majorat cu 5,9%); depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei exprimate în lei au crescut cu 4,8% (exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 6,1%), iar depozitele în valută ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) exprimate în lei au crescut cu 4,1% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor persoane juridice s-au majorat cu 5,4%).

    Masa monetară în sens larg a înregistrat la sfârşitul lunii ianuarie un sold de 259,248 miliarde lei. Faţă de luna decembrie 2014 aceasta s-a diminuat cu 0,7% (-1,1 la sută în termeni reali), iar în raport cu ianuarie 2014 masa monetară s-a majorat cu 7,8% (7,3% în termeni reali).

    Anul trecut, creditele pentru populaţie şi firme au scăzut cu 3,1%, respectiv cu 3,9% în termeni reali, ca urmare a reducerii împrumuturilor în valută.

  • Mai multe bănci mari sunt investigate în SUA pentru manipularea preţurilor metalelor preţioase

    Alte bănci vizate de ancheta autorităţilor americane sunt Credit Suisse, UBS, Goldman Sachs, Bank of Nova Scotia şi Standard Bank.

    HSBC Holdings a anunţat că autorităţile americane au cerut băncii mai multe documente legate de tranzacţiile cu metale preţioase, cum ar fi aurul şi argintul. Reprezentanţii celei mai mari bănci din Europa au precizat că instituţia cooperează cu Departamentul american de Justiţie în această investigaţie.

    Banca britanică se află sub o înţelegere cu Procuratura americană, încheiată în urmă cu cinci ani pentru închiderea unui caz de spălare de bani, care impune HSBC să colaboreze în alte anchete.

    În prezent, HSBC este implicată şi într-un scandal de evaziune fiscală, după ce un raport publicat de International Consortium of Investigative Journalist (ICIJ) la începutul lunii februarie a arătat că HSBC Private Bank, filiala eleveţiană a băncii britanice, a obţinut profituri importante din administrarea de conturi secrete de peste 100 miliarde de dolari.

    Săptămâna trecută, Procuratura din Elveţia a deschis o anchetă împotriva HSBC Holdings în ceea ce priveşte acuzaţiile de spălare de bani şi a efectuat percheziţii la birourile diviziei de banking din Geneva ale băncii britanice. De asemenea, preşedintele HSBC, Douglas Flint, va fi audiat de parlamentul britanic în această săptămână, instituţai deschizând o investigaţie pentru a stabili dacă HSBC şi-a ajutat clienţii să evite plata taxelor prin divizia din Elveţia.

    Ancheta privind piaţa metalelor preţioase se adaugă mai multor investigaţii conduse de Departamentul american de Justiţie în ultima perioadă privind manipularea unor indici financiari de către instituţiile bancare.

    Procurorii americani anchetează în prezent mai multe cazuri de manipulare a pieţei valutare şi a ratelor dobânzilor interbancare.

    De altfel, autorităţile din Europa au început şi ele să investigheze cazuri de manipulare a pieţei metalelor preţioase de către bănci. În Marea Britanie, Barclays a fost amendată, în luna mai a anului trecut, cu 26 de milioane de lire sterline pentru manipularea preţului aurului, în timp ce autoritatea de reglementare din Germania a deschis o anchetă în legătură cu piaţa aurului.

  • Piperea: Sper să vindem Oltchim în 2015. Nu m-am dus cu mârţoaga la iarmaroc s-o vând pe trei gâşte

    “Metoda prin care încercăm să obţinem un succes al acestui plan de reorganizare este crearea acelui SPV, acelui Oltchim 2, în care să se treacă toate activele, licenţele, autorizaţiile, plus personalul, în aşa fel încât să poată fi cumpărate părţile sociale de un investitor”, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, Gheorghe Piperea, partener coordonator al RomInsolv SPRL, unul din administratorii judiciari ai combinatului din Râmnicu Vâlcea.

    Piperea a afirmat că situaţia actuală a companiei s-a îmbunătăţit semnificativ, iar Oltchim nu mai este “un pacient bolnav, în stare de comă”, ci unul “în convalescenţă”.

    Combinatul funcţionează în prezent la 30% din capacitate şi generează lunar un rulaj de 15 milioane euro şi un EBITDA de peste 700.000 euro, iar peste 70% din producţie pleacă la export.

    Comparativ, în vara anului 2012, când funcţiona la o capacitate de 80%, compania avea pierderi lunare de cinci milioane de euro, potrivit sursei citate.

    “Eu personal am văzut lucrurile acestea, în aşa fel încât să nu fiu considerat un fel de Dănilă Prepeleac. Nu m-am dus cu mârţoaga la iarmaroc ca s-o vând pe trei gâşte. Dacă am văzut că nu există posibilitatea să vinzi mârţoaga, am zis că mă întorc acasă şi încerc s-o fac să arate mult mai bine, ca să pot să o vând la un preţ corect”, a spus Piperea.

    El a precizat că adunarea creditorilor a fost convocată la 9 martie pentru votul asupra planului de reorganizare, asumat de întreaga echipă implicată în acest proces.

    “Pe 9 martie sperăm să obţinem votul celor cinci categorii de creditori”, a afirmat avocatul.

    Dacă va fi aprobat, planul prevede o perioadă de reorganizare de trei ani, cu posibilitatea prelungirii cu încă un an.

    Suma recomandată de un evaluator pentru vânzarea business-ului Oltchim, în baza planului de reorganizare, este de 307 milioane euro, a arătat avocatul, care speră ca o tranzacţie să fie finalizată până la sfârşitul acestui an.

    Costurile necesare pentru crearea SPV sunt estimate la aproape 1,5 milioane euro.

    “Am acordat un grad de recuperare de 70% creditorilor garantaţi, 100% pentru creanţele salariale, cu 30% m-am dus la creditorii esenţiali, indispensabili, iar pentru bugetari este o diferenţă care se calculează luând în calcul toate aceste valori. Creditorii chirografari nu primesc nimic în această ipoteză, pentru că toate celelalte creanţe sunt semnificative”, a arătat Niculae Bălan, partener coordonator în cadrul BDO Business Restructuring SPRL, celălalt administrator judicar al Otchim.

    Tabelul creanţelor totalizează 800 milioane euro, primii trei creditori fiind AAAS, Electrica şi BCR.

    Oltchim a anunţat în ianuarie că planul de reorganizare a companiei va prevede vânzarea către un cumpărător eligibil.

    Autorităţile au încercat de mai multe ori, în ultimii ani, să privatizeze compania, dar demersurile au eşuat, cel mai recent anul trecut, din lipsă de oferte.

    Combinatul chimic este controlat de stat prin Ministerul Economiei, care deţine 54,8% din acţiuni, şi se află în insolvenţă din ianuarie 2013.

    Cifra de afaceri a Oltchim a crescut anul trecut cu 25%, la 141,19 milioane euro, în principal ca urmare a majorării exporturilor, dar şi reducerii preţurilor la ţiţei, iar combinatul chimic a avut din octombrie profit EBITDA lunar pozitiv, pentru prima dată în ultimii trei ani.

     

  • BILANŢUL DNA – Kovesi: Direcţia a ajuns la cel mai ridicat nivel de încredere de la înfiinţare

    Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a spus marţi, la bilanţul DNA, că în 2014, activitatea instituţia pe care o conduce s-a aflat în atenţia opiniei publice, arătând că acest interes mediatic nu poate fi oprit şi nu poate fi cenzurat.

    “Interesul public faţă de activitatea DNA este foarte ridicat, ceea ce se reflectă inclusiv în dublarea numărului de accesări ale paginii de internet în raport cu anul trecut (2013, n.r.). Mult mai important decât acest indicator este faptul că încrederea publică în DNA a ajuns la cel mai ridicat nivel de la înfiinţarea instituţiei. Potrivit unei cercetări sociologice, DNA se bucură de o încredere de peste 55 la sută, cea mai mare încredere pentru o instituţie din sistemul judiciar”, a declarat Codruţa Kovesi.

    Şeful DNA a adăugat că, anul trecut, instituţia a participat la un proiect pilot privind identificarea elementelor de sustenabilitate a instituţiei, realizat prin interviuri cu persoane din sistemul judiciar, societatea civilă şi jurnalişti, iar această analiză a indicat că performanţa DNA în 2014 este considerată “consistentă şi credibilă”.

    “Creşterea încrederii publice în DNA se reflectă inclusiv în creşterea cu 78 la sută a numărului de sesizări pe care le primim de la cetăţeni. Din perspectiva noastră, câştigarea încrederii publice s-a realizat prin faptul că DNA a aplicat legea în mod egal. Nu a avut şi nu are reţineri în a atinge vârful piramidei reţelelor de corupţie, indiferent de apartenenţa politică sau calitatea oficială a persoanelor cercetate. Cetăţenii au fost încurajaţi de anchetele deschise de DNA, dar, în egală măsură, şi de practica instanţelor judecătoreşti, în special a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, a mai spus Kovesi.

    Ea a mai menţionat că o treime din totalul condamnaţilor pentru fapte de corupţie sunt în închisoare.

    Kovesi a mai spus că un nivel ridicat de încredere înseamnă şi o responsabilitate pe măsură.

    “Ştim că există un nivel uriaş de aşteptare al societăţii, dar asta ne motivează să continuăm ca şi până acum lupta la nivel înalt. Vom folosi această încredere cu bună-credinţă si determinare”, a mai spus procurorul şef al DNA.

    La prezentarea bilanţului DNA sunt prezenţi preşedintele Klaus Iohannis, premierul Victor Ponta, şeful interimar al SRI, Florian Coldea, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ministrul Afacerilor Interne, Gabrile Oprea, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Marius Tudose, vicepreşedintele CSM, Bogdan Gabor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, şi reprezentanţi ai ambasadelor.