BusinessMagazin

Blog

  • Starbucks se extinde pe principala arteră a luxului din Capitală

    Starbucks şi-a extins anul acesta afacerea în mai multe locaţii din Bucureşti, ultima pe listă fiind cafeneaua Reserve din Pipera, de la Strip Mall. Starbucks Victoria Center este cea de-a paisprezecea locaţie Starbucks din România şi cea de-a zecea din Bucureşti.

    Starbucks a intrat pe piaţa din România în anul 2007, odată cu deschiderea primei cafenele în Plaza România. În momentul de faţă există treisprezece cafenele – nouă în Bucureşti şi patru în Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa şi Iaşi.

    Prima cafenea Starbucks a fost înfiinţată în 1971, în Piaţa Pike din Seattle, iar în momentul de faţă totalizează peste 20.000 de locaţii la nivel global. Potrivit ZF, planurile ameri­canilor sunt ca în următorii cinci ani să ajungă la 35 de cafenele în România. Lanţul american de cafenele a obţinut în 2013 o cifră de afaceri de 7 milioane de euro pe piaţa locală, în creştere cu 20% faţă de anul precedent şi cu 66% peste nivelul din 2010, primul an de criză pentru care există date financiare. Mai bine de jumătate din afacerile companiei în România vin din vânzările de cafea.

  • Compania aeriană Wizz Air s-a listat pe bursa de la Londra

    În cadrul ofertei publice iniţiale, Wizz Air a vândut 23.360.008 acţiuni.

    “Suntem încântaţi să anunţăm încheierea cu succes a ofertei publice iniţiale pe bursa de la Londra. Răspunsul primit la oferta noastră a fost unul pozitiv”, a declarat Jozsef Varadi, directorul general al Wizz Air.

    Suma netă încasată de Wizz Air în urma ofertei publice va fi de aproximativ 103 milioane de lire sterline (140 de milioane de euro), se arată într-un comunicat al companiei.

    Admiterea pe segmentul premium şi pe piaţa principală de tranzacţionare a London Stock Exchange, precum şi începerea tranzacţiilor necondiţionate vor avea loc în data de 2 martie.

    Băncile JP Morgan, Citigroup, Barclays şi Nomura International au intermediat oferta publică iniţială a Wizz Air.

    Compania Wizz Air estimează că va fi eligibilă pentru includerea în indicele FTSE 100 în urma evaluării din luna iunie a acestui an.

    La începutul lunii februarie, Wizz Air a anunţat că reia planurile de listare pe bursa de la Londra, după ce în luna iunie a anului trecut a renunţat la această intenţie din cauza volatilităţii pe bursă a sectorului aerian.

    Veniturile din primele nouă luni ale anului fiscal 2015 (martie-decembrie 2014) au crescut cu 22% faţă de aceeaşi perioadă a anului fiscal precedent, la 992 de milioane de euro, în timp ce profitul EBITDAR (înainte de dobânzi, taxe, deprecieri, amortizări şi costuri de restructurare) a avansat cu 38%, la 305 milioane de euro.

    Numărul de pasageri transportaţi în intervalul martie-decembrie 2014 a urcat cu 18%, la 12,7 milioane.

    Wizz Air, care operează o flotă formată din 54 de avioane Airbus A320, este cel mai mare operator low cost din Europa Centrală şi de Est, cu o cotă de piaţă de 37,7% la sfârşitul lunii septembrie a anului trecut.

    Operatorul aerian este activ în 37 de ţări şi deţine 18 baze în zece ţări din Europa Centrală şi de Est. Compania asigură zboruri către 106 destinaţii.

  • Nicuşor Constantinescu, arestat preventiv într-un nou caz de corupţie, plasat în arest la domiciliu

    -ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE-

  • Împrumut BIRD pentru un program prin care absolvenţi de liceu să fie convinşi să urmeze universităţi

    Împrumutul va fi acordat pe o perioadă de 20 de ani, rambursabil într-o singură tranşă, la 1 noiembrie 2034, cu o dobândă EURIBOR la şase luni, plus marja variabilă, conform unui memorandum aprobat, miercuri, de Guvern.

    Perioada de implementare a programului va fi de circa şapte ani, data limită de tragere a sumelor împrumutului fiind 31 decembrie 2022.

    Proiectul vizează stimularea absolvenţilor de învăţământ secundar superior (liceu) de a-şi continua studiile în învăţământul terţiar (învăţământ superior sau alte forme de învăţământ postliceal), prin intervenţii la nivelul şcolilor (asigurarea de granturi, ore de remediere şi tutoriat, consiliere, meditaţii, activităţi extracurriculare), intervenţii sistemice (revizuiri ale programei şcolare, formarea cadrelor didactice, îmbunătăţirea condiţiilor de predare), precum şi intervenţii la nivelul universităţilor şi programe de vară, vizând sprijinirea studenţilor cu risc de abandon.

  • Elena Udrea, ARESTATĂ preventiv în dosarul “Gala Bute”

    Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa supremă a admis propunerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi a dispus arestarea preventivă a Elenei Udrea pentru o perioadă de 30 de zile, din 25 februarie până la 26 martie inclusiv.

    Mandatul de arestare a fost emis pentru: infracţiunea de luare de mită în legătură cu finanţarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a contractelor încheiate de Termogaz Company SA cu UAT Cavnic şi UAT Borsec; infracţiunea de luare de mită în legătură cu plăţile efectuate de Compania Naţională de Investiţii către SC Consmin SA; infracţiunea de luare de mită în legătură cu finanţarea de către MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL cu UAT Lupeni şi UAT Petroşani; infracţiunea de abuz în serviciu, în legătură cu organizarea “Galei Bute”, se arată în decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    Totodată, instanţa a respins propunerea DNA în cazul Elenei Udrea în ce priveşte acuzaţiile de tentativă la infracţiunea de folosire de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene şi infracţiunea de folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

    Judecătorul a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare preventivă pe numele Elenei Udrea, aceasta urmând să fie dusă în Arestul central al Poliţiei Capitalei.

    Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată de Elena Udrea tot la instanţa supremă.

    Elena Udrea a plecat de la ICCJ după ce s-a judecat cererea DNA de arestare preventivă a sa în dosarul “Gala Bute”. Ea a mers de la instnaţă direct la domiciliul său, unde este în arest, în dosarul “Microsoft”.

    După decizia instanţei supreme, Elena Udrea poate anunţa procurorul de caz şi poliţiştii că intenţionează să se prezinte singură la arest sau va sta la domiciliu până când poliţiştii vor veni să o escorteze în arest, după ce va fi redactat mandatul pentru 30 de zile emis de instanţă.

    UPDATE 09:55 – Elena Udrea a plecat de la ICCJ, unde a făcut declaraţii, cu ochii în lacrimi, despre situaţia sa, şi a spus că va aştepta acasă decizia instanţei privind arestarea preventivă cerută de procurorii DNA în dosarul Gala Bute”, precizând că ştia că Dorin Cocoş a finanţat campaniile PDL.

    Deputatul PMP Elena Udrea a arătat, la ieşirea din sediul instanţei supreme, că niciodată nu ar face declaraţii mincionoase, aşa cum au făcut alţii în cazul ei.

    Întrebată dacă ar face denunţ împotriva fostului său soţ Dorin Cocoş sau a lui Traian Băsescu, Elena Udrea a arătat că nu există elementele pentru care ea să facă vreund denunţ faţă de aceştia, precizând că pentru un denunţ trebuie să existe şi alte probe.

    “Nu aş avea ce situaţie să prezint despre domnul preşedinte. Niciodată nu aş declara ceva mincinos, nu este nimic din ceea ce ştiu eu despre Traian Băsescu care ar putea fi subiect de denunţ sau de acuzaţie”, a spus Udrea.

    Întrebată în legătură cu modul în care a fost finanţată campania din 2009, Udrea a arătat că presa se face că nu ştie despre modul în care sunt finanţate campaniile în general şi că poate să îi întrebe foarte bine şi pe “domnul Iohannis, domnul Ponta” despre cum se face acest lucru.

    “Nu este un secret, aşa se finanţează campaniile electorale, de ce vă faceţi toţi că nu ştiţi. Toată clasa politică, toată presa şi toată lumea se preface că nu ştie cum se finanţează campaniile. Întrebaţi-i pe domnul Iohannis, pe domnul Ponta, ei cum şi-au finanţat campaniile. La fel”, a mai spus Udrea.

    Întrebată despre contractele încheiate cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea a declarat: “Ştiam că Dorin Cocoş finanţa campaniile PDL, asta ştiam, dar nu ştiam exact ce şi cu ce sumă”.

    Întrebată dacă Blaga ştia că Dorin Cocoş finanţează PDL, Udrea a spus că trebuie întrebat Vasile Blaga despre acest lucru.

    Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa supremă a judecat cererea DNA de arestare preventivă a Elenei Udrea în dosarul “Gala Bute” şi urmează să dea o decizie.

    Elena Udrea a plecat de la instanţa supremă, ea urmând să meargă la locuinţa sa, unde este arestată, în dosarul “Microsoft”.

    Fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea a fost audiată la DNA, marţi, iar după ce i-au fost aduse la cunoştinţă acuzaţiile, în dosarul “Gala Bute”, procurorii au cerut instanţei supreme arestarea ei preventivă.

    Udrea nu a făcut foarte multe declaraţii la intrarea în sediul instanţei supreme, spunându-le jurnaliştilor: ”Nu o să vă spun dumneavoastră înainte de a spune instanţei ce am de spus”.

    Întrebată dacă îşi imagina că va ajunge să aibă astfel de zile, Udrea a spus că “atunci când intri în politică te gândeşti că vei ajunge orice zile”.

    “Sunt deja arestată”, le-a mai spus ea jurnaliştilor, care au întrebat-o dacă îi este teamă că va fi din nou arestată preventiv.

    Întrebată, de asemenea, dacă este importantă pentru ea susţinerea fostului preşedinte Traian Băsescu, Elena Udrea a răspuns: “Contează mult că mă susţin foarte mulţi oameni şi contează că mă susţine şi fostul preşedinte”.

    Ea a mai afirmat că sunt lucruri pe care vrea să le spună doar judecătorilor, nu şi procurorilor.

    La rândul său, avocatul Marius Striblea a spus că sunt şase capete de acuzare împotriva fostului ministru.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au trimis, marţi, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie propunerea de arestare preventivă a Elenei Udrea, după ce fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului a fost audiată la DNA timp de aproximativ cinci ore şi i-au fost aduse la cunoştinţă acuzaţiile, în dosarul “Gala Bute”.

    Avocatul Marius Striblea declara, marţi, la ieşirea de la DNA, că Elena Udrea a dat o declaraţie amănunţită, referitoare la noile acuzaţii care i se aduc în dosarul “Gala Bute”, iar procurorii au pus în mişcare acţiunea penală pe numele acesteia.

    La rândul său, Elena Udrea spunea, la finalul audierilor de la Direcţia Naţională Anticorupţie, că “toţi cei care sunt prinşi că au luat şpagă, este suficient că au dat-o mai departe şi sunt bine mersi”, singurul care a rămas în arest fiind Rudel Obreja.

    Întrebată dacă va face şi ea denunţuri, Elena Udrea a spus că nu va face acest lucru. Udrea a precizat însă că îşi menţine acuzaţiile faţă de şeful interimar al SRI, Florian Coldea, spunând: “Faţă de dânsul voi face denunţuri până le va lua cineva în serios”.

    Camera Deputaţilor a avizat, luni, ultimele cereri ale procurorilor de urmărire penală şi arestare preventivă a deputatului PMP.

    Fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea a stat în Arestul Poliţiei Capitalei din seara zilei de 10 februarie, când a fost reţinută de procurorii DNA, în ziua următoare ea fiind arestată prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul “Microsoft”. În 17 februarie, Elena Udrea a fost scoasă din arest şi plasată în arest la domiciliu, în urma deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a judecat contestaţia deputatului PMP.

    Potrivit deciziei, Udrea nu are voie să vorbească cu Dorin Cocoş, Dinu Pescariu şi cu Ana Maria Topoliceanu sau membri ai familiilor acestora, în mod direct sau indirect, şi nici să divulge sau să redea în presă sau pe reţelele sociale informaţii din cauza penală.

    Camera Deputaţilor a avizat, în 9 februarie, urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a Elenei Udrea atât în dosarul “Microsoft”, cât şi în dosarul Gala Bute.

    În dosarul Gala Bute, Camera Deputaţilor a încuviinţat, în 9 februarie, urmărirea penală şi arestarea preventivă a Elenei Udrea pentru abuz în serviciu, tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi luare de mită.

    Ulterior, DNA a apreciat că, în această cauză, au apărut noi elemente şi au cerut noi avize de urmărire penală şi arestare preventivă, care au fost aprobate luni de Camera Deputaţilor.

    Potrivit DNA, una dintre faptele de luare de mită are legătură cu finanţarea de către MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company SA cu UAT Cavnic şi UAT Borsec.

    Procurorii susţin că, în 2010, Elena Udrea ar fi primit, indirect, pentru sine şi pentru altul, mai multe foloase materiale de la reprezentanţii SC Termogaz Company SA, pentru a aproba finanţarea la timp a contractelor de lucrări încheiate de această societate cu mai multe unităţi administrativ-teritoriale în cadrul programului “Schi pentru România”.

    O a doua faptă de luare de mită ar avea legătură, potrivit procurorilor, cu plăţile efectuate de Compania Naţională de Investiţii (CNI) către SC Consmin SA.

    Procurorii susţin că, în perioada 2010 – 2011, Elena Udrea, împreună cu Ana Maria Topoliceanu, directorul Companiei Naţionale de Investiţii la data faptelor şi suspectă în această cauză, ar fi primit aproximativ 300.000 de lei de la administratorul SC Consmin SA, pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menţionată în baza contractelor încheiate cu CNI.

    O a treia faptă de luare de mită vizează finanţarea de către MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company şi SC Kranz Eurocenter SRL cu UAT Lupeni şi UAT Petroşani.

    Procurorii susţin că, în 2011, Elena Udrea ar fi cerut şi primit de la inculpatul Adrian Gardean, pentru sine şi pentru altul, foloase materiale în valoare de 10 la sută din plăţile efectuate de MDRT pentru contractele de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL, în schimbul garanţiei că finanţările vor fi aprobate la timp.

    În dosarul “Gala Bute” sunt arestaţi preventiv fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja şi primarul municipiului hunedorean Lupeni, Cornel Resmeriţă. Fostul consilier al Elenei Udrea Ştefan Lungu şi fostul secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheoghe Nastasia sunt cercetaţi în arest la domiciliu.

    Fostul ministru al Economiei Ion Ariton este inculpat şi el în acest dosar, pentru că ar fi determinat reprezentanţii a zece companii de stat, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, să sponsorizeze ilegal, cu suma totală de peste 1,7 milioane de lei, organizarea Galei Bute de către firma lui Rudel Obreja. Senatorul PSD Ion Ariton este sub control judiciar până în aprilie, acesta fiind obligat să nu părăsească ţara şi să se prezinte la Poliţia Sibiu în zilele stabilite prin programul de supraveghere.

    În acelaşi dosar este arestat preventiv, din 8 februarie, şi Tudor Breazu, administratorul moşiei de la Nana a Elenei Udrea.

    De asemenea, potrivit unor documente ale DNA obţinut de MEDIAFAX, Ana Maria Topoliceanu, fosta şefă a Companiei Naţionale de Investiţii, este urmărită penal pentru luare de mită, în dosarul Gala Bute. 

  • Gorghiu: PNL atacă la CC Legea de respingere a OUG 55 dacă trece de Senat în varianta PSD

    „Un subiect extrem de neplăcut pentru partea de procedură parlamentară şi pentru bunul mers în administraţia publică este OUG 55, dată de Guvernul Ponta, care s-a dezbătut azi în plenul Camerei, ca primă Cameră sesizată. În opinia PNL, este realmente o golănie politică ce s-a întâmplat azi în plen”, a spus Gorghiu.

    Ea a menţionat că, prin amendamentele pe care PSD le-a făcut la acest act normativ, nu se respectă voinţa electoratului la urne, din momentul 2012, şi, totodată, se încalcă „în mod flagrant” o decizie a Curţii Constituţionale.

    „Nu ştiu de câte ori trebuie să mai cer public PSD să aibă decenţa politică să respecte o decizie a Curţii şi să nu pervertească voinţa electoratului la urne. O fac încă o dată”, a spus Gorghiu.

    Ea a arătat că PNL va face tot posibilul în Senat ca Legea de respingere să reglementeze şi efectele acestei OUG prin care PSD a „legiferat traseismul politic”, iar traseiştii să-şi piardă mandatele.

    „În cazul în care, la Senat, PSD va reuşi să-şi impună votul şi să lase legea în forma aceasta, anume în forma în care e legiferat traseismul politic, o vom ataca la Curte şi de pe acum vă spun soluţia: nu are cum Curtea să nu constate că nu a fost respectată decizia anterioară”, a spus Gorghiu.

    Raportul Comisiei juridice privind OUG 55 a fost dezbătut miercuri în plenul Camerei Deputaţilor, votul final urmând să fie dat în finalul şedinţei.

    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a decis marţi că primarii, consilierii care au trecut la alte partide ca urmare a aplicării Ordonanţei 55/2014 declarată neconstituţională de CC, nu-şi vor pierde mandatele.

    Comisia a dezbătut proiectul de respingere a Ordonanţei 55 privind migraţia aleşilor adoptând un amendament al PSD care prevede că “toate efectele juridice, poltice sau de altă natură produse ca urmare a exprimării opţiunii de către primari, consilieri care urmare a Ordonanţei 55 se păstrează în integralitate”.

    Comisia a respins în schimb toate amendamentele PNL care prevedeau ca aleşii locali care au trecut la alt partid să-şi piardă mandatele, iar sumele privind indemnizaţiile încasate de aceştia să fie recuperate.

    Vicepreşedintele Comisiei ,Teodor Nicolescu (PNL) a declarat după şedinţă că PNL va sesiza Curtea Constituţională dacă acest amendament va fi adoptat de plenul Camerei şi al Senatului.

    “S-a ajuns la concluzia că, chiar dacă efectele sunt neconstituţionale, ele trebuie să-şi producă efectele în ciuda deciziei Curţii Constituţionale şi în ciuda oricăror principii elementare de drept. Eu vă garantez că vom sesiza CC cu privire la legea de respingere a ordonanţei, când ea va fi adoptată şi de către Senat, dacă nu cumva Senatul nu va ajunge la concluzia că decizia CC trebuie respectată”, a spus Nicolescu.

    În replică vicepreşedintele Comisiei, Ciprian Nica (PSD) a precizat că aleşii locali nu-şi pierd mandatele, pentru că nu are rost să se creeze o instabilitate juridică.

    “Primarii, consilierii nu-şi pierd mandatele, pentru că nu are rost să creem acum o instabilitate juridică, când vor unii sau când vor alţii”, a spus Nica.

    Plenul Camerei urmează să se pronunţe asupra raportului Comisiei juridice privind respingerea Ordonanţei 55, care a fost emisă înaintea alegerilor prezidenţiale şi prevedea ca pe o perioadă 45 de zile aleşii locali pot opta să treacă la alt partid fără a-şi pierde mandatul.

    Curtea Constituţională a decis însă că această ordonanţă este neconstituţională.

  • Peste 1.200 de obiecte arheologice, din care jumătate monede, găsite după percheziţii în Constanţa – FOTO

    Potrivit Poliţiei Judeţene Constanţa, poliţiştii Serviciului Investigaţii Criminale au făcut şapte percheziţii în localităţile Constanţa, Mangalia şi Albeşti, în cadrul unei acţiuni privind protejarea patrimoniului cultural naţional, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Percheziţiile au vizat şapte persoane cu vârste cuprinse între 27 şi 53 de ani, despre care existau informaţii că, folosind detectoare de metale, desfăşoară căutări ilegale în zone protejate arheologic.

    Astfel, au fost găsite 1.233 de bunuri arheologice, din care 580 de monede antice şi medievale, dar şi obiecte ceramice din perioada antică şi medievală. Totodată, au fost confiscate 13 detectoare de metale, toate bunurile fiind trimise spre expertiză unor specialişti autorizaţi.

    Investigaţiile au fost declanşate după ce, la sfârşitul săptămânii trecute, cinci persoane au fost prinse în zona Silişte-lac, din extravilanul localităţii Gărliciu, în timp ce făceau căutări folosind patru aparate de detecţie a metalelor şi unelte de săpat. La aceste persoane au fost găsite mai multe bunuri metalice şi fragmente ceramice, susceptibile a face parte din patrimoniul cultural naţional, care urmează a fi expertizate şi predate Direcţiei Judeţene pentru Cultură Constanţa.

    În acest caz au fost întocmite două dosare penale în care se fac cercetări pentru tentativă de furt calificat privind bunuri din patrimoniul cultural naţional.

  • Ministrul Transporturilor: Începerea lucrărilor din Master Plan va convinge muncitori români să revină în ţară

    “La discuţiile pe care le-am avut cu un grup mare de companii, unul dintre conducătorii acelei companii, după ce i-am arătat Master Planul, mi-a explicat următorul lucru: «Domnule ministru, în urmă cu 12-13 ani, lucram în Portugalia. Şi portughezii erau, vreun milion jumate-două milioane, la căpşuni sau ca fierar-betonişti în toată Europa. În momentul în care au început (lucrările – n.r.), s-au întors acasă un milion de portughezi din forţa activă de muncă»”, a relatat ministrul Transporturilor, Ioan Rus.

    El a apreciat astfel că, dacă România va începe lucrările de construcţie prevăzute în Master Plan-ul de transport, foarte mulţi dintre românii care în prezent lucrează ca fierar-betonit sau dulgher în alte state europene vor reveni în ţară, pentru un salariu mai mare sau în “condiţii rezonabile”.

    Proiectele de autostrăzi incluse în Master Plan sunt Sibiu – Braşov (103 km), Ploieşti – Comarnic (49 km), Craiova – Piteşti (115 km), Comarnic – Braşov (54 km), Braşov – Bacău (158 km) şi Gilău – Borş (177 km), costul total estimat pentru aceste proiecte fiind de 6,58 miliarde euro fără TVA.

    În plus, Master Planul cuprinde construcţia de drumuri expres însumând aproximativ 2.200 km, fondurile necesare pentru aceste proiecte totalizând circa 17,5 miliarde euro fără TVA.

     

  • Ziarul Financiar a lansat Anuarul de Energie 2015

    Cititorii pot afla astfel câţi bani fac cele 2.000 de benzinării din ţară, care sunt cele mai importante evenimente de urmărit în 2015 în domeniul energiei şi pot analiza harta bogăţiilor din subsolul României.

    În cele 116 pagini anuarul acoperă toate zonele cheie din domeniul energetic şi vine cu statistici, interviuri şi analize complexe despre pieţele locale şi mondiale de petrol, gaze naturale şi energie. Strategia pentru rafinăriile României, situaţia importurilor de gaze şi a infrastructurii din domeniu, mult aşteptata strategie energetică actualizată, precum şi atingerea unor noi recorduri la capitolul energie verde şi exporturi sunt câteva dintre subiectele dezvoltate în “Anuarul de Energie 2015”.

    Interviurile cu principalii jucători din piaţă, estimările specialiştilor şi viziunea avocaţilor despre sectorul energetic completează conţinutul catalogului.

    Potrivit calculelor Ziarului Financiar, piaţa energiei – de la extracţia de cărbune, petrol şi gaze şi până la transportul de energie şi distribuţia carburanţilor prin benzinării – este un sector care cumulează business-uri totale de 30 de miliarde de euro şi implică peste 110.000 de angajaţi.

    “Anuarul de Energie” poate fi comandat online de pe http://www.zf.ro/anuare, la preţul de 50 de lei/exemplar.

    Ziarul Financiar este liderul informaţiei de business din România – în cei 16 ani de existenţă s-a impus drept cea mai complexă şi puternică sursă de informare din acest segment, oferind ştiri, date, analize şi comentarii difuzate pe toate canalele consumate de comunitatea de business, de la print şi online, la mobile, video şi evenimente.

    Brand de referinţă al pieţei de business, Ziarul Financiar este şi lider absolut al audienţelor din acest segment, ediţia online ZF.ro având peste 1,79 milioane de vizitatori unici în ianuarie 2015, potrivit datelor SATI. La rândul său, ediţia tipărită a publicaţiei conduce cu o audienţă extinsă de 488.000 de cititori, conform valului SNA CAPI iunie 2012 – mai 2014.

     

  • Pentagonul, criticat după ce un oficial a dezvăluit implicarea Iordaniei într-un plan împotriva SI

    Oficialii de la Pentagon au recunoscut luni că un ofiţer, care a oferit reporterilor informaţii sub acoperirea anonimatului, a făcut această greşeală. Politica Pentagonului este să discute despre sprijinul acordat de alte ţări în operaţiunile sale împotriva extremiştilor din Irak şi Siria doar după ce statele respective anunţă public aceste contribuţii. În cazul Iordaniei, acest lucru nu s-a întâmplat, a precizat un oficial din Departamentul Apărării.

    “Oficialul fie a făcut o greşeală, fie a dat informaţii intenţionat pentru a pune planurile administraţiei privind Siria într-o lumină mai bună, într-o încercare de a respinge criticile conform cărora administraţia a ratat eforturile de a ajuta rebelii sirieni“, a apreciat James Phillips, analist de securitate naţională la The Heritage Foundation.

    Ultima scurgere de informaţii intervine în contextul în care administraţia Barack Obama este criticată deja pentru că a dezvăluit prea multe detalii despre un plan militar de recucerire a oraşului irakian Mosul, controlat de gruparea Stat Islamic, la o conferinţă a Pentagonului de săptămâna trecută.

    În cadrul aceleiaşi conferinţe a fost dezvăluită informaţia potrivit căreia Iordania ar fi dispusă să antreneze rebelii sirieni, iar centrul de antrenament ar urma să fie pregătit înaintea celor din alte ţări implicate în acest plan. Pentru a ascunde această greşeală, Pentagonul a eliminat orice referire la Iordania din transcrierea conferinţei.

    Iordania, un aliat important al Statelor Unite, ar putea fi expusă la ameninţări în urma acestei greşeli. Ambasada iordaniană la Washington nu a răspuns la cererile de comentarii pe această temă.