BusinessMagazin

Blog

  • Gama produselor sănătoase ocupă tot mai mult spaţiu pe rafturile magazinelor

    “Retailerii spun că 5% dintre cumpărători sunt dispuşi să plătească mai mult pentru carne mai sănătoasă“, spune an-treprenorul Horia Cardoş, care a livrat de circa zece zile prima şarjă de pui crescuţi neindustrial, la sol şi fără antibiotice. Vânduţi sub marca „Puiul rustic“, preţul la raft este acum, promoţional, de 14,9 lei, dar antreprenorul spune că la următoarele livrări preţul se va situa peste nivelul de 20 de lei, date fiind costurile mai mari de producţie decât în fermele industriale.

    Impulsionaţi sau nu de experienţa personală sau cea a străinilor din ţări în care well-being-ul este o veritabilă strategie naţională, cum este cazul naţiilor nordice, de reclamele TV care îndeamnă la reducerea consumului de „sare, zahăr şi grăsimi“ dar şi la practicarea de mişcare „cel puţin 30 de minute pe zi“, tot mai mulţi români sunt preocupaţi de un stil de viaţă mai sănătos. Astfel, 55% dintre români afirmă că sunt dispuşi să plătească mai mult pentru alimentele care nu conţin E-uri, cu 10% mai mult decât în 2006, iar peste 600.000 de români spun că alimentatia lor este cu preponderenţă vegetariană, arată un studiu naţional de audienţă (SNA) Focus realizat de Biroul Român de Audit Transmedia (BRAT).

    Studiul mai arată că mâncarea de tip fast-food nu se mai bucură de acelaşi succes ca în urmă cu patru ani. Astăzi doar 20% dintre români spun că obişnuiesc să consume în mod regulat preparate de la fast-food, în scădere cu cinci procente faţă de 2006. Aproape două treimi (62%) dintre femei afirmă că, de obicei, consumă produse cu cât mai puţine calorii. Cu toate acestea, dulciurile rămân în topul preferinţelor: peste un sfert (26%) afirmă că obişnuiesc să consume dulciuri în locul unei mese obişnuite şi o treime afirmă chiar că nu pot trăi fără dulciuri. Deşi româncele sunt mai atente în privinţa siluetei, ele sunt şi cele care rezistă cel mai greu la tentaţia dulcelui, 60% dintre cei care afirmă că nu pot trăi fără să consume dulce fiind femei, mai arată studiul BRAT.

    Or schimbarea preferinţelor, chiar şi pentru o felie încă îngustă a consumatori, determină companiile să facă loc în afacerea lor şi pentru acest tip de client. Reţeaua Mega Image a lansat recent Equilibrium Health & Wellness, un nou concept corner, specializat cu produse pentru un stil de viaţă sănătos. Cu o suprafaţă de 130 mp, noul concept corner este integrat în magazinul din Piaţa Sudului din Bucureşti şi include o selecţie de aproximativ 2.500 de produse din peste zece categorii diverse precum: produse alimentare bio, condimente, seminţe şi germeni, raw-vegan, nutriţie sportivă, suplimente alimentare, vitamine, produse cosmetice naturale, spa, produse de curăţat bio. Xavier Piesvaux, director gen-eral al Mega Image România, spune că noul concept de magazin se adresează „consumatorilor pentru care un stil de viaţă sănătos reprezintă deja o alegere asumată“. Reţeaua cuprinde 410 magazine în Bucureşti, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Braşov şi Târgovişte.

    Gama produselor sănătoase ocupă tot mai mult spaţiu şi pe rafturile altor magazine. „În 2014 am avut creşteri im-portante pe aceste categorii de produse. De exemplu, în categoriile bio şi dietetice creşterile au fost de aproximativ 30% faţă de anul precedent“, declară Teodora Juravle, manager comunicare marketing în cadrul Carrefour România. Reţeaua franceză are în magazine, spune Juravle, de la produse bio la produse dietetice (fără zahăr), produse fără gluten sau fără lactoză (lapte din soia, orez, migdale), până la suplimente alimentare, ceaiuri şi infuzii. „Având în vedere interesul tot mai sporit al românilor pentru o alimentaţie sănătoasă, am lărgit gama şi o vom dezvolta în continuare. În 2014 am listat cu aproximativ 40% mai multe astfel de produse faţă de 2013“, adaugă reprezentanta Carrefour. În cadrul reţelei franceze, în segmentul alimentelor sănătoase cel mai bine se vând produsele din categoria bio, urmată de categoria dietetice. Ve-detele segmentului sunt lactatele bio (lapte, iaurt, brânzeturi), produsele dietetice de băcănie, patiserie industrială, mâ-ncarea pentru bebeluşi dar şi produsele proaspete, mai spune Teodora Juravle.

  • Antreprenoriatul – între visuri 
îndrăzneţe şi obiective SMART (III). Obiectivele – Visuri în haine de lucru

    Primul motiv este că se încadrează în logica tematicii pe care o abordez, stabilirea obiectivelor fiind ultima etapă a procesului pe care-l parcurge antreprenorul după ce sesizează oportunitatea care-l atrage şi pentru care se simte pregătit şi înainte de a se apuca efectiv de treabă.

    Al doilea motiv este credinţa mea că niciodată nu este ”prea mult„ şi nici ”prea des„, atunci când lucrurile sunt importante. Dacă vi se pare că ştiţi totul despre obiectivele SMART, consideraţi aceste rânduri ca pe un memento, sau ca pe o invitaţie de a reflecta în ce măsură puneţi cu adevărat în practică aceste cunoştinţe, fie de unii singuri sau cu familia, legat de viaţa personală, fie împreună cu angajaţii din companie.

    Al treilea motiv pentru care am decis să scriu despre obiective este că mai întâlnesc încă persoane care nu ştiu aproape nimic nici despre importanţa lor, nici despre modul cum se stabilesc. Şi este păcat, pentru am văzut de multe ori cum s-au îmbunătăţit performanţele unei companii, atunci când antreprenorul, după un training sau după o discuţie în care a înţeles aceste lucruri, le-a pus în practică, stabilind ţinte clare pentru el şi echipa lui.

    Obiectivele sunt mult mai concrete decât visurile, decât viziunea şi chiar decât misiunea companiei. Stabilesc în detaliu ţintele pe care şi  le propun antreprenorii şi angajaţii lor cheie, din punct de vedere strategic şi financiar şi reprezintă sursa energiei necesare antreprenorului şi întregii sale echipe pentru a trece de la aspiraţii, analize şi planuri, la acţiune. |i ajută deci să se apuce efectiv de lucru, cu hotărâre şi precizie. Activitatea care are la bază obi-ective clare este eficientă şi eficace, compania se dezvoltă, iar angajaţii sunt mândri că aparţin unei organizaţii de succes. Implicarea şi devotamentul lor cresc, fluctuaţia talentelor scade. Brandul de angajator devine puternic şi atractiv pe piaţa muncii, pentru candidaţii cei mai valoroşi.

    Obiectivele corect stabilite sunt mai mult decât clare, sunt SMART – specifice, măsurabile, ambiţioase, realiste şi cu timp precis de realizare.

    Obiectivele corect stabilite sunt specifice şi măsurabile. Discutând cu antreprenori şi întrebând ce îşi propun în mod concret pentru afacerea lor, mi s-a întâmplat să aud: ”|mi doresc să construiesc o companie de succes, importantă şi profitabilă„. Nu mi s-a părut concludent, de aceea am pus alte întrebări: ”Ce înţelegi, mai con-cret, prin succesul companiei şi cât de mare ţi-l doreşti? Cum vei evalua importanţa companiei.„ Unii mi-au răspuns: ”Cât de mare posibil„, sau ”Nu ştiu exact, cât se va putea„. Acestea sunt visuri, nu obiective. Alţii în schimb au precizat imediat cota de piaţă, cifra de afaceri, numărul de clienţi, rata de retenţie a acestora, ponderea produselor noi în total produse. Stabiliseră rata profitabilităţii, termenul de recuperare a datoriilor şi de plată a furnizorilor. E foarte bine aşa: vor şti ce au de făcut şi, mai mult, vor folosi obiectivele specifice şi măsurabile pentru evaluarea obiectivă a situaţiei şi identificarea eventualelor modificări necesare pe parcurs. Aceste informaţii sunt utile, dar nu suficiente.

    Obiectivele sunt corect setate doar dacă se stabileşte şi intervalul de timp în care trebuie aduse la îndeplinire. |mi vine în minte o situaţie reală, foarte concludentă. Printr-un e-mail, un antreprenor le-a comunicat angajaţilor, în luna februarie 2013: ”|mi propun o cifră de afaceri de zece milioane de euro şi o rată a profitului de 20%; ponderea produselor noi să fie de 10%„. Vă puteţi imagina confuzia pe care au simţit-o cei care au primit e-mailul? Compania avusese la sfârşitul anului anterior o cifră de afaceri de 3 milioane şi avea o rată a profitului de 5%.

  • CNADNR va investi încă 50 de milioane de euro pentru achiziţia unor utilaje de deszăpezire

    CNADNR a încheiat în octombrie contracte în valoare totală de 146,6 milioane lei (33,1 milioane euro), cu TVA, pentru achiziţia a 100 de autofreze de curăţat zăpada şi 7 vehicule echipate pentru intervenţii speciale pe timp de iarnă.

    Autofrezele sunt livrate de compania italiana Fresia, iar vehiculele speciale de firma Grădinariu Import Export din Bucureşti. Investiţia este cofinanţată cu fonduri europene.

    Primele trei unităţi, doua autofreze, de capacitate medie şi mare, plus un vehicul special de intervenţie, au fost prezentate miercuri, utilajele urmând să fie direcţionate către şoseaua Transalpina, respectiv Autostrada Soarelui, la Lehliu.

    Restul utilajelor vor fi livrate etapizat, până în luna octombrie, iar durata de amortizare a investiţiei este de 10 ani.

    “La această oră noi facem activitatea de deszăpezire în procent de 20% cu utilajele noastre proprii şi 80% cu utilaje închiriate. Cu această flotă de 100 de autofreze vom diminua procentul de lucrări executate de firmele private, undeva la 60%. (…) În etapa a doua noi avem pregatit un nou proiect, în valoare de 50 milioane euro, tot pentru achiziţia de utilaje pentru iarnă: autobasculante, încărcătoare şi alte asemenea”, a declarat miercuri Florea Dascălu, şeful Direcţiei de Întreţinere Drumuri Nationale şi Autostrăzi din cadrul CNADNR.

    Viitoarea achiziţie va fi de asemenea cofinanţată cu bani europeni, a adăugat el.

    Dascălu a arătat că unele firme contractate pentru deszăpezire “nu-şi fac treaba” şi au intrat în insolvenţă, iar CNADNR vizează reducerea dependenţei de acest tip de acorduri.

    Până la primirea noilor utilaje, parcul CNADNR cuprindea 86 de unităţi de producţie sovietică, fabricate în urmă cu 30 – 50 de ani.

  • George Copos rămâne în penitenciar. Judecătoria Sector 5 i-a respins cerea de eliberare condiţionată

    La sfârşitul lunii ianuarie, Comisia de la Penitenciarul Rahova a aprobat liberarea condiţionată a lui Gheorghe Copos. Raportul în cazul lui Copos a fost trimis magistraţilor Judecătoriei Sectorului 5, care respins, miercuri, solicitarea omului de afaceri.

    Hotărârea este contestabilă, sentinţa definitivă în acest caz urmând să fie dată de Tribunalul Bucureşti.

    Gheorghe Copos întrunea condiţiile de liberare condiţionată, astfel că la nivelul Penitenciarului Rahova a fost formată o comisie care a analizat posibilitatea ca fostul acţionar majoritar al Rapidului să iasă din închisoare. Un judecător de supraveghere a pedepselor privative de libertate a stabilit, în urma analizării documentelor, că Gheorghe Copos poate fi liberat condiţionat.

    Copos are de executat patru ani de închisoare, după ce Tribunalul Bucureşti a decis să nu fie aplicat un spor de pedeapsă, în urma contopirii condamnărilor primite în dosarele Loteria I şi cel privind transferurile de jucători.

    În 25 august 2014, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Gheorghe Copos la patru ani de închisoare cu executare în dosarul Loteria I. În momentul în care a primit această pedeapsă, Copos se afla încarcerat la Penitenciarul Rahova, unde executa pedeapsa de trei ani şi opt luni de închisoare primită în dosarul transferurilor de jucători.

    În primul dintre dosare, Copos era acuzat că a făcut afaceri “profitabile” cu Loteria Română, în urma cărora a adus un prejudiciu statului de peste un milion de euro. Mai exact, omul de afaceri nu şi-a plătit obligaţiile fiscale, el ascunzând faptul că deţine 38 de spaţii comerciale, prin aşa-zisa vânzare a acestora către Compania Naţională Loteria Română.

    În cel de-al doilea dintre dosarele în care Copos a fost condamnat la închisoare cu executare, în 4 martie, el s-a dovedit a fi vinovat că s-a implicat în efectuarea de tranzacţii ilegale în cazul transferurilor unor fotbalişti către cluburi din străinătate. Alături de ceilalţi oameni de fotbal implicaţi în acest caz – Ioan Becali, Victor Becali, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Neţoiu şi Cristian Borcea -, Copos ar fi produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului şi de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.

    Copos mai are un dosar – Loteria II – în care este judecat pentru manipularea pieţei de capital, spălare de bani, fals în înscrisuri şi folosirea de informaţii privilegiate pentru dobândirea, pe cont propriu sau pe contul unei terţe persoane, de instrumente financiare la care aceste informaţii se referă. Cauza este la judecată în fond la Tribunalul Bucureşti.

  • Trei islamişti membri ai grupului SI care intenţionau să deturneze un avion, arestaţi în SUA

    Cei trei islamişti – Akhror Saidakhmetov (în vârstă de 19 ani), originar din Kazahstan, Abdurasul Hasanovich Juraboev (24 de ani), din Uzbekistan, şi Abror Habibov (30 de ani), din Uzbekistan – locuiesc în cartierul new-yorkez Brooklyn.

    Potrivit CNN, Akhror Saidakhmetov a fost arestat miercuri după-amiază pe Aeroportul John F. Kennedy din New York. Islamistul încerca să urce într-un avion pentru a ajunge în Turcia, în drumul spre Siria.

    Abdurasul Hasanovich Juraboev avea un bilet de avion spre Istanbul, pentru luna martie, fiind suspectat de apartenenţă la grupul terorist Stat Islamic şi de ajutarea lui Saidakhmetov. Abror Habibov este acuzat de complicitate. Doi suspecţi au fost arestaţi la New York, iar unul în Miami.

    Procurorii americani susţin că unul dintre terorişti a declarat că se intenţiona deturnarea unui avion de pasageri pentru a ajunge cu el în Siria, astfel încât grupul terorist “Stat Islamic să aibă o aeronavă”.

    Abdurasul Jaraboev postase următorul mesaj pe o reţea de socializare: “Este oare posibil să devenim martiri oriunde am fi? Putem oare să îl împuşcăm pe Barack Obama, cu riscul de a ne pierde vieţile?”

  • McDonald’s, reclamată de sindicate la Comisia Europeană pentru ocolirea taxelor

    Practicile companiilor de ocolire a plăţii taxelor au devenit un subiect politic fierbinte în Europa, iar executivul UE a deschis investigaţii legate de acordurile fiscale încheiate de unele state cu multinaţionalele, inclusiv cele dintre Luxemburg şi grupul auto Fiat şi retailerul online Amazon.com.

    Organizaţii sindicale care reprezintă milioane de angajaţi din Statele Unite şi Europa, precum şi organizaţia socială War on Want au solicitat Comisiei Europene să extindă investigaţia pentru a include şi McDonald’s.

    Federaţia Europeană a Sindicatelor din Serviciile Publice şi Sindicatul Internaţional al Angajaţilor din Sectorul Serviciilor susţin că McDonald’s a economisit bani din taxe prin plata de către restaurantele operate a unor redevenţe echivalente cu 5% din cifra de afaceri către subsidiara din Luxemburg.

    Reprezentanţii biroului european al McDonald’s nu au fost disponibili pentru a comenta informaţia. Anterior, compania a precizat că respectă legislaţia fiscală din ţările unde desfăşoară operaţiuni.

    O investigaţie efectuată de Reuters în 2012 a scos la iveală că restaurante fast-food între care Burger King, Subway şi McDonald’s au redus facturile fiscale prin intermediul redevenţelor pentru utilizarea brandurilor, plătite către subsidiare din state cu nivel scăzut de fiscalizare.

    Declaraţiile fiscale din Luxemburg arată că divizia McD Europe Franchising a încasat redevenţe de peste 1 miliard de dolari de la francizaţi şi de la subsidiarele McDonald’s din Europa, în 2013.

    Compania a plătit impozit de doar 1,4% dintr-un profit de 288 de milioane de dolari în 2013, cu mult sub impozitul pe profitul companiilor de circa 29%, practicat în Luxemburg.

    Organizaţiile sindicale consideră că nivelul scăzut de impozitare poate fi datorat utrilizării scutirilor fiscale pentru exploatarea proprietăţii intelectuale, cu toate că McDonald’s ar putea profita şi de faptul că multe dintre operaţiunile sale au loc prin intermediul sucursalei elveţiene.

    Potrivit juriştilor consultaţi de Reuters, companiile pot beneficia de impozite mici prin transferarea profiturilor legate de brevete şi branduri către subsidiarele din Elveţia.

  • Lucrările din Master Plan vor fi finanţate şi din împrumuturi publice şi acciza pe carburanţi

    Plafonul de 7 miliarde euro a fost aprobat, de asemenea, în şedinţa de miercuri a Executivului.

    Valoarea totală a proiectelor identificate în document se ridică la 45,4 miliarde euro, pentru sectorul de transport rutier, feroviar, aerian, naval şi multimodal, ministrul de resort, Ioan Rus, explicând că finanţarea disponibilă în prezent acoperă proiectele prioritare.

    Astfel, în strategia de finanţare a Master Planului, suma indicată ca fiind disponibilă este de 2,7 miliarde de euro din Fondul de Coeziune, inclusiv cofinanţarea de la bugetul de stat, şi 2,1 miliarde de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională, pentru sectorul rutier.

    “Suma totală pe care România o are la dispoziţie, în perioada de programare 2014-2020, pentru cele patru sectoare de transport (rutier, feroviar, naval, multimodal) este de 6,843 miliarde euro. La acestea se adaugă un plafon suplimentar de 7 miliarde euro pe care Guvernul l-a aprobat astăzi, care vor proveni din împrumuturi publice – IFI- şi din acciza pe carburanţi, în vederea asigurării surselor de finanţare necesare implementării proiectelor din sectorul rutier, cu prioritate pentru autostrăzi. Astfel, valoarea totală a finanţării pentru sectorul infrastructurii rutiere, în perioada de programare 2014-2020, este de 13,8 miliarde de euro”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

    Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a precizat că procentul care va fi alocat pentru Master Plan din acciza la carburanţi va fi stabilit de Executiv în perioada următoare.

    “Lângă sumele pe care le-am avut, se adaugă, prin hotărârea de astăzi, încă un plafon suplimentar de 7 miliarde de euro, pentru care Ministerul Finanţelor se va ocupa să găsească cadrul fiscal, adică spaţiu în interiorul actualului regim fiscal în 2014-2020, bani care vor proveni din împrumuturi BERD, BEI, instituţii financiare, alte resurse financiare şi, de asemenea, din acciza pe carburanţi. Parte din această acciză, pe care o vom stabili împreună în Guvern, va intra direct în finanţarea Master Planului General de Transport al României”, a spus Rus.

    Întrebat cum va fi acoperită diferenţa de finanţare până la suma totală de 45 miliarde euro, reprezentând valoarea proiectelor identificate, ministrul a spus doar că la acest moment sunt acoperite proiectele prioritizate, dar că există discuţii cu bănci comerciale.

    “În acest moment, avem pentru tot ce avem prioritizat şi în faza de a începe, avem resursele financiare asigurate, la care am suplimentat prin decizia Guvernului de azi încă 7 miliarde cu care noi ne descurcăm. Am discutat şi dimineaţă cu alte bănci decât BEI, BERD sau Banca Mondială, să spunem bănci comerciale, deci, toată lumea, în momentul în care va exista acest document aprobat de Comisie şi vor şti toate instituţiile financiare internaţionale că România are un document cu priorităţi aprobate şi în Guvern, şi în comisiile de specialitate ale Parlamentului, şi la Comisia Europeană, toată lumea va veni alături de noi în a ne sprijini financiar, iar Ministerul Finanţelor are sarcină să găsească spaţiu fiscal pentru aceşti bani. Vom reuşi să rostogolim cu siguranţă sumele pe care le avem astfel încât să ne putem finanţa până în 2030 toate aceste proiecte”, a spus Rus.

    Planul financiar al Master Planului General de Transport urmează să fie prezentat în şedinţele reunite ale Comisiilor de Transport din Parlament înainte de trimiterea acestuia la Comisia Europeană, pentru discuţii programate în intervalul 9-13 martie.

    În sinteză, Master Plan-ul de transprt prevede construcţia a 1.300 kilometri de autostradă, în valoare 13,7 miliarde euro, 1.825 kilometri de drumuri expres (9,9 miliarde euro), 2.874 kilometri de drumuri TransRegio (1,69 miliarde euro), 343 kilometri de drumuri TransEuro (190 milioane euro), 2.883 kilometri reabilitaţi de cale ferată (10,7 miliarde euro), 1.001 kilometri de linii de cale ferată cu viteze sporite (274,1 milioane euro).

    Sunt prevăzute, printre altele, investiţii şi la porturile Constanţa (865,3 milioane euro), Galaţi (110,7 milioane euro), Drobeta Turnu Severin (20,2 milioane euro) şi aeroporturile Bucureşti-Henri Coandă (668,9 milioane euro), Timişoara (111,5 milioane euro), Cluj-Napoca (131 milioane euro), Iaşi (93,5 milioane euro).

  • Dăscălescu, BNR: Băncile au înregistrat pierderi din creditele în franci elveţieni, nu profit redus

    “De ce conversia creditelor din CHF în lei generează pierderi şi nu profit diminuat? Pentru că banca, având o poziţie valutară echilibrată, atrăgând finanţare în franci elveţieni ca să acorde credite în franci elveţieni, suportă la rândul ei, cel puţin parţial, majorarea sau deprecierea leului în raport cu francul la momentul în care va cumpăra de pe piaţă franci elveţieni pentru restituirea datoriei. Este adevărat, există şi un efect pozitiv la nivelul instituţiei de credit, ca urmare a majorării fluxurilor de numerar, veniturile din dobânzi vor creşte, dar nu vor putea compensa majorarea creditelor neperformante şi pierderea la nivelul instituţiei de credit ca urmare a faptului că va trebui să restituie datoria în franci elveţieni”, a declarat miercuri Virgil Dăscălescu, şeful Serviciului Riscuri Macroprudenţiale din cadrul Direcţiei Stabilitate Financiară a BNR, la o conferinţă pe tema stabilităţii financiare.

    Întrebat ulterior de jurnalişti dacă băncile au atras finanţări în franci elveţieni pe termen lung pentru a acorda astfel de credite, Dăscălescu a spus că instituţiile de credit s-au împrumutat în această monedă, însă perioada de împrumut depinde de sursa de finanţare.

    “Pentru asigurarea creditării în franci elveţieni, instituţiile de credit au atras finanţare în franci elveţieni, de aşa natură încât poziţia valutară netă este zero sau apropiată de zero. Cu alte cuvinte, instituţiile de credit nu au speculat contra debitorului. Ca idee, de îndată ce ar ajunge la maturitate sursa de finanţare, ar fi rostogolită tot în franci, pentru că altfel ar intra pe poziţie valutară semnificativ lungă”, a explicat Dăscălescu.

    Pe de alte parte, clienţii băncilor cu credite în franci elveţieni spun că acestea le-au virat în conturi, la momentul accesării împrumutului, banii în euro sau lei, şi că nu dispuneau fizic de franci elveţieni la casele de schimb valutar. Majoritatea împrumutaţilor n-au văzut francii elveţieni tranzacţionaţi, operaţiunile fiind realizate “pe hartie”, indicând că băncile probabil nu aveau atrase resurse în franci de fapt.

    Dăscălescu a vrut să lămurească chestiunea în prezentarea susţinută, dacă băncile au speculat împotriva clienţilor împrumutaţi în franci elveţieni.

    “O discuţie actuală este dacă băncile au speculat contra debitorilor. Dacă o instituţie de credit consemnează o poziţie valutară lungă sau scurtă semnificativă, penalizarea în termeni de capital este semnificativă. O instituţie de credit care ar avea o poziţie valutară lungă, care ar credita masiv în franci elveţieni, ar avea o cerinţă de capital suplimentară conform reglementărilor atât de mare, care ar trebui suportată de capital, încât nu ar fi rentabil economic să susţină poziţia respectivă”, a explicat oficialul.

    Dăscălescu spune că instituţia de credit rămâne în continuare cu finanţarea atrasă din exterior în franci elveţieni, iar clientul rămâne dator către bancă în franci elveţieni, chiar dacă la momentul accesării împrumutului banca i-a oferit un serviciu independent de conversie a creditului în altă valută, respectiv euro sau lei.

    Potrivit datelor prezentate, BNR a încercat şi un exerciţiu de extimare a principalelor elemente de venituri şi cheltuieli ale băncilor la nivelul unui credit în franci elveţieni în perioada 1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2013, din care rezultă că, pe o perioadă de cinci ani, instituţiile de credit ar fi consemnat o pierdere anuală estimată “conservator” la aproximativ 3,9% din soldul mediu al creditelor la valoare netă în CHF.

    Astfel, principalele surse de venit din creditare provin din dobânzi şi comisioane, acestea din urmă reprezentând o treime din nivelul dobânzii.

    “Comisioanele nu pot fi estimate direct, dar în mod conservator am presupus că instituţiile de credit ar avea capacitatea de a încasa suplimentar din comisioane 25% din venituri. Este o ipoteză conservatoare, cel mai probabil valoarea încasată este mai mică”, a afirmat oficialul BNR.

    Totodată, cea mai importantă cheltuială se referă la ajustările pentru depreciere, respectiv constituirea de provizioane, ca urmare a neplăţii datoriilor, acest factor generând cele mai mari pierderi.

    “De exemplu, din 10 credite, dacă un debitor nu plăteşte, presupunând că sunt credite de valoare omogenă, aplicarea unei dobânzi de 10% este necesară strict pentru acoperirea pierderii ca urmare a faptului că un debitor nu plăteşte. În cazul creditelor în CHF, numărul celor care nu au putut efectua plata, din diverse motive, a fost atât de mare încât şi profitul care ar fi fost în mod normal consemnat a fost erodat integral ca urmare a cheltuielile cu provizioanele aferente unui astfel de credit”, a precizat Dăscălescu.

    El a explicat fenomenul de neplată mai mare în cazul creditelor în CHF faţă de cel al împrumuturilor în euro prin şocul dublu al deprecierii valutare, leu-euro şi euro-franc, pe acesta din urmă catalogându-l “un şoc suplimentar şi deloc nesemnificativ”, ambele contribuind la înrăutăţirea situaţiei debitorilor.

    Al doilea element substanţial pe partea cheltuielilor este legat de costurile fixe ale băncii, despre care oficialul BNR spune că sunt foarte mari la nivelul sectorului bancar românesc. Ca urmare, băncile au tendinţa să compenseze creditarea prin aplicarea unor marje substanţiale pentru acoperirea costurilor fixe.

    Ultimul aspect luat în calcul pentru exerciţiul efectuat a fost costul mediu de finanţare, foarte greu de estimat la nivelul creditelor în franci elveţieni, potrivit lui Dăscălescu, aşa încât pentru aproximarea acestuia s-a pornit de la costul de finanţare în euro şi s-a ţinut cont de diferenţa dintre LIBOR-EUR şi LIBOR-CHF.

    “Foarte clar, instituţiile de credit nu au consemnat profit din creditarea în franci elveţieni. Chiar dacă variem puţin ipotezele, vom ajunge la aceeaşi concluzie”, a tras linie oficialul BNR.

  • Tronsonul Bucureşti-Fundulea al autostrăzii Soarelui va fi modernizat. Şantier până în iarnă

    Lucrările la tronsonul inaugurat în 2004 vor începe în primăvară şi vor fi finalizate până în decembrie, estimează Compania de Drumuri şi Autostrăzi.

    “Am făcut reparaţii şi vom continua reparaţiile, dar vreau să vă spun că avem pregătit un proiect de reabilitare a acestui tronson, din beton de ciment. Avem toate aprobările necesare şi soluţia va fi pusă în aplicare în acest an. Va fi reabilitat acest tronson, de la Bucureşti la Fundulea, pe ambele sensuri. Soluţia aprobată este frezare cu 8 centimetri a betonului de ciment şi înlocuire cu asfalt”, a declarat Florea Dascălu, şeful Direcţiei de Întreţinere Drumuri Naţionale şi Autostrăzi din cadrul CNADNR, întrebat când vor fi astupate gropile de pe acest tronson.

    El a arătat că proiectul va costa aproximativ 22 milioane euro, iar lucrările vor începe în primăvară, dupa finalizarea campaniei de iarnă.

    Întrebat dacă reabilitarea va fi finalizată până în vara acestui an, când traficul se aglomerează cu turişti care merg spre Litoral, reprezentantul CNADNR a răspuns că lucrările vor fi derulate şi în vară, dar proiectul ar putea fi încheiat până la sfârşitul anului 2015.

    “Va fi un şantier, şi lucrările se vor face sub circulaţie, cu asigurarea circulaţiei în condiţii corespunzătoare”, a spus Dascălu.

    Traficul pe tronsonul Bucureşti – Fundulea al Autostrăzii Soarelui a fost deschis în 2004.

  • Putin: Suspendarea alimentării cu gaze naturale a estului Ucrainei “miroase a genocid”

    Şeful statului rus a făcut această declaraţie extrem de dură în contextul în care compania naţională ucraineană Naftogaz a anunţat anterior că o conductă de transport a gazelor naturale a fost avariată în timpul confruntărilor armate dintre forţele separatiste şi trupele proguvernamentale. Conducta a fost reparată între timp. Însă Moscova a început să livreze gaze naturale în mod direct regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk, aflate sub controlul rebelilor.

    “Este deja foamete acolo, OSCE a spus că este o catastrofă umanitară, iar acum ei taie alimentarea cu gaze. Cum se cheamă asta? Miroase deja a genocid”, a declarat Putin, potrivit unor imagini difuzate de televiziuni.

    Kievul şi Moscova se află într-un conflict cu privire la preţul alimentării cu gaze naturale de un an. Acest lucru a adâncit prăpastia în relaţiile diplomatice dintre cei doi vecini, pe fondul confruntărilor armate din estul ţării.

    Comisarul european însărcinat cu Energia Marcos Sefcovic a propus negocieri “foarte curând”, în vederea soluţionării disputei.

    “Noi încercăm, desigur, să ne asigurăm că vom păstra pachetul de iarnă intact şi încercăm să convenim asupra unei întâlniri trilaterale între ministerele Energiei din Ucraina şi Rusia şi Comisia (Europeană) foarte, foarte curând”, a declarat Sefcovic.

    Disputa ar putea să afecteze alimentarea cu gaze naturale a Europei, care îşi procură o treime din necesar din Rusia, dintre care aproximativ 40% prin Ucraina.