Blog

  • Vicepresedintele PAID: ”Era de asteptat ca asigurarile obligatorii de locuinte sa nu penetreze mediul rural”

    La doua luni si jumatate de la lansare, asigurarile obligatorii
    de locuinte nu au reusit sa atraga foarte multi clienti, iar
    acoperirea in zona rurala este aproape nesemnificativa, desi casele
    din aceste zone sunt cele mai predispuse la a fi afectate de o
    calamitate naturala.

    Surse din industrie spun ca tocmai acest risc major de daune i-a
    facut pe unii asiguratori sa refuze promovarea si vanzarea acestor
    polite in mediul rural.

    Altii spun insa ca inca nu a fost suficient promovat acest tip
    de asigurari, insa dupa aparitia spoturilor TV situatia se va
    amelioara, inclusiv in ceea ce priveste acoperirea in zona
    rurala.

    Mai mult decat atat, jucatorii din aceasta piata sunt de parere
    ca la sfarsitul celor sase luni de gratie – perioada pe care
    romanii o au la dispozitie pentru a incheia o polita obligatorie de
    locuinta, dupa care vor fi sanctionati prin amenzi – numarul
    locuintelor asigurate va fi exponential mai mare.

    Nicolae Musat, vicepresedintele PAID si directorul general al
    City Insurance, spune ca firma pe care o conduce a vandut pana acum
    500 de astfel de polite, dar estimeaza ca la jumatatea lunii
    ianuarie 2011, atunci cand se vor incheia cele sase luni, va avea
    in portofoliu intre 25.000 si 30.000 de asigurari obligatorii de
    locuinte vandute.

  • BNR mentine dobanda neschimbata, “monitorizeaza cu vigilenta evolutia mediului economic”

    Cresterea inflatiei anuale, la 7,58% in august, a fost
    marginal inferioara valorii proiectate in cadrul celui mai recent
    exercitiu de prognoza, apreciaza BNR, ceea ce reflecta un grad
    relativ mai redus de transferare a majorarii TVA asupra indicelui
    preturilor de consum, in conditiile persistentei deficitului de
    cerere.

    Pe de alta parte, “posibilitatea manifestarii
    unor efecte semnificative de runda a doua ale majorarii TVA ramane
    preocupanta”, conchide BNR. Perspectivele pe termen scurt indica
    riscuri in evolutiile preturilor administrate si ale preturilor
    produselor alimentare in context sezonier, precum si persistenta
    incertitudinilor privind efectele masurilor de consolidare fiscala,
    ceea ce, in contextul situatiei curente de pe scena sociala si
    politica interna, reclama pastrarea unei atitudini prudente a
    politicii monetare.

    CA al BNR “reafirma ca BNR monitorizeaza cu vigilenta evolutiile
    interne si ale mediului economic international, astfel incat, prin
    utilizarea adecvata a instrumentelor de care dispune, sa asigure
    realizarea si mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu si
    a stabilitatii financiare”.

    De asemenea, BNR are in vedere gestionarea
    adecvata a lichiditatii din sistemul bancar.

    Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen
    Bank Romania, care a anticipat, la fel ca si cei mai multi
    analisti, ca BNR nu va opera nicio modificare de dobanda, considera
    ca “daca tensiunile pe piata locala vor creste, iar preturile
    alimentelor vor incepe sa creasca, atunci BNR ar putea fi nevoita
    sa majoreze dobanda cheie in urmatoarea perioada”.

    Dumitru se refera la tensiunile sociale legate
    de aplicarea masurilor de austeritate fiscala, despre care se
    asteapta sa persiste in lunile urmatoare, ceea ce “ar putea avea un
    anumit impact negativ asupra cursului de schimb si a ratei
    dobanzii”. In privinta cursului de schimb insa, economistul-sef al
    Raiffeisen anticipeaza insa doar o depreciere marginala, cu un
    raport leu-euro de 4,30 la sfarsitul lunii decembrie.

    Dobanda de politica monetara a ramas
    neschimbata din data de 5 mai, cand a fost coborata de la 6,5%. A
    fost a patra reducere de dobanda de la inceputul anului, cand
    nivelul dobanzii se situa la 8% pe an.

    Urmatoarea sedinta de politica monetara a CA
    al BNR va avea loc la 2 noiembrie.

  • Apartamente de 2 si 3 camere in Capitala, vandute la executari silite cu preturi de la 27.000 de euro

    Acum, in oferta bancilor se pot gasi apartamente cu doua sau
    trei camere in Bucuresti, uneori chiar in centru, la preturi
    incepand de la 27.000 de euro. Exista si case cu ceva teren in
    Bucuresti, care sunt scoase la vanzare la preturi pornind de la
    53.000 de euro.


    Cititi mai multe
    despre preturile locuintelor pe
    www.incont.ro.

  • Paradoxul crizei: Romania a inregistrat cele mai mari cresteri de salarii dintre tarile din regiune

    Nu la fel de multi ca in anii precedenti, dar, chiar si asa,
    cresterile salariale din Romania din acest an le-au depasit pe cele
    din alte tari din regiune.


    Cititi mai multe
    despre cresterile salariale din Romania pe
    www.incont.ro.

  • Ce-si doresc romanii de la o banca?

    Siguranta este, de asemenea, un beneficiu care trebuie insuflat
    de catre institutia bancara clientilor, fiind un criteriu de maxim
    interes, arata acelasi studiu, reprezentativ la nivel urban, pe un
    esantion de 800 de respondenti cu varste intre 16 si 64 de ani.


    Comportamentul personalului se dovedeste de asemenea a fi un
    element important in alegere, clientii solicitand ca angajatii
    bancii sa fie in primul rand bine informati, dar si amabili si
    dispusi sa ajute.

    Un sistem bine pus la punct de desfasurare a activitatilor,
    promptitudinea, dar si adaptarea la nevoile clientilor sunt aspecte
    care, de asemenea, pot face diferenta intre serviciile
    bancilor.

  • Popoviciu investeste 20 mil. euro in mallul din Oradea

    “Am reusit intr-o luna sa ajungem la faza finala in
    ceea ce priveste negocierea cu retailerii pentru ocuparea a circa
    60% din spatiul disponibil. Vom miza pe segmentul de entertainment,
    care are alocat circa 10.000 de metri patrati din mall”, a declarat
    Cristina Dinu, administratorul Shopping Center Holding.

    Firma Shopping Center Holding este controlata de Karias Trading,
    inregistrata in Limassol, Cipru, iar Dumitru Ciocoiu, un apropiat
    al omului de afaceri Gabriel Popoviciu, detine 10% din actiuni.

    Proprietarii au schimbat numele
    centrului comercial din Tiago Mall in Oradea Shopping
    City.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • Craciunul sau revelionul la munte? Pachetele de Anul Nou, de doua ori mai scumpe decat in restul anului

    “Nu oferim niciun discount pentru rezervarile timpurii. La noi,
    clientii isi rezerva cu un an inainte sejurul de Craciun sau
    Revelion, fiind clienti fideli. In momentul de fata 90% din
    camerele pe care la avem sunt rezervate pentru sarbatorile de
    iarna”, a declarat un reprezentant al complexului Cheile Gradistei
    din Moeciu, care opereaza 280 de locuri de cazare in sapte vile si
    doua hoteluri.


    Cititi mai multe
    despre cat costa o camera de revelion pe
    www.mediafax.ro.

  • Topul celor mai mari salarii din economie in 2009

    Potrivit datelor centralizate la ANAF, cinci bancheri
    au avut in 2009 castiguri salariale nete reprezentand echivalentul
    a peste un milion de euro fiecare, cu toate ca anul trecut
    profiturile bancilor pe care le conduc au inregistrat scaderi de
    profit cu doua cifre, dupa standardele internationale de raportare
    financiara.

    Aceasta situatie apare ca o adevarata sfidare
    la adresa crizei din economie si nu este specifica Romaniei. In
    Vest, scandalurile privind politicile de bonusare din banci s-au
    tinut lant in ultimii doi ani, pe piata circuland informatii despre
    manageri de top care au preferat sa recurga la concedieri de
    personal pentru ca bonsurile conducerii sa nu fie afectate.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • Munca de chinez italian

    De-a lungul anilor, Italia a invatat lectia dura ca nu poate
    concura cu China in ce priveste preturile. Asa ca visul oamenilor
    de afaceri a fost ca Italia urma sa vanda calitate, nu cantitate.
    De secole, orasul medieval fortificat Prato, de langa Florenta, a
    produs unele dintre cele mai bune tesaturi ale lumii, devenind un
    simbol pentru curentul sic “Made in Italy”. Si apoi au venit
    chinezii.

    Muncitorii chinezi, mai intai cativa imigranti, apoi zeci de
    mii, au inceput sa se stabileasca in Prato la sfarsitul anilor ’80.
    Ei au transformat centrul de referinta in textile intr-unul de
    productie de masa de tesaturi ieftine, imbogatindu-i pe multi,
    starnind frustrari si alimentand recent ciocniri care au adus in
    schimb acuze de intoleranta si ipocrizie.Orasul este acum cea mai
    mare aglomerare urbana de chinezi din Europa – unii cu forme
    legale, cei mai multi fara. Aici, in inima Toscanei, muncitorii
    chinezi muncesc 24 de ore din 24 in circa 3.200 de ateliere facand
    haine, pantofi si accesorii ieftine, adeseori cu materiale
    importate din China, care se vand in magazinele ieftine si in cele
    cu preturi medii din lumea intreaga.

    E o problema “Made in Italy”: cu acceptul institutiilor slabe
    ale Italiei si in conditiile marii tolerante de aici fata de
    eludarea legilor, chinezii au facut sa se confunde “Made in China”
    cu “Made in Italy”, subminand atuurile Italiei si capacitatea ei de
    a promova produsele italiene ca fiind exclusiv pentru clientela
    pretentioasa. O parte din nemultumire este culturala: ambianta
    clasica italiana a orasului lasa locul acum unui fel de oras
    chinezesc cu inscriptii in italiana si chineza, iar la bacanii se
    vinde mancare importata din China.

    Dar ce pare sa-i deranjeze cel mai mult pe unii italieni este ca
    veneticii ii bat la propriul lor joc – evaziunea fiscala si
    stralucitoarele metode de a naviga prin binecunoscuta birocratie
    incalcita a Italiei – si au creat un nou sector infloritor de
    economie subterana, in vreme ce multe dintre firmele locale din
    Prato au inchis portile. Rezultatul este o combinatie toxica intre
    ramasite de temeri cu privire la imigratie si de temeri privind
    viitorul economiei.

    “Acesta ar putea fi viitorul Italiei”, avertizeaza Edoardo Nesi,
    comisarul cultural al provinciei Prato. “Italia ar trebui sa aiba
    grija la aceste riscuri.”Situatia a evoluat dincolo de controlul
    autoritatilor fiscale si pentru imigratie. Potrivit Bancii Italiei,
    chinezii din Prato trimit in fiecare zi cate 1,5 milioane de dolari
    in tara natala, in principal castiguri din comertul cu textile si
    tesaturi. Profituri de asemenea amploare nu sunt insa raportate la
    fisc, iar unii oficiali spun ca asiaticii prefera sa-si repatrieze
    profiturile decat sa investeasca pe plan local. Conform
    autoritatilor, crima organizata – chineza si italiana – e in
    crestere, implicand nu doar importuri ilegale de materii prime, dar
    si trafic de fiinte umane, prostitutie, jocuri de noroc si spalare
    de bani.

    Restul Italiei urmareste cu atentie situatia. “O multime de
    companii din Emilia Romagna, Puglia si Veneto se tem ca mediul lor
    sa nu ajunga la fel ca in Prato”, spune Silvia Pieraccini, autorul
    cartii “Asediul chinezesc”, despre ascensiunea “modei pronto” sau a
    economiei “fast fashion”. Tensiunile s-au accentuat de cand
    autoritatile italiene au efectuat in primavara raiduri in
    atelierele care foloseau munca la negru si s-au acutizat si mai
    mult la sfarsitul lui iunie, cand procurorii italieni au arestat 24
    de suspecti si au anchetat 100 de firme din regiunea Prato.
    Acuzatiile mergeau de la spalare de bani pana la prostitutie,
    escrocherie si etichetarea unor produse importate cu “Made in
    Italy”.

    Si totusi, multi chinezi din Prato sunt ofensati de ideea ca ei
    ar fi tras in jos orasul.”Daca nu veneau chinezii in Prato, ar mai
    fi existat moda pronto?”, se intreaba Matteo Wong, 30 de ani,
    nascut in China si crescut aici, care conduce un oficiu de
    consiliere pentru imigrantii chinezi. “Au luat cumva chinezii
    locurile de munca ale italienilor? Dimpotriva, au oferit multe
    locuri de munca italienilor. “In ultimele luni, Prato a devenit un
    punct de tensiune diplomatica. Oficialii italieni spun ca guvernul
    chinez nu a facut suficient pentru problema imigrantilor ilegali si
    depun eforturi pentru un acord bilateral cu China ca sa-i
    identifice si sa-i deporteze pe acestia.E de asteptat ca Prato sa
    ajunga pe agenda vizitei din octombrie a premierului chinez Wen
    Jiabao la Roma.

  • Videoconferintele – sau cum reduc companiile costurile

    “Pentru inceput vom intra in legatura directa cu o colega din
    Bulgaria si cu un coleg care se afla cu doua etaje mai jos. Vreau
    sa va arat cum functioneaza sistemul.” Asa a inceput saptamana
    trecuta Cristian Popescu, directorul general al Cisco Romania,
    demonstratia unei videoconferinte. Discutia a avut loc intr-o sala
    special amenajata pentru asemenea tip de intalniri – peretii de
    culoare crem erau izolati fonic, suprafata unuia dintre ei fiind pe
    jumatate acoperita de un ecran. Pe masa din fata ecranului se afla
    dispozitivul, de forma unui telefon fix, ce permite conectarea
    participantilor la videoconferinta aflati in locuri diferite.

    Aici se intalnesc managerii Cisco Romania pentru a comunica cu
    filialele din strainatate si a tine legaturile cu clientii si
    partenerii. La inceput, in anul 2007, compania a introdus sistemul
    de teleprezenta doar intern, intre sucursale, pentru ca mai apoi sa
    se extinda si la celelalte categorii. “Intr-o videoconferinta, dupa
    cinci minute, participantii incep sa uite ca se afla in fata
    ecranului si au senzatia de intalnire fata in fata”, apreciaza
    Popescu, socotind ca la nivelul lunii trecute Cisco a avut peste
    30.000 de conferinte de teleprezenta la nivel mondial.

    “Eu unul particip de zece ori pe saptamana la acest tip de
    intalniri. Desi in ultima perioada am calatorit mai putin in
    interes de serviciu, nu imi pare rau, pentru ca deplasarile
    inseamna pierdere de timp si lipsa de productivitate”, completeaza
    directorul Cisco. Alexandru Mina, coordonator de comunicare al
    Panasonic Romania, afirma in schimb ca el nu calatoreste mai putin
    de cand foloseste sistemul de teleprezenta. “Videoconferintele vin
    doar ca o completare a deplasarilor – ne ajuta sa verificam datele,
    sa aducem imbunatatiri. Nu au niciun dezavantaj”, comenteaza
    Mina.

    El tine sa sublinieze diferenta dintre teleconferinta si
    videoconferinta, ca grad de eficienta a comunicarii: “Prima este
    impersonala, substituie cu greu comunicarea fata in fata, in timp
    ce a doua te ajuta sa vezi persoanele cu care vorbesti, reactiile
    si gesturile lor. Eu particip la videoconferinte de doua-trei ori
    pe saptamana, insa la nivel de companie au loc si trei-patru
    videoconferinte zilnic”. Si cei de la Procter & Gamble Romania
    au inceput sa foloseasca sistemul de videoconferinte din 2007,
    pentru intalnirile interne in cadrul P&G. In prezent,
    utilizarea acestui sistem s-a extins, inclusiv pentru diverse
    intalniri cu parteneri externi.

    “Avantajele utilizarii sistemului sunt foarte variate”, sustine
    Cornelia Sofronie Pitigoi, external relations manager, Procter
    & Gamble Romania, referindu-se la imbunatatirea
    productivitatii, a colaborarii intre echipe care se afla in locuri
    diferite, dar si la reducerea la nivel global a emisiilor de carbon
    (se reduce numarul calatoriilor) si nu in ultimul rand din punct de
    vedere personal: reducerea numarului de ore petrecut in calatorii
    de afaceri (mai mult timp dedicat familiei).

    Conform mai multor manageri cu care am discutat, cresterea
    productivitatii s-a dovedit pentru ei unul dintre cele mai
    importante castiguri aduse de sistemul de teleprezenta. Timpul de
    calatorie, care de cele mai multe ori genereaza costuri mari, poate
    fi transformat in timp de lucru. In cazul Cisco, spre exemplu, de
    la introducerea sistemului in 2007 si pana in prezent au fost
    economisiti peste 550 de milioane de dolari. Si Computer Generated
    Solutions (CGS), companie de externalizare de servicii de relatii
    cu clientii, a redus cu 30-40% costurile de cand a adoptat sistemul
    de videoconferinte.