Blog

  • Erste: Pretul petrolului va ajunge la 79,8 USD/baril pana la sfarsitul anului

    “Estimam o medie a pretului petrolului de 79,8
    USD/baril pentru sfarsitul anului 2010, urmand sa creasca la 86,8
    USD/baril la sfarsitul anului 2011 si la 102,6 USD/baril pe termen
    lung (sfarsitul anului 2015)”, precizeaza Thomas Unger, analist al
    sectorului petrolului si gazelor in cadrul Erste Group. In ultimele
    12 luni, pretul a avut fluctuatii situate intr-un interval extins
    de 64-87 USD/baril.

    In ce priveste factorii care ar putea influenta pretul titeiului
    pe viitor, stocurile de titei de la nivelul tarilor consumatoare
    din OECD se mentin la un nivel ridicat si ar trebui sa actioneze ca
    tampon in fata volatilitatii. In plus, riscul de deficit al ofertei
    pare a fi minim in urmatorii 2-3 ani, deoarece productia de petrol
    tine usor pasul cu cresterea consumului.

    “Cererea globala de titei a crescut cu 2% fata de media anului
    2009 si se preconizeaza o noua crestere atat pe termen scurt, cat
    si pe termen mediu”, adauga Unger – in primul rand in pietele
    emergente (China). In Europa, cererea de titei ar putea scadea in
    continuare cu aproximativ 0,7% pe an pana in 2020, date fiind
    regulamentele UE mai stricte privind emisiile de CO2 din transport
    si trecerii la autovehicule alimentate electric. In schimb,
    analistul Erste vede potential de crestere in Europa Centrala si de
    Est: “Polonia si Romania par sa detina cel mai ridicat potential de
    crestere – la 60% din media UE, s-ar inregistra o cerere
    suplimentara de 13,5 milioane de tone de titei sau 2% din totalul
    UE”.

    RECOMANDARI: OMV, PETROM

    Ca recomandari de investitii in actiunile companiilor din
    sector, Erste precizeaza ca OMV este “una din optiunile preferate”
    de investitie si isi mentine recomandarea de cumparare. “Chiar daca
    actiunile OMV nu se bucura de atentia pe care o merita, suntem
    convinsi ca aceasta companie va continua sa inregistreze aceleasi
    performante solide. Metodologia noastra modificata de evaluari a
    generat un nou pret tinta de 36,5 euro, in scadere de la 39 EUR”,
    apreciaza Unger.

    In ce priveste Petrom, pretul tinta pentru Petrom a crescut cu
    19%, ajungand la 0,38 lei pe actiune, de la tinta anterioara a
    Erste de 0,32 lei. “Cu aceasta crestere si un mediu favorabil
    pentru echipamentele upstream, avem incredere in recomandarea
    noastra de acumulare. Romania intentioneaza sa lichideze
    participatia sa de 9,8% in compania Petrom prin vanzare pe bursa,
    incurajand astfel libera tranzactionare a actiunilor. Dupa
    finalizarea tranzactiei, exista o mare probabilitate de majorare a
    capitalului cu 600 de milioane de euro in 2011. Cu toate acestea,
    nu am inclus-o pana acum in estimarile noastre, deoarece nu este
    inca definitivata.”

  • Clientii RCS & RDS isi pot plati facturile prin reteaua UniCredit Tiriac Bank

    Clientii pot face platile la casieriile bancii, la
    multifunctionalele de numerar non-stop ale bancii si in reteaua de
    ATM-uri, cu carduri emise de UniCredit Tiriac Bank. Pentru
    viramentul bancar, clientii bancii utilizatori ai sistemelor
    OnlineBanking / BusinessNet au la dispozitie sabloane de plata
    personalizate ce contin o serie de detalii precompletate in vederea
    facilitarii introducerii datelor de catre platitor.

    “Parteneriatul cu RCS & RDS le permite clientilor nostri sa
    economiseasca timp, apeland la mijloace de plata accesibile si
    sigure, precum viramentul bancar, cardul sau aparatele
    multifunctionale puse la dispozitie de banca”, a spus Simona
    Boteanu, Head of Cash Management & E-banking in cadrul
    UniCredit Tiriac Bank.

    RCS & RDS a mai incheiat pana acum conventii de facilitare a
    platii facturilor cu BCR, BRD, Banca Transilvania, ING Bank,
    Carpatica, MKB Romexterra si Citibank.

  • BNR: Cota progresiva nu e o solutie pentru buget – va creste impozitul total pe salarii

    El a explicat ca in momentul de fata exista cincii feluri de
    contributii de asigurari platite de angajator, trei feluri de
    contributii platite de salariat si 16% cota unica, astfel ca la
    fiecare 100 lei venit, 81,8 lei reprezinta impozite pe salarii.

    “Daca s-ar reveni la nivelul din 2005,
    respectiv cu impozit de 40%, si fara modificarea contributiilor la
    asigurari, la 100 de lei venit ar fi 104,5 lei impozite si taxe”, a
    mai aratat Radulescu.

    Detalii pe www.mediafax.ro.

  • Bijuterii la salonul de la Paris. Lux si extravaganta (GALERIE FOTO)


    Hibrid, eco, verde si emisii zero sunt coordonatele fiecarui
    stand de la Salonul International de Automobile de la Paris.
    BUSINESS Magazin va prezinta cele mai noi modele ale producatorilor
    de masini prezenti la salon.

  • De la Lisabona la Vladivostok in 11 zile. Ce spune soferul de Dacia despre cei 16.000 de kilometri

    “Este o masina buna, iar faptul ca a rezistat 16.000 de
    kilometri in 11 zile pe cele mai neprietenoase drumuri din lume
    spune multe”. Vitoldas spune ca brandul Dacia a prins nesperat de
    bine pe piata europeana, dar nu in toate tarile. Spre exemplu,
    spune el, Dacia nu inseamna multe in tara sa de origine, Lituania.
    “Nu multa lume cunoaste Dacia. Mai ales ca suna a Rusia”, glumeste
    jurnalistul. El povesteste ca, in drumul sau catre estul Rusiei,
    putini au fost cei care au recunoscut masina pe care o conducea,
    cei mai multi intrebandu-l “ce e cu masina asta?”.

    Vitoldas explica succesul Dacia pe plan european, accentuand
    importanta pretului si a emisiior de dioxid de carbon: “Pretul
    extrem de competitiv, coroborat cu planurile guvernelor de a innoi
    parcurile auto, reusesc sa tina sus brandul romanesc, chiar si in
    vremuri economice mai dificile.”

    Iar planurile cu sale Dacia nu se opresc aici: “Anul viitor
    planuiesc sa fac turul Americilor”.

  • Cum vor arata mallurile in 2020: preturi negociabile si plati cu telefonul mobil

    Mersul la mall doar pentru a face
    cumparaturi va fi o raritate in urmatorul deceniu. “Comertul in
    general se muta online. De aceea, multe magazine din centrele
    comerciale vor capata aspectul unor showroomuri”, sustine Andrei
    Vacaru, senior consultant al Jones Lang LaSalle.

    Preturile fixe vor disparea.
    Per­sonalul care se ocupa de vanzari va putea sa intre in negociere
    directa cu potentialul client pentru a concura cu magazinele de pe
    internet. Magazinele de tip “clona”, care vand acelasi gen de
    produse, cu aceleasi tehnici de marketing, in orice mall ai intra,
    vor deveni din ce in ce mai putin profitabile. Cei care vor trece
    pragul centrelor comerciale vor plati pentru serviciile pe care
    internetul inca nu le poate furniza.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Guvernul trimite 500.000 de patroni la cursuri de protectia muncii

    Peste 500.000 de mici patroni, care au cel mult 49 de
    angajati in firma, vor face cursuri de protectia muncii, potrivit
    unei hotarari de guvern publicate in Monitorul Oficial. Firmele vor
    avea de facut cursuri de cel putin 40 de ore,
    daca nu au deja un departament intern care se ocupa de
    protectia si securitatea muncii sau care nu apeleaza la o persoana
    autorizata, din afara companiei.

    In cazul firmelor cu cel mult 9 salariati,
    noua lege ii permite angajatorului sa se ocupe singur de protectia
    si securitatea muncii, daca face aceste cursuri de specialitate de
    cel putin 40 de ore.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Fiscul ii pune pe miliardari sa depuna “declaratii de bogatie” din 2011

    Daca dividendele declarate de firma contribuabilului nu
    se “potrivesc” cu declaratia de patrimoniu, atunci averea
    nedeclarata va fi impozitata cu 16%. Pe lista Fiscului sunt deja
    circa 200 de patroni cu averi impresionante, ale caror companii au
    declarat pierderi ani la rand.

    Inspectorii fiscali, care se vor ocupa de
    romanii bogati, vor face parte dintr-o structura noua in ANAF, in
    subordinea Directiei de Mari Contribuabili, si vor fi scoliti,
    incepand cu luna octombrie, de specialisti din UE.

    Detalii pe
    www.gandul.info
    .

  • Exportatorii germani profita de intarirea yenului. Punct ochit: China

    Cel mai recent raport de activitate al Kuka – o companie cu
    sediul in orasul bavarez Augsburg, ai carei roboti industriali
    portocalii sunt o prezenta obisnuita pe liniile de asamblare ale
    uzinelor auto – avea o urma de autosuficienta. Kuka a anuntat in
    august ca vanzarile sale au egalat si au depasit nivelurile
    dinaintea crizei financiare. Prin contrast, vanzarile rivalilor sai
    japonezi erau inca cu o treime sub nivelurile de la inceputul lui
    2008 inainte ca recesiunea globala sa dea peste cap industria
    auto.

    O crestere a comenzilor de la producatorii europeni de
    automobile a sustinut redresarea Kuka. Dar a fost bine si ca euro a
    scazut in fata yenului japonez, ceea ce a dat Kuka un avantaj de
    pret fata de competitorii japonezi, avantaj pe care nu-l avea in
    urma cu un an.”Pretul nu este singurul criteriu, dar este unul
    important”, a declarat intr-un interviu directorul executiv al
    Kuka, Till Reuter. “Un euro mai slab este in avantajul
    nostru.”
    La inceputul lunii septembrie, euro slabise cu 19% fata de yen in
    ultimul an, aproape dublul scaderii fata de dolar. Pe ansamblu,
    calculand din august 2008, euro a scazut cu 36% fata de yen.

    Un yen mai puternic este o veste buna pentru industria auto
    germana, ai carei principali competitori sunt din Japonia. Si este,
    evident, o veste proasta pentru Japonia, unde moneda puternica a
    devenit deja o problema politica. Rivalitatea dintre cele doua tari
    se manifesta in special in China. Aceasta este piata cu cea mai
    rapida crestere pentru multe companii germane, dar proximitatea
    geografica ofera un avantaj exportatorilor japonezi. China a fost
    anul trecut destinatia a 5% din exporturile auto germane, in
    crestere de la 0,6% in 2000. Iar 9,1% din exporturile de
    echipamente germane au mers in China, in crestere de la 2,7% in
    urma cu un deceniu, potrivit Ifo Institut din München.

    “Producatorii japonezi sunt peste tot si ei sunt de obicei
    competitorii cei mai duri”, spune Oliver Wack, un specialist in
    piata chineza de la Federatia Inginerilor Germani, o organizatie a
    breslei.
    De fapt, companiile germane au castigat teren in China anul trecut,
    crescandu-si cota de importuri la 22,9%, fata de 20,6%, in vreme ce
    felia de importuri japoneze in China a scazut la 24,1%, de la 27%,
    potrivit federatiei inginerilor.

    Pentru ca moneda chineza se misca in tandem cu dolarul, yenul
    creste fata de yuan, pana si euro a ajuns mai ieftin. Dar
    economistii si managerii avertizeaza ca sunt multe alte motive
    pentru castigurile Germaniei. Spre exemplu, Germania a beneficiat
    de masivele investitii ale Chinei in infrastructura, ca de pilda in
    termocentrale, unde au fost favorizate companii ca Siemens. Iar
    costul initial, in euro sau in yeni, este adeseori un element
    secundar pe pietele unde se vand echipamente industriale
    specializate sau utilaj greu si unde atat companiile japoneze, cat
    si cele germane sunt puternice. Clientii se uita dupa considerente
    ca eficienta energetica, care ar putea fi un factor de cost mai
    important pe termen lung.

    Putine companii germane se plang ca yenul e puternic. “Daca
    Japonia are o moneda puternica, evident ca asta ajuta companiile
    germane”, explica Steffen Elstner, specialist in exporturi la Ifo
    Institut. Avantajul este mic, dar semnificativ, adauga Rolf
    Schneider, seful diviziei de studii macroeconomice la asiguratorul
    german Allianz. El calculeaza ca aprecierea dolarului fata de euro
    a adus 3-4% la exporturile germane, in vreme ce cresterea yenului
    nu a adus mai mult de 1%.

    Dar “1% e inca relativ mult”, spune Schneider. “Pentru
    companiile care concureaza direct cu cele germane, el joaca un rol
    decisiv.”

  • Cum se vede Champs-Elysees dupa 100 de ani de Renault (GALERIE FOTO)

    Bertrand Etienne, oficial al companiei Renault, il numeste
    simultan “teatrul distractiilor” si “cel mai important pol al
    afacerilor din Franta”. Practic, magazinul deschis pe Les Champs,
    cum ii spun francezii pe scurt, a trecut prin mai multe etape de-a
    lungul vremii. Dupa ce initial prezenta modele de masini de lux
    pentru elite, cu timpul s-a transformat tot mai mult in punct de
    vanzare pentru toate categoriile de clienti.


    Mijlocul anilor 1900 l-a schimbat la fata. Dupa aparitia
    publicitatii, sediul s-a transformat in Le Pub, devenind un local
    de socializare, dispus pe doua etaje, in care potentialii clienti
    puteau sa manance si sa bea exact ca intr-o cafenea. Spre finele
    secolului al XX-lea, Renault dezvolta conceptul de restaurant, iar
    Le Pub devine un veritabil loc de intalnire pentru parizienii care
    strabat a cincea cea mai scumpa artera din lume.