BusinessMagazin

Blog

  • România, pe penultimul loc în regiune la utilizarea de online banking, deşi procentul a crescut de 3 ori

    În Slovacia, gradul de utilizare a serviciilor de online banking se ridica în 2013 la 45%, iar în Ungaria se situa la 27%.

    Aproape o treime dintre utilizatorii de Internet banking (28%) utilizează canalul pentru a efectua plăţi fără numerar, ordine de plată sau pentru a-şi verifica situaţia contului, potrivit unui studiu comandat de Erste Group şi BCR.

    Acesta a fost realizat în februarie pe un eşantion de 1.238 de persoane cu vârste între 15 şi 65 de ani, reprezentând populaţie bancarizată şi clienţi cu venituri medii spre mari, cu un portofoliu de investiţii.

    O cincime dintre persoanele care au relaţie cu cel puţin o bancă foloseşte serviciul de online sau mobile banking, dar şi serviciile dintr-o sucursală, se arată într-un comunicat al BCR.

    În România, 26% dintre participanţii cu vârste între 30 şi 49 ani deţin un smartphone, 14% o tabletă, 47% au un PC si 41% un laptop sau notebook. Circa jumătate (47%) dintre utilizatorii de smartphone şi tablete utilizează internet banking-ul pe telefoane sau tablete pentru plăţi şi ordine de plată, iar 41% folosesc un browser pentru verificarea conturilor şi a soldului.

    Potrivit studiului, 69% dintre cei care deţin deja produse bancare efectuează plăţi, retrageri şi constituie depozite la zona de self service, fiind canalul de tranzacţionare folosit cel mai des, iar zona de consiliere rapidă deserveşte peste 60% din respondenţi pentru operaţiuni de tranzacţionare.

    Totodată, 63% dintre respondenţi se informează cu privire la produsele bancare direct din unitatea bancară, 51% solicită consiliere, iar 28% se informează de la familie sau prieteni.

    BCR are peste 250.000 de utilizatori activi ai serviciilor bancare digitalizate.

  • Popularitatea lui Vladimir Putin atinge un nou record în august

    Astfel, 87 la sută dintre ruşii intervievaţi susţin acţiunile preşedintelui, ceea ce înseamnă o creştere de 22 de puncte procentuale faţă de ianuarie. Numărul persoanelor nemulţumite de acţiunile lui Vladimir Putin a scăzut la 13 la sută în august.

    Acesta este cel mai ridicat nivel de la războiul ruso-georgian din 2008, când popularitatea lui Putin ajunsese la 88 la sută.

    Şi popularitatea premierului Dmitri Medvedev a crescut, fiind de 71 la sută în august faţă de 48 la sută în ianuarie.

    În plus, 66 la sută dintre persoanele intervievate apreciază că ţara se îndreaptă în direcţia bună (faţă de 43 la sută în ianuarie) şi 19 la sută au o opinie contrară (faţă de 41 la sută în ianuarie).

    Studiul centrului Levada a fost realizat în perioada 1-4 august pe un eşantion format din 1.600 de persoane reprezentative pentru populaţie.

    Un sondaj realizat la sfârşitul lui iulie de institutul apropiat puterii VTsIOM asigura că ruşii sunt mai fericiţi ca oricând, indicele de mulţumire a populaţiei atingând un nivel istoric în iulie (79 de puncte).

    Sondajele recente au arătat că ruşii nu se tem de sancţiunile votate împotriva ţării lor. Economiştii apreciază totuşi că toate eforturile lor nu se vor resimţi imediat în rândul populaţiei.

    Putin a ordonat, miercuri, restricţii privind importurile de produse agroalimentare provenind din ţări care au adoptat sancţiuni economice împotriva Rusiei.

    Cota de popularitate a lui Vladimir Putin a depăşit 80 la sută odată cu alipirea Crimeei în martie. Ea nu a coborât practic niciodată sub 60 la sută de când a preluat puterea în 2000.

  • RĂSPUNSUL Rusiei la sancţiunile occidentale: “Interdicţie totală” pentru majoritatea produselor alimentare din Europa şi SUA

    Această interdicţie se referă vită, porc, pasăre, peşte, brânză, lapte, legume şi fructe provenind din Statele Unite, Uniunea Europeană, Australia, Canada şi Norvegia.

     

  • Cea mai războinică angajată din România. Au vrut să o concedieze şi a cerut 99 de SALARII COMPENSATORII

    “Angajatorul pune condiţiile la angajare. La plecare, le pune angajatul”, spune Carmen Ştirbu, senior associate în cadrul casei de avocatură Schoenherr şi Asociaţii.

    Companiile continuă să facă ordine nu doar în rândul angajaţilor din posturile de execuţie, ci şi în rândul celor ce îi conduc. Uneori, prezenţa lor pe statul de plată nu s-a mai justificat şi sub pretextul “optimizării costurilor” angajaţii au ieşit din schemă. “Cei mai mulţi se simt nedreptăţiţi şi spun că au fost concediaţi abuziv, iar alţii nu vor decât să se razbune pe fostul angajator”, spunea anterior avocatul Iulian Pătrăşcanu.

    Radu Furnică, preşedintele firmei Leadership Development Solution, care a recrutat de-a lungul carierei peste 600 de manageri de top, spune că profilul managerilor cu cele mai multe şanse de a încheia o clauză de exit este extrem de exclusivist şi indică personajele cu funcţii de preşedinte sau vicepreşedinte de companie, din domenii puternice, precum serviciile financiare, şi cu experienţă de măcar 20 de ani în spate. La plecare, aceştia pot primi între şase şi 12 salarii compensatorii, în funcţie de poziţia ocupată şi de negocierea initială.

    Există totuşi şi cazuri ce ies din tipare. “Discutam cu un manager din FMCG, care îmi spunea că şi-a negociat în contract o clauză de exit de 15 salarii compensatorii”, spune George Butunoiu, head hunter-ul ce conduce firma de executive search George Butunoiu Ltd.. Sunt însă mai rare şi nu sunt legate atât de practicile specifice domeniului sau companiei, ci de cât de dorit a fost managerul respectiv la momentul angajării.

    Angajaţii lipsiţi de acest “privilegiu” stabilesc abia la final o sumă pentru care sunt dispuşi să plece. Uneori, pretenţiile managerilor depăşesc orice imaginaţie. “Cel mai exotic caz pe care l-am avut a fost al unei femei manager din telecom, care a cerut 99 de salarii compensatorii. Până la urmă, a primit doar 24″, povesteşte avocatul Iulian Pătrăşcanu. El mai spune că în topul celor mai războinici angajaţi, femeile ocupă de departe locul fruntaş, majoritatea acceptând cu greu faptul că nu mai sunt dorite sau utile în companie.

    În alte cazuri, când este vorba de companii multinaţionale, plata salariilor compensatorii se face conform unei alinieri la politica centrală a companiei-mamă. “Am avut un client, manager de bancă, restructurat şi care la plecare a primit nu cât erau dispuşi să-i ofere şefii săi locali, adică două salarii compensatorii, ci valoarea stabilita prin politica de la nivel global, adică cinci salarii compensatorii”, îşi aminteşte Pătrăşcanu. În acest caz, conflictul de muncă nu a mai ajuns până în instanţă, ci s-a consumat în spatele uşilor închise, în urma unor negocieri la sânge, asistate de avocaţi. “Sunt şi cazuri când discuţiile sunt imposibile, iar reacţiile managerilor sunt surprinzătoare. Am mers, la un moment dat, cu un client la negociere, iar fostul său şef a luat foc când a văzut ca a venit cu avocatul şi a avut o ieşire nervoasă”, afirma Pătrăşcanu.

    Multe companii au fost nevoite să plătească din greu pentru decizia de a concedia, după ce foştii angajaţi şi-au cerut drepturile în instanţă. Nouă din zece cazuri ce ajung în faţa judecătorilor se termină cu câştigul salariatului, nu doar pentru că legislaţia muncii îi este favorabilă acestuia, ci şi pentru că în companii sunt multe nereguli în ceea ce priveste relatţile dintre angajaţi şi angajatori.

  • Preţuri începând de la 19,9 lei pentru un drum cu trenul de la Bucureşti spre litoral în weekend

    Prin oferta “Bilet de Weekend”, din Bucureşti Nord spre şi dinspre litoral tariful este de 19,9 lei/ sens/ călătorie cu trenurile Regio sau 37,7 lei cu trenurile InterRegio.

    Comparativ, potrivit informaţiilor furnizate pe site-ului companiei, joi sunt disponibile patru trenuri de la Bucureşti la Constanţa, InterRegio, iar preţul unui bilet întreg la clasa a doua este de 62 lei.

    “CFR Călători recomandă achiziţionarea anticipată a biletelor la Trenurile Soarelui pentru a putea beneficia de avantajoasele oferte comerciale. În funcţie de perioada de anticipaţie cu care este achiziţionat biletul, reducerile pornesc de la 10% pentru o anticipaţie de 6 zile şi ajung până la 25% pentru anticipaţia de peste 21 de zile, adică 45,13 lei. Reducerea pentru cumpărarea cu anticipaţie se cumulează cu reducerea de 5% acordată pentru toate biletele cumpărate online”, se arată într-un comunicat al transportatorului feroviar de călători.

    Programul estival de transport feroviar Trenurile Soarelui 2014 este valabil până la data de 15 septembrie şi cuprinde peste 44 de trenuri spre şi dinspre litoral şi Delta Dunării.

     

  • Preşedintele Liberiei decretează stare de urgenţă din cauza epidemiei de Ebola

    Amintind măsurile luate de două săptămâni în ţară pentru a limita extiderea bolii, între care concediu impus de 30 de zile pentru funcţionarii neesenţiali, închiderea şcolilor şi dezinfectarea locurilor publice, Sirleaf a declarat că “ameninţarea continuă să crească”.

    “Ignoranţa, sărăcia, precum şi practicile culturale şi religioase bine ancorate continuă să exacerbeze propagarea bolii, în special în provincie”, a subliniat ea, referindu-se în special la contactul cu cadavrele în timpul ritualurilor funerare.

    “Amploarea şi scara epidemiei, virulenţa şi mortalitatea virusului depăşesc de acum capacităţile şi prerogativele celor câtorva agenţii guvernamentale sau ale ministerului”, a continuat preşedintele liberian.

    “Virusul Ebola, ramificaţiile şi consecinţele bolii constituie în prezent o problemă ce afectează existenţa, securitatea şi bunăstarea Republicii, reprezentând un pericol clar şi imediat”, a afirmat Sirleaf înainte de a decreta stare de urgenţă pentru 90 de zile, care va fi supusă joi aprobării Parlamentului.

    Epidemia de Ebola, cea mai gravă din istorie de la apariţia virusului în 1976, a provocat 932 de morţi din cele 1.711 cazuri (confirmate, suspecte sau probabile): 363 în Guineea, 282 în Liberia, 286 în Sierra Leone şi unul în Nigeria, potrivit ultimului bilanţ din 4 august al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

    Ultimele bilanţuri sunt foarte îngrijorătoare pentru Liberia, care numără 48 dintre cele 108 noi cazuri, respectiv 27 dintre cele 45 de decese.

     

  • Profitul net al Deutsche Telekom a crescut cu 34% în trimestrul al doilea, la 711 milioane euro

    Veniturile Deutsche Telekom au scăzut cu 0,3%, la 15,11 miliarde de euro.

    La creşterea profitului grupului a contribuit divizia T-Mobile din SUA, care a revenit la profit în trimestrul al doilea după pierderi înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut, precum şi un schimb de spectru cu Verizon Communications, care a generat un câştig înainte de taxe de circa 400 milioane euro.

    Deutsche Telekom deţine o participaţie de 67% la T-Mobile, iar directorul general al grupului german, Timotheus Hoettges, urmează să comenteze pe parcursul acestei zile speculaţiile legate de vânzarea diviziei, potrivit unui purtător de cuvânt.

    Analiştii anticipau că T-Mobile va încheia un acord de vânzare cu Sprint Corp, care să ducă la creşterea competitivităţii companiilor, dar Sprint a decis să renunţe la preluare, a relatat Wall Street Journal în această săptămână.

    Cu puţin timp înainte de această decizie, operatorul francez Ilian ca făcut o ofertă de preluare a unei participaţii majoritare la T-Mobile, dar nu a obţinut acces la datele financiare ale acesteia, au spus persoane apropiate situaţiei.

    Preşedintele Dish Network, Charlie Ergen, a declarat miercuri că grupul este interesat la rândul său de preluarea T-Mobile US.

    Fondurile din vânzarea T-Mobile ar fi binevenite pentru Deutsche Telekom, care investeşte mai multe miliarde de euro pentru modernizarea reţelei fixe din Germania şi contracararea concurenţei Vodafone Group şi Liberty Global, care operează reţele de televiziune prin cablu pe piaţa germană.

    Potrivit Deutsche Telekom, declinul numărului de abonaţi pentru telefonia fixă a încetinit, iar operaţiunile pe segmentul mobil din Germania sunt în mare parte stabile. În restul Europei, veniturile au scăzut, dar profitul a fost susţinut de reducerea costurilor.

    Pe ansamblul anului, Deutsche Telekom a confirmat estimările, anticipând un profit înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare (EBITDA) de circa 17,6 miliarde euro.

    În trimestrul al doilea, profitul EBITDA a urcat cu 0,3%, la 4,43 miliarde euro, uşor peste estimările analiştilor intervievaţi de Bloomberg, de 4,39 miliarde de euro.

    Deutsche Telekom controlează grupul elen OTE, prezent în România prin Romtelecom şi subsidiara locală a operatorului de telefonie mobilă Cosmote.

  • Procesul lui Pistorius a fost reluat

    Rechizitoriul procurorului va fi urmat, joi sau cel mai probabil vineri, de pledoaria avocatului apărării, Barry Roux.

    Oscar Pistorius, 27 de ani, riscă o pedeapsă de 25 de ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat că a ucis-o cu premeditare pe Reeva Steenkamp, un fotomodel de 29 de ani, cu care avea o relaţie de trei luni, când a împuşcat-o, la 14 februarie 2013.

    Pistorius afirmă că a împuşcat-o pe Reeva Steenkamp din greşeală, crezând că este un hoţ.

     

  • Operatorul aerian low-cost Dobrolet din Rusia vrea să cumpere avioane de 1,5 miliarde de dolari de la Boeing

    Livrarea a 16 avioane Boeing 737-800 va avea loc în perioada 2017-2018, iar Dobrolet a plătit deja un avans, a declarat purtătorul de cuvânt al companiei Maxim Fetisov, transmite Bloomberg.

    Dobrolet nu a precizat când va face o comandă fermă pentru aceste avioane.

    Anunţul referitor la achiziţia de aeronave, într-un moment în care operaţiunile Dobrolet sunt suspendate, arată hotărârea Aeroflot de a relua activitatea diviziei low-cost în pofida sancţiunilor impuse de UE din cauza crizei din Ucraina.

    Aeroflot a suspendat operaţiunile Dobrolet pe 4 august, la o zi după ce companiile europene au anulat contractele de leasing, service şi asigurări cu compania.

    Directorul general al Dobrolet, Vitali Saveliev, a declarat luna trecută, într-un interviu acordat Bloomberg că operatorul dispune de două avioane Boeing 737-800 şi alte 10 la comandă. El a spus atunci că operatorul nu va face achiziţii suplimentare până când Rusia nu va liberaliza reglementările referitoare la trasnsporturile aeriene.

    Avioanele Boeing 737-800 au un preţ de listă 93,3 milioane de dolari, potrivit site-ului constructorului american de avioane, dar de regulă cumpărătorii plătesc mai puţin.

    Boeing 737 este cel mai utilizat avion la nivel mondial şi concurează cu aeronavele A320 fabricate de Airbus.

    Dobrolet a plătit avansul pentru achiziţia de avioane pe 4 august, în aceeaşi zi în care a încetat activităţile. Compania efectua curse între Moscova şi Crimeea, regiune a cărei anexare de către Rusia a escaladat tensiunile.

    Sancţiunile impuse de SUA şi Europa au afectat diferite aspecte ale economiei ruse. Măsurile UE au avut impact asupra Dobrolet, precum şi asupra finanţării marilor bănci din Rusia pe piaţa europeană, în timp ce sancţiunile americane anterioare au inclus interzicerea călătoriilor unor apropiaţi ai preşedintelui Vladimir Putin.

    Liderul rus a introdus miercuri restricţii asupra importurilor de alimente din ţările care au impus sancţiuni din cauza sprijinului Rusiei pentru rebelii din Ucraina.

    Pentru Boeing, acordul cu Dobrolet menţine deschis un canal de vânzări care a fost închis în timpul războiului rece.

    Prima comandă a Aeroflot pentru Boeing a avut loc în 1997, iar numărul total al aeronavelor cumpărate de la compania americană totaliza în iunie 48 de aparate.

    În luna mai, directorul operaţional al Boeing, Dennis Muilenburg, a renunţat la participarea la Forumul Economic Internaţional de la St. Petersburg.

  • Lidia Solomon a plecat de la Vodafone pentru o poziţie de manager la Honeywell

    Potrivit unor surse de pe piaţa de telecom, Lidia So­lo­mon a părăsit Vodafone pentru a prelua o poziţie de management la nivel internaţional pe segmentul de marketing în cadrul Honey­well România. Con­tac­tată de ZF, Lidia Solomon a precizat doar că este vorba de „un rol interna­ţional de marketing communication într-o altă industrie decât telecom“, fără a preciza despre ce companie este vorba.

    Lidia Solomon s-a alăturat echipei Vodafone din anul 2001, iar de atunci a avut mai multe roluri în companie, fiind responsabilă cu zonele de comunicare cu media, comunicare internă, brand şi marketing PR şi responsabilitate socială corporativă (CSR). În 2003, Solo­mon a fost numită în funcţia de director de relaţii publice în cadrul Connex, fiind implicată şi în campania de redenumire a operatorului din Con­nex în Voda­fone. Apoi, din 2007 ea a ocupat poziţia de director de comunicare în cadrul Vodafone şi a fost ulterior şi membru în board-ul Fundaţiei Voda­fone Româ­nia. Înainte de colaborarea cu Vodafone, Solomon a lucrat aproape 4 ani la HBO România pe poziţia de „PR Officer“.

    Mai multe pe zf.ro