BusinessMagazin

Blog

  • Bombardierele ruseşti au pătruns de 16 ori în spaţiul aerian american în ultimele zece zile

    Numeroasele zboruri ale bombardierelor ruseşti Tu-95 au determinat ridicarea de la sol a unor avioane militare americane de câteva ori. De asemenea, în timpul unei incursiuni în apropiere de Alaska, a fost detectat şi un avion rusesc de strângere de informaţii împreună cu bombardierele.

    “În ultima săptămână, NORAD a identificat vizual avioane ruseşti care operau în şi în jurul zonelor de identificare şi apărare americane”, a declarat maiorul Beth Smith, purtătoare de cuvânt pentru Comandamentul Nordic American şi Comandamentul Nord-American de Apărare Aerospaţială (NORAD).

    Smith a subliniat că zborurile ruseşti şi-au intensificat activitatea dar a minimalizat ameninţarea, afirmând că acestea sunt misiuni şi exerciţii de antrenament obişnuite.

    Zborurile au fost efectuate în principal de-a lungul zonei de identificare şi apărare aeriană a Alaskăi, ce acoperă Insulelel Aleutine şi partea continentală a statului, iar o incursiune a implicat intrarea în zona de apărare aeriană a Canadei, a precizat Smith.

    Bombardierele au fost un Tu-95 (Ursul H în terminologia NATO) şi un Tu-142 (Ursul F), o aeronavă de recunoaştere maritimă, a precizat ea, adăugând că în timpul incursiunilor din ultimele zece zile a fost identificat şi un avion de spionaj Il-20.

    Alţi oficiali din cadrul apărării susţin că numărul mare de incursiuni aeriene este foarte neobişnuit şi duce cu gândul la Războiul Rece.

    Forţele strategice nucleare ruseşti par să “încerce să testeze reacţiile noastre de apărare aeriană sau sistemele noastre de comandă şi control”, susţine un oficial din cadrul apărării. “Nu sunt numai nişte misiuni de antrenament”, adaugă el.

  • Şeful CJ Brăila, acuzat de abuz în servciu şi conflict de interese, reţinut de DNA Galaţi

    Alături de şeful CJ Brăila, au mai fost reţinuţi de procurorii anticorupţie în acest dosar Florin Mija şi Nicolae Moisiu, funcţionari publici, membri în comisiile de evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice, la data faptelor, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată.

    Din ordonanţele de reţinere întocmite de procurori a reieşit că, în cauză există date şi probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă potrivit căreia, în perioada 2009 – 2010, inculpaţii Gheorghe Bunea Stancu, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila (ordonator principal de credite), Mija Florin şi Moisiu Nicolae şi-au încălcat atribuţiile de serviciu, în contextul procedurilor de atribuire a unor contracte de achiziţii publice, pentru realizarea unor obiective de interes local şi judeţean, organizate de CJ Brăila.

    Modul în care au fost organizate şi s-au derulat licitaţiile în perioada de referinţă a condus la situaţia ca un număr de trei societăţi comerciale să deţină monopolul lucrărilor licitate de Consiliul Judeţean Brăila, fiind practic singurele firme care participă şi câştigă contractele de achiziţie publică pe plan local şi judeţean.

    În situaţia în care existau şi alţi ofertanţi, firmele agreate fie ofereau preţul cel mai mic, fie îndeplineau “anumite” condiţii apreciate ca esenţiale de către membrii comisiilor de analizare şi evaluare a ofertelor, situaţie care, în mod inevitabil, a condus la câştigarea procedurilor respective, arată procurorii DNA.

    De altfel, la una din firme Bunea este, în mod indirect, acţionar, mai spun procurorii.

    Totodată, la această situaţie s-a ajuns din cauza exercitării defectuoase a atribuţiilor de serviciu de către membrii comisiei de evaluare a ofertelor, prin alegerea unor oferte financiare neprofitabile, dar şi gestionării ineficiente a bugetului local de către preşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, care avea şi calitatea de ordonator principal de credite.

    Potrivit DNA, urmare a îndeplinirii în mod defectuos a atribuţiilor de serviciu de către funcţionarii menţionaţi s-a cauzat un prejudiciu în valoare totală de 2.924.817,60 lei şi vătămarea intereselor legitime ale agenţilor economici care au participat la procedurile de achiziţii publice şi au fost descalificaţi în mod discriminatoriu.

    Cei trei inculpaţi urmează a fi prezentaţi, vineri, Tribunalului Galaţi cu propunere de arestare preventivă.

    Procurorii DNA au mai dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspecţii: Georgel Ghenea, Jenica Dumitraşcu, Vasile Puia, Ionică Popescu şi Ionel Puşcă, funcţionari publici, membri în comisiile de evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice, la data faptei, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată.

    De asemenea, sunt urmăriţi penal Vasile Soare şi Cristian Cătălin Stăncic, administratori ai unor societăţi comerciale, pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu în formă continuată, şi Camelia Bratu, Cornel Grigore şi Gheorghe Ciudatu, diriginţi de şantier, la data faptei, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu.

    Aceştia din urmă, în calitate de diriginţi de şantier, au avizat situaţii de plată, în luna septembrie 2009, făcând posibilă plata lucrărilor, deşi procesele verbale de recepţie a acestora fie nu se regăsesc la dosar, fie au fost încheiate în cursul anului 2010.

    În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii, precum şi al Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei.

  • Dan Voiculescu a fost condamnat la zece ani de închisoare, în dosarul ICA

    Decizia finală în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) este anunţată vineri de Curtea de Apel Bucureşti, Completul care a judecat dosarul a anunţat verdictul în şedinţă publică.

    Ziua pronunţării a fost anunţată, joi, după ce avocaţii inculpaţilor au depus la instanţă concluziiile finale, în scris.

    Marţi, la ultimul termen al procesului, Dan Voiculescu a susţinut că rechizitoriul dosarului ICA este “incorect” şi “bazat pe falsuri, nu pe probe” şi că întreaga urmărire penală s-a făcut în lipsa sa pentru că timp de un an şi trei luni a fost “vânat” de procurori, fără a fi chemat la DNA.

    Gheorghe Mencinicopschi a spus că nu vrea ca familia sa să ajungă în stradă, Corneliu Popa a rugat instanţa să ţină cont că are o fetiţă cu probleme de sănătate, iar Sorin Pantiş a susţinut că în dosarul ICA nu există prejudiciu, în ultimul cuvânt dat inculpaţilor în dosarul ICA

    Avocaţii inculpaţilor din dosarul ICA au cerut, marţi, în pledoariile finale, achitarea clienţilor lor, pe motiv că aceştia sunt nevinovaţi. În cadrul pledoariilor finale, apărătorii au cerut şi ridicarea sechestrului asigurator pus în cazul mai multor inculpaţi.

    La acelaşi termen, procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a prezentat concluziile finale în dosarul ICA, cerând magistraţilor de la CAB să respingă apelul inculpaţilor, cererea de schimbare a încadrării juridice din spălare de bani în tăinuire şi contestaţia fiicelor lui Voiculescu privind sechestrul asigurator.

    Pe de altă parte, şi DNA a cerut schimbarea încadrării juridice a faptelor judecate, din art. 29 lit. c în art. 29 lit. b şi c din Legea 656/2002 republicată în 2012 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism.

    Articolul menţionat, care se referă la spălarea banilor, prevede că această infracţiune este constituită de “ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni” (litera b), dar şi de “dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni” (litera c).

    În acest context, Gheorghiţă Mateuţ a cerut, marţi, un nou termen, pentru pregătirea apărării, solicitarea fiind respinsă de instanţă. “În 7 iulie, s-a pus în vedere avocaţilor să pregătească concluziile pe schimbarea încadrării juridice. Astfel, avocaţii au avut timp suficient să pregătească apărările. Practic, nu este vorba despre noi infracţiuni, ci tot despre spălarea banilor”, a explicat preşedintele completului, judecătoarea Camelia Bogdan.

    După respingerea cererii de acordare a unui nou termen, Mateuţ a făcut o nouă solicitare de recuzare a completului, şi aceasta fiind respinsă, ca inadmisibilă.

    Termenele de luni şi marţi ale dosarului au fost foarte lungi, dezbaterile durând circa 11 ore în fiecare dintre cele două zile.

    Luni, procurorul a cerut pedepse mai mari pentru toţi inculpaţii şi aplicarea legii mai favorabile în acest caz, şi anume a noului Cod penal. În cazul lui Dan Voiculescu, judecat pentru spălare de bani, pedeapsa maximă prevăzută de noua lege penală este de 10 ani de închisoare.

    Tot luni, avocaţii inculpaţilor au înaintat aproximativ 40 de cereri, majoritatea fiind respinse de instanţă. Avocatul lui Dan Voiculescu, Gheorghiţă Mateuţ, a cerut să fie audiaţi şeful statului, Traian Băsescu, primar general la vremea faptelor incriminate, foştii miniştri ai Agriculturii Ilie Sârbu şi Dacian Cioloş.

    Dosarul privind privatizarea ICA este judecat din 1 iulie de completul format din magistraţii Camelia Bogdan şi Mihai Alexandru Mihalcea de la CAB, aceştia fiind desemnaţi după ce preşedintele completului iniţial, Stan Mustaţă, a fost arestat pentru trafic de influenţă, iar celelălalt membru, Florică Duţă, s-a pensionat.

    În 26 septembrie 2013, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Dan Voiculescu la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani. Instanţa a constatat atunci că a fost împlinit termenul de prescripţie specială şi a dispus încetarea procesului penal pentru cealaltă infracţiune de care a fost acuzat Dan Voiculescu de către procurorii DNA, respectiv cea de folosire, de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, a influenţei şi autorităţii date de această calitate în scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

    Gheorghe Mencinicopschi, fostul ministru Sorin Pantiş, Corneliu Popa, Cătălin Sandu Jean, Vlad Săvulescu şi Flavius Adrian Pop au fost condamnaţi la şase ani de închisoare cu executare.

    Instanţa a mai dispus condamnarea la câte cinci ani de închisoare cu executare a lui Gheorghe Sin, Constantin Baciu, Alexandru Petre, Grigore Marinescu şi Vica Ene. În cazul lui Marian Gheorghe
    Domnişoru, instanţa a dispus încetarea procesul penal, constatând că acesta a decedat în cursul procesului penal.

    Sentinţa a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care va da o decizie definitivă în acest dosar.

    Dan Voiculescu şi alte 12 persoane au fost trimişi în judecată în acest dosar la începutul lunii decembrie 2008. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie susţin că privatizarea frauduloasă a ICA ar fi fost făcută în folosul lui Dan Voiculescu, fiind realizată prin subevaluarea bunurilor institutului cu peste 7,7 milioane de euro. Potrivit procurorilor, prejudiciul produs în urma acestei privatizări se ridică la peste 60 de milioane de euro.

     

  • 10 ani de Business Magazin

    Am avut privilegiul de a scrie aceste poveşti, dar şi de a identifica trenduri şi de a intui care vor fi oamenii care vor face istorie. Am scris despre cele mai mari tranzacţii, despre tinerii manageri pe care se bazează economia României, am votat cei mai admiraţi CEO şi am scris poveşti aspiraţionale pentru antreprenori şi pentru oameni care îşi doresc să aibă succes.

    Avem o arhivă impresionantă, care narează istoria businessului românesc din ultimii 10 ani şi care ne califică drept cei mai potriviţi pentru a povesti prin trecut şi prin experienţă despre viitor.  Acesta este principalul motiv pentru care am dezvoltat secţiunea aniversară BM 10 ani, în care prezentăm şi updatăm vârfurile editoriale care ne-au consacrat.

    Sunt Iuliana Roibu, redactor şef adjunct al Business Magazin, şi va mulţumesc pentru că ne sunteţi alături de 10 ani.

  • Ministrul Agriculturii: Interdicţia Rusiei privind importurile de alimente din UE poate afecta producătorii români

     “Sancţiunile împotriva statelor UE afectează şi România, chiar dacă noi nu exportăm foarte mult alimente pe piaţa rusă. În 2013, România a exportat în Rusia produse alimentare de 41 milioane de euro. România ar putea fi însă afectată, pentru că o serie de alte ţări din UE, care exportau masiv în Rusia, vor trebui să-şi găsească altă piaţă de desfacere şi vor crea astfel presiune şi asupra producătorilor români, printr-o concurenţă agresivă”, a declarat Constantin pentru MEDIAFAX.

    El afirmă că se impune o discuţie rapidă la nivelul Uniunii Europene şi trebuie luate măsuri ferme în faţa unei situaţii în care, în mod natural, fiecare stat va încerca să-şi protejeze propria industrie.

    “Preocuparea mea este să le ofer producătorilor români o piaţă de desfacere care să nu fie alterată de producţiile care nu se mai vând în Rusia. Doar exporturile de legumele şi fructele din UE către Rusia ajung la 2,7 miliarde de euro, ca să dăm doar un exemplu”, a spus ministrul Agriculturii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Stare de alertă după ce o importantă reţea hidrografică din Canada a fost poluată

    Ţinând cont de toxicitatea produselor utilizate de mina din muntele Polley, situată între lacurile Polley şi Quesnel, este strict interzis populaţiei din regiune să consume, să înoate sau să utilizeze apă din bazinul hidrografic aflat în aval de lacul Quesnel, a amintit miercuri districtul regional Cariboo. În total, sute de persoane sunt afectate de această poluare.

    Procedurile de extragere a aurului şi cuprului din mină necesită folosirea unor metale sau produse chimice precum seleniu, arsenic, plumb, cadmiu sau mercur, produse toxice care se regăsesc în bazinul de reziduuri, a explicat John Werring, specialist în cadrul fundaţiei pentru mediu David Suzuki.

    Districtul Cariboo, situat în Munţii Stâncoşi la nord-vest de Vancouver, “a decretat stare de urgenţă pe plan local” pentru a lua toate măsurile de securitate necesare pentru localitatea Likely, situată în aval de lacul Quesnel, potrivit unui comunicat.

    Ruperea digului bazinului de decantare de 4 kilometri, luni, a provocat deversarea a “10 milioane de metri cubi de apă şi a 4,5 milioane de metri cubi de nisip fin în lacul Polley”, a afirmat Bill Bennett, ministrul Minelor din British Columbia.

    Autorităţile sanitare au insistat pe interdicţia de a consuma apă sub toate formele. Chiar după ce este fiartă, apa este improprie consumului. Interdicţia este valabilă şi pentru “animalele domestice, precum şi pentru vite”, conform ministerului.

    Grupul Imperial Metals, care exploatează mina de cupru şi aur, a informat că nu cunoaşte momentan “cauza ruperii digului”.

    Deocamdată este prea devreme pentru a măsura amploarea catastrofei, dar în opinia lui John Werring, metalele grele se vor regăsi în lanţurile vegetale şi animale mulţi ani, iar prezenţa cadmiului sau mercurului va fi detectabilă “în următoarele decenii”.

    Aceste produse toxice, care se vor dilua în imensele rezerve de apă, “nu sunt o ameninţare imediată” pentru sănătatea umană, dacă oamenii nu consumă apa.

    Pentru a sublinia periculozitatea acestor produse, Werring a amintit că mercurul afectează sistemul cerebral, cadmiul este un agent cancerigen, iar arsenicul este o otravă.

  • Accesul în salina Slănic Prahova, restricţionat după ce un lift cu turişti a căzut în gol

    Salina de la Slănic, judeţul Prahova, a fost închisă turiştilor care vor să intre în mina de vizitare, situată la aproximativ 208 metri în subteran, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Directorul salinei Slănic, Liviu Soare, convocat, joi, la Prefectura Prahova, la o discuţie cu reprezentanţii mai multor instituţii, a declarat, la finalul întâlnirii, că singurii care mai pot intra în salină sunt turiştii care şi-au cumpărat bilete de tratament şi care sunt transportaţi în mină cu microbuzele, prin zona de exploatare.

    “În momentul de faţă au acces numai cei care au bilete de tratament. Accesul se face auto, cu mijloace de transport ale unei firme care are încheiat contract cu mina” a afirmat Liviu Soare.

    Directorul salinei de la Slănic Prahova a precizat că este vorba despre aproximativ 200 de persoane care au bilete şi al căror acces este permis în mina de vizitare. De asemenea, acesta a spus că liftul folosit pentru a coborî şi a urca turiştii în şi din mina de la Slănic a fost închis.

    Liviu Soare a precizat, răspunzând unei întrebări, că lifturile au fost puse în funcţiune în anul 1936 şi că de atunci asigură transportul spre şi dinspre subteran. El a spus că ceea ce s-a întâmplat miercuri a fost “pur şi simplu un incident tehnic”, că liftului i s-a făcut luni revizia tehnică săptămânală, cu două zile înainte de incident, iar expertiza tehnică a fost făcută în aprilie 2013 şi este valabilă doi ani.

    Un lift al Salinei Slănic a căzut în gol peste un metru, miercuri după-amiază, transportul spre şi dinspre subteran fiind complet blocat. Reprezentanţi ai salinei declarau miercuri pentru MEDIAFAX că nicio persoană nu se afla în lift în momentul în care acesta s-a defectat.

    Directorul Liviu Soare, care nu a putut fi contactat miercuri, a afirmat joi că în momentul incidentului în lift se aflau opt persoane, reprezentând capacitatea maximă a ascensorului.

    Pe de altă parte, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Prahova anunţă, într-un buletin de presă de joi, că în momentul în care s-a produs incidentul în lift se aflau zece persoane, respectiv nouă adulţi şi un copil.

    Conform ISU Prahova, toţi cei zece au primit îngrijiri medicale de la echipajele SMURD şi ale ambulanţei, un bărbat de 56 de ani fiind transportat la spital după ce a suferit un traumatism la un picior.

    Liviu Soare a spus că turistul a suferit o luxaţie în urma căreia are piciorul în ghips.

    Peste 300 de persoane care au rămas în subteran au fost evacuate din mina de vizitare prin mina de exploatare, de unde au fost scoase la suprafaţă cu două microbuze, operaţiunea durând două ore şi jumătate. Mai mulţi dintre turişti au făcut atacuri de panică.

    Întrebat când va fi repornit liftul, directorul Liviu Soare a spus că nu ar putea da “un pronostic” în această privinţă.

    “Momentan este închis, nu aş putea să dau un pronostic, dar este de durată, pentru că dacă tot ne apucăm să facem o treabă trebuie să o facem la modul cel mai serios şi când dăm drumul să ştim că e o treabă nemţească, apăsăm pe buton şi totul merge OK”, a spus Liviu Soare.

    Acesta a adăugat că există un studiu de fezabilitate realizat în anul 2012, care prevede realizarea mai multor investiţii la salina de la Slănic, între care un hotel, studiu care menţionează şi existenţa pe viitor al unui lift modern, dar că “din păcate acest studiu nu a fost pus în valoare până acum”.

  • Profi a deschis două magazine, la Mediaş şi Târgu-Mureş, şi se apropie de o reţea de 240 unităţi

    Magazinul inaugurat la Mediaş se întinde pe o suprafaţă totală de 655 metri pătraţi, iar cel din Târgu-Mureş are 558 metri pătraţi, fiind al nouălea din judeţul Mureş.

    Prezent în 118 localităţi din 40 de judeţe şi cu peste 5.500 de angajaţi, Profi este al doilea mare retailer modern din România.

    Reţeaua de supermarketuri şi-a dublat profitul net anul trecut, de la 13,1 milioane lei în 2012 la 26,8 milioane lei (6 milioane euro), în timp ce cifra de afaceri a crescut cu 26%, la 1,45 miliarde lei (330 milioane euro).

    Retailerul a deschis 63 de magazine în 2013 şi şi-a propus să menţină ritmul de inaugurări şi în acest an.

  • Un fost deputat italian a fost condamnat la plata a 10.000 de euro pentru discriminare

    Fostul deputat Carlo Taormina a fost condamnat pentru discriminare de tribunalul din Bergamo, din nordul Italiei, potrivit cotidianului La Stampa.

    Carlo Taormina a fost dat în judecată în urma unui interviu acordat în octombrie anul trecut postului Radio24, în care a afirmat că persoanele gay “sunt anormale”.

    Justiţia a decis ca fostul deputat să plătească 10.000 de euro organizaţiei pentru drepturile minorităţilor sexuale Rete Lenford, care a formulat plângerea împotriva politicianului.

    Verdictul a fost salutat de asociaţia Arcigay, al cărei preşedinte, Flavio Romani, a afirmat că verdictul reprezintă o premieră în Italia.

  • Ministrul Agriculturii: Interdicţia Rusiei privind importurile de alimente din UE poate afecta producătorii români

    “Sancţiunile împotriva statelor UE afectează şi România, chiar dacă noi nu exportăm foarte mult alimente pe piaţa rusă. În 2013, România a exportat în Rusia produse alimentare de 41 milioane de euro. România ar putea fi însă afectată, pentru că o serie de alte ţări din UE, care exportau masiv în Rusia, vor trebui să-şi găsească altă piaţă de desfacere şi vor crea astfel presiune şi asupra producătorilor români, printr-o concurenţă agresivă”, a declarat Constantin pentru MEDIAFAX.

    El afirmă că se impune o discuţie rapidă la nivelul Uniunii Europene şi trebuie luate măsuri ferme în faţa unei situaţii în care, în mod natural, fiecare stat va încerca să-şi protejeze propria industrie.

    “Preocuparea mea este să le ofer producătorilor români o piaţă de desfacere care să nu fie alterată de producţiile care nu se mai vând în Rusia. Doar exporturile de legumele şi fructele din UE către Rusia ajung la 2,7 miliarde de euro, ca să dăm doar un exemplu”, a spus ministrul Agriculturii.

    Acesta a afirmat că în relaţiile comerciale cu România, Rusia a fost “necinstită” în anii trecuţi, atunci când a respins alimente româneşti pe motive de standarde de calitate.

    “După interziceri ale importurilor din state precum Republica Moldova, România sau Polonia, pe diverse motive, Rusia certifică acum că şi acelea au fost decizii politice”, a continuat Constantin.

    Ministrul a adăugat că a vobit joi cu comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, care a afirmat că săptămâna viitoare va avea loc o reuniune la nivel tehnic la Bruxelles pe această temă.

    “El a spus că pe măsură ce se vor cunoaşte exact care sunt sancţiunile şi domeniile supuse sancţiunii, Comisia va reacţiona prompt”, a precizat Constantin.

    Premierul Dmitri Medvedev a anunţat joi că Rusia a decreta o “interdicţie totală” pentru majoritatea produselor alimentare provenind din ţările europene şi din Statele Unite, ca răspuns la sancţiunile occidentale împotriva Moscovei.

    Interdicţia se referă la carnea de vită, porc, pasăre şi peşte, precum şi la brânză, lapte, legume şi fructe provenind din Statele Unite, Uniunea Europeană, Australia, Canada şi Norvegia.

    “Interdicţia va putea fi ridicată însă dacă partenerii noştri vor da dovadă de o abordare constructivă”, a declarat Medvedev într-o intervenţie televizată.

    Embargoul nu se referă la alimentele pentru bebeluşi şi cetăţenii ruşi vor putea în continuare să cumpere din străinătate, deşi orice tentativă de a profita de situaţie pentru a revinde produsele interzise va fi “aspru pedepsită”.