BusinessMagazin

Blog

  • A renunţat la o bursă în străinătate şi la o carieră în multinaţionale şi face 40.000 de euro educând firmele din România

    „Esenţa lucrurilor la mine a fost mereu legată de o alegere: rămân cu bursa sau îmi fac o afacere, vând afacerea sau o păstrez, mă angajez sau încep un alt business“, îşi descrie Cosmin Mălureanu parcursul antreprenorial. În prezent, conduce firma Ascendia Design, axată pe dezvoltarea de software educaţional, care a ajuns anul trecut la 25 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 350.000 de euro, cu un profit net de circa 40.000 de euro.

    Fiu de profesor de economie, tânărul a fost pasionat dintotdeauna de această disciplină: a participat la olimpiade naţionale, dar şi la numeroase jocuri economice în cadrul Junior Achievement Young Enterprise Europe, odată cu intrarea programului în România. După absolvirea liceului, a fost acceptat la secţia de Cibernetică a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, iar primul job l-a obţinut chiar în anul I, ca asistent în cadrul echipei care se ocupa de calculatoarele din dotare.

    Şi-a întrerupt studiile de la ASE după ce a fost acceptat în cadrul unei burse care îi oferea oportunitatea de a studia aceeaşi disciplină în Grecia. Între timp, în România se lucra la sistemul naţional de informatizare a şcolilor şi liceelor şi a văzut în aceasta o oportunitate de business de neratat, mai ales pentru că lucrase anterior pentru un profesor care dezvolta software educaţional.

    Astfel, şi-a convins părinţii că, deşi avea o bursă de 500 de euro, mai mare decât salariile lor de atunci, cea mai bună variantă pentru el era să îşi înceapă propria afacere. Avea 20 de ani când, împreună cu alţi trei colegi şi cu sprijinul dirigintei din liceu, au înfiinţat firma Spiderman. Au dezvoltat câteva scenarii de software educaţional pe care au reuşit să le vândă către Siveco, firma ce câştigase implementarea proiectului în toată ţara. Viziunea diferită dintre partenerii de afaceri şi dorinţa lui Mălureanu de a-şi reîncepe studiile din România i-au determinat însă să vândă firma după doi ani de activitate. Le-au revenit fiecăruia câte 20.000 de euro, iar Mălureanu şi-a investit toţi banii pe piaţa de capital.

    „Am început să fac cursuri, să fiu cunoscut în zona pieţei de capital şi să multiplic de cinci ori suma câştigată“, descrie Mălureanu activitatea din acea perioadă. Deşi domeniul îl pasiona şi primise două oferte de joburi plătite cu aproximativ 2.000 de dolari, ca broker în cadrul unui fond de investiţii, dar şi ca membru al unei echipe de dezvoltare dintr-o companie din zona IT, Mălureanu a ales din nou varianta antreprenoriatului. „Dacă pe piaţă exista oportunitatea, era cazul să mă mişc.“ Astfel, în 2007, în pofida pespectivelor unei vieţi boeme şi lipsite de griji pe care i le-ar fi putut oferi brokerajul, Mălureanu a pus bazele firmei Ascendia Design, investind cei 100.000 de euro pe care îi strânsese.

    Firma a lucrat la început ca subcontractor pentru diverse companii integratoare, dezvoltând conţinut pentru proiecte la nivel naţional şi internaţional, în ţări precum Cipru, Egipt, Maroc, Kazahstan. Pe lângă dezvoltarea de e-content pentru marii integratori, a început să ofere servicii de dezvoltare de conţinut personalizat pentru companii.
     

  • Electroprecizia speră să exporte motoare electrice de 750.000 euro în SUA şi Canada

    “Aceste motoare se livrează pe diverse aplicaţii fabricate în Europa (pompe de vid, grupuri hidraulice, ventilatoare). Estimăm vânzarea (în SUA şi Canada – n.r.) în primul an a unui număr de 6.000 de motoare, echivalentul a 750.000 de euro, şi estimăm o creştere de 20-25% anual a vânzărilor pe aceste tipuri de motoare”, potrivit datelor companiei transmise la solicitarea MEDIAFAX.

    Electroprecizia Electrical Motors a obţinut luna trecută dreptul de comercializare a aplicaţiilor pentru motoarelor electrice asincrone pe piaţa din USA şi Canada.

    Grupul Electroprecizia produce motoare şi echipamente electrice şi are peste 1.000 de angajaţi. Grupul exportă 90% din producţie.

    Mai mulţi acţionari cumulează 50,3% din acţiunile Electroprecizia, iar firma Intercom din Sfântu Gheorghe controlează 49,69% din capital.

  • Dolarul s-a apreciat la maximul ultimelor nouă luni faţă de euro

    Moneda americană s-a apreciat faţă de 15 din 16 valute importante la nivel mondial, după ce guvernatorul Rezervei Federale din Dallas, Richard Fisher, a declarat cu o zi în urmă că oficialii băncii centrale a Statelor Unite au devenit mai înclinaţi spre o politică monetară mai agresivă, transmite Bloomberg.

    “Trebuie să rămânem aproape de dolar. Ucraina a revenit în centrul atenţiei, ca un factor care poate avea un impact negativ asupra creşterii economice. Economia americană este într-o stare mult mai bună, iar legătura istorică a dolarului cu perioadele de incertitudini şi riscuri este cunoscută, aşa că acolo se vor îndrepta investitorii”, a declarat Derak Halpenny, director pentru cercetarea pieţelor globale la Bank of Tokyo-Mitsubishi UFJ în Londra.

    Dolarul este în urcare cu 0,3%, la 1,3343 unităţi pentru un euro, după ce s-a apreciat în timpul tranzacţiilor la 1,3333 unităţi, cel mai ridicat nivel atins după 8 noiembrie 2013.

    Preşedintele Fed Dallas a arătat într-un interviu că vede o presiune sporită ca banca centrală să renunţe la politica monetară relaxată, care depreciază moneda, el considerând că membrii comitetului de politică monetară al instituţiei încep să ajungă la aceeaşi opinie.

    Dolarul este susţinut şi de cererea preşedintelui rus Vladimir Putin adresatã guvernului de la Moscova, pentru pregătirea unui răspuns la sancţiunile impuse de Statele Unite şi Europa. Putin nu a arătat niciun semn că ar da înapoi în privinţa Ucrainei, Rusia masând trupe la graniţa cu această ţară, în cea mai amplă manevră de acest tip de la retragerea forţelor armate din regiune, în luna mai.

    Dolarul s-a apreciat cu 1,9% în ultima lună, susţinut de temerile investitorilor că tensiunile politice şi sancţiunile impuse Rusiei vor afecta creşterea economică din Europa.

    Euro este în declin pentru a doua şedinţă consecutiv faţă de dolar, influenţat şi de scăderea comenzilor fabricilor germane cu 3,2% în iunie, faţă de luna mai, când a avut loc un declin de 1,6%. Analiştii anticipau o creştere a comenzilor de 0,9%.

    Un alt factor negativ este contracţia de 0,2% consemnată de economia Italiei în trimestrul al doilea, după un declin de 0,1% în primele trei luni ale anului.

  • Compania care va da lovitura fatală agenţiilor de turism: plăteşti 7 euro pe noapte pentru un apartament de lux

    “Mi-am găsit cazare în Sarajevo, la zece minute distanţă de centru, cu o privelişte superbă asupra oraşului.  Apartamentul avea două dormitoare şi ne costa 28 de euro pe noapte” spune Cristina, 25 de ani, angajată într-o multinaţională şi care s-a întors recent dintr-un concediu petrecut în Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru şi Serbia. Cristina a călătorit cu încă trei persoane, iar cazarea în apartamentul din Sarajevo a ajuns astfel să coste 7 euro/noapte. Ea este unul dintre românii care şi-au găsit cazare folosind serviciul Airbnb, care oferă oamenilor posibilitatea de a închiria propriile case turiştilor, oferind astfel o alternativă hotelurilor, de cele mai multe ori scumpe şi uneori “neprietenoase” prin calitatea serviciilor puse la dispoziţia clienţilor.

    Persoane individuale  devin astfel hotelieri şi îşi închiriază fie canapeaua, camerele, apartamentele şi casele oferind o multitudine de alternative aflate la un click distanţă de turişti din toată lumea. Gazdele stabilesc un preţ/noapte, iar Airbnb colectează banii, păstrând un procent din sumă. 

    Cristina a avut parte de aceeaşi experienţă în Belgrad: ea şi cei trei prieteni au plătit 60 de euro pentru un apartament în centru, închiriat de la un tânăr care şi-a înscris locuinţa pe site în urmă cu doi ani. Tânărul i-a aşteptat cu pliante, parola de wireless şi recomandări de restaurante şi baruri. În călătoria lor, la plecare, au stat şi într-un hotel din Belgrad, pentru care au plătit fiecare câte 20 de euro pe noapte.  « Era neîngrijit, fără prosoape şi cu Internet care mergea foarte prost. În plus, cel care ne-a întâmpinat de la recepţia hotelului nu ştia limba engleză ».

    Calitatea găzduirii pe platforma Airbnb nu este standardizată, la fel ca în cazul hotelurilor listate pe site-uri precum Priceline.com sau Booking.com, dar prin intermediul serviciului, turiştii au acces la spaţii inedite, precum o casă în copac din Hawaii, o barcă cu vedere la Turnul Eiffel sau pur şi simplu un pat mai ieftin. Unul dintre exemplele de pe site-ul Airbnb este insula Nanuku Levu din Arhipelagul Fiji. Turiştii pot rezerva întreaga insulă în schimbul sumei de 500 de dolari/ noapte în luna august. Proprietatea în care se asigură cazarea este dotată cu trei dormitoare şi o bucătărie.

    Fondat în 2008, Airbnb este un start-up care are la bază o poveste clasică din Silicon Valley. Cofondatorii, Brian Chescky şi Joe Gabbia, au început să îşi închirieze saltelele din apartament în perioada unei conferinţe pentru a reuşi să îşi plătească chiriile din San Francisco. Aranjamentul era disponibil prin site-ul Airbedandbreakfest.com. Afacerea nu a avut succes de la început, ţinând cont că Mr.Chesky, CEO-ul, de profesie designer, nu stârnea încrederea generată de profilul inginerilor web tipici şi mulţi dintre investitori nu credeau în acest model atipic de afaceri. Pentru a trece de impas, au vândut cutii de cereale prin care au reuşit să câştige zeci de mii de dolari. Mişcarea l-a impresionat pe fondatorul unui incubator din Silicon Valley ce l-a acceptat în cadrul acestuia. Compania şi-a extins de atunci serviciul de închirieri la 600.000 de listări în mai mult de 190 de ţări. Veniturile de anul trecut s-au dublat faţă de anul anterior şi au ajuns la 250 de milioane de dolari, potrivit Wall Street Journal. 

    Compania a obţinut recent o finanţare de 475 de milioane de dolari de la un fond de investiţii privat. Finanţările strânse de companie până în prezent ajung astfel la 826 milioane de dolari, iar valoarea acesteia este estimată în prezent la 10 miliarde de dolari.
     

  • La fel de importantă cu E=mc2! Iată formula matematică a fericirii

    Cercetătorii britanici (care alţii!?), de la University College London spun că au ajuns la o formulă de reprezentare matematică a fericirii – de fapt a unui moment de fericire – şi au publicat respectiva formulă în Proceedings of the National Academy of Sciences. În cuvinte, formula se traduce astfel: fericirea creşte în momentul în care câştigăm iar aşteptările noastre sunt reduse; reversul medaliei este că nivelul de fericire se reduce în timp.

    Aţi înţeles deja, poate, că britanicii nu au măsurat întreg nivelul de statisfacţie a individului, ci mai degrabă clipa de mulţumire iscată de un câştig, un premiu. Dar au ajuns la o serie de concluzii interesante, care ar trebui ştiute.Cercetătorii au “măsurat” minţile a 26 de subiecţi angrenaţi într-un joc de noroc; participanţii au notat pe o scală de la 1 la 10 nivelul lor de fericire, iar datele au fost coroborate cu activitatea cerebrală şi cu istoricul participării şi cu succesele respectivilor, şi au ajuns la formula de mai sus.

    Cercetătorii au descoperit că nu suma totală de bani câştigată în joc a oferit cele mai intense momente de fericire. Formula încorporează “factorul uitare”, care spune că fericirea obţinută dintr-un anume căştig se diminuează pe măsura trecerii timpului, aşa că după zece noi etape de joc nivelul fericirii din experienţa iniţială este zero. Formula mai spune că fericirea creşte când lucrurile merg mai bine decât estimam iniţial – de exemplu un premiu 0 lire duce la scăderea nivelului de fericire dacă alternativa era un câştig de 2 lire, dar acelaşi premiu de 0 lire creşte nivelul de fericire dacă alternativa era o pierdere de 2 lire.

    În baza formulei, cercetătorii au fost în măsură să prezică nivelul general de satisfacţie a mai mult de 18.000 de oameni care jucau un joc similar pe smartphone, ceea ce este un rezultat onorabil: poţi prezice, în baza cercetării creierelor a 26 de oameni cum se vor comporta 18.000.
    Până în prezent nivelul de fericire era măsurat cu ajutorul unui chestionar, un proces subiectiv şi imprecis. Dar studiul britanicilor arată că există şi o modalitate matematică de a cuantifica fericirea, ceea ce ar introduce factorul precizie în cunoaşterea minţii umane.

    Studiul este disponibil la www.pnas.org

  • Isărescu: Vom intra în zona euro când o autostradă va trece Carpaţii. Să se dezvolte şi Las Fierbinţi

    Guvernatorul BNR a reluat tema autostrăzii care să treacă munţii întrebat de ce creşterea economică din ultimii ani nu se regăseşte în buzunarele românilor şi de ce cresc discrepanţele regionale, care duc, practic, la două Românii, cu realităţi diferite.

    “Când cineva studiază eonomia are producerea venitului şi distribuţia. Faptul că România are distribuţia mai mult sau mai puţin polarizată, că România se dezvoltă polarizat, în câteva enclave, mai ales în zone în care sunt investişii străine directe, Bucureşti, Constanţa, Craiova, Piteşti, câteva zone din Transilvania, ţine de altceva decât de un indice agregat care este legat de creşterea economică.

    Creşterea economică este evidentă şi n-o vedem într-o singură cifră, avem creştere de producţie industrială, 8-10% creştere de exporturi, dublarea exporturilor în câţiva ani. În aceste cifre vă asigur că n-ai cum să minţi, că nu e vorba doar de statistica noastră, e vorba de statistica celuilalt. Deci, când tu exporţi, celălalt importă. Dar că este vorba despre un alt tip de creştere economică faţă de ceea ce eram noi obişnuţi, sau cel puţin generaţia mea, echilibrată, repartizată raţional pe întreg teritoriul ţării, este altceva”, a explicat Isărescu.

    Oficialul BNR a arătat că, personal, este foarte preocupat de această problemă, precizând că a mai spus că intrarea în zona euro nu o vede în condiţiile unei Românii foarte enclavate.

    “M-a întrebat cineva când văd România în zona euro şi i-am spus: când va trece prima autostradă Carpaţii, cam atunci. N-ai cum să dezvolţi alte zone dacă treci pe serpentine prin Carpaţi, asta aşa ca să vorbim puţin metaforic. Sunt lucruri diferite, am văzut că este o preocupare când se vede în buzunarul oamenilor. La unii se vede, la alţii nu se vede, asta este tipologia de creştere economică în care ne situăm, şi nu ne situăm de ieri, de azi, ne situăm de ani buni”, a adăugat Isărescu.

    Guvernatorul băncii centrale susţine nu doar că se pot schimba lucrurile repede, dar chiar este necesară o asemenea abordare pentru a putea adera la euro, întrucât zone întregi din ţară nu ar putea face faţă altfel unui asemenea proces.

    “Eu aş vrea să schimbăm destul de repede, pentru că o să revin pe gluma aceea, trebuie să intre în zona euro şi cei de la Las Fierbinţi, nu? Vă daţi seama că lumea nu se schimbă uşor, se schimbă mai greu. Bucureştiul poate să intre în zona euro, nici nu văd … 2 milioane, cam atât are şi o ţară baltică populaţia. Numai că nu poţi să-l desprinzi. Se agaţă cei de la Las Fierbinţi de noi şi-l trag în jos”, a afirmat guvernatorul BNR.

    Isărescu a adăugat că deşi indicatorii macroeconomici arată o situaţie bună, cu inflaţie scăzută, deficit mic de cont curent, creştere economică şi exporturi, mai sunt încă paşi de făcut în direcţia reformelor structurale.

     

  • Isărescu: Suntem pregătiţi să apropiem mai mult dobânzile în piaţă de rata de politică monetară

    “Într-o asemenea situaţie nu putem să rămânem la infinit. Am venit şi cu dobânda foare jos, nu mai avem inflaţie, deci micşorăm jocul dobânzilor. Să devedem cine se va mişca mai mult, rezerva, cursul de schimb, asta nu pot să vă spun acum, chiar dacă aş ştii nu v-aş spune-o. Dar că suntem pregătiţi să apropiem mai mult dobânzile în piaţă de rata dobânzii de politică monetară, da, pentru că şi băncile au nevoie de o mai mare stabilitate a dobânzilor”, a spus guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.

    El a explicat că BNR a lăsat în ultimii ani să se decupleze dobânzile în piaţă de rata de politică monetară pentru că România are particularităţi de piaţă de capital nu prea adâncă şi volume mari de intrări, “nu pentru Londra”, care puteau duce la mişcări de curs de 10-15%.

    “Ceea ce am făcut nu este nou, facem din 2006, ne-am mai certat cu băncile, ne-am spus şi cuvinte frumoase, dar am ţinut această variantă având în vedere particularităţile României, faptul că a avut o inflaţie ridicată, am fost rămaşi în urmă în ceea ce priveşte dezvoltarea pieţelor de capital, pieţe înguste cu potenţial mare de variaţii de curs, cu mişcări relativ mici de capital pentru Londra, dar mari pentru noi”, a completat guvernatorul BNR.

    Ratele dobânzilor pe piaţa interbancară sunt mult sub rata de politică monetară, chiar după tăierea operată luni de BNR, de la 3,5% la 3,25% pe an. Dobânzile pe o zi se plasau miercuri pe piaţa interbancară la 0,7% – 1,2% pe an, cele la săptămână la 0,8% – 1,3% pe an, cele la trei luni la 1,58% – 2,08% pe an, iar pentru depozite la un an la 1,88% – 2,63%.

    BNR a redus luni încă o dată prognoza de inflaţie, de la 3,3% la 2,2% pentru acest an şi de la 3,3% la 3% pentru 2015, şi a anunţat prognoze privind rata medie a inflaţiei de 1,4% în acest an şi 2,4% anul viitor.

  • Comisia Europeană a adoptat Acordul de Parteneriat cu România. Ce prevede planul fondurilor europene alocate pentru 2014-2020

    “Acordul pregăteşte terenul pentru investirea a 23 de miliarde euro, sumă care reprezintă totalul finanţărilor în cadrul politicii de coeziune (în preţuri curente, incluzând finanţarea din cadrul Cooperării teritoriale europene şi alocările bugetare pentru Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor), precum şi a 8 miliarde euro pentru dezvoltare rurală şi 168 de milioane euro pentru sectorul pescuitului şi pentru cel maritim”, informează Comisia Europeană.

    Comisia consideră că investiţiile din fonduri europene vor atenua şomajul şi vor stimula competitivitatea şi creşterea economică prin sprijinul acordat inovării, formării profesionale şi învăţământului în oraşe şi în zonele rurale. De asemenea, investiţiile vor promova spiritul antreprenorial, vor combate excluziunea socială şi vor contribui la dezvoltarea unei economii ecologice, în care resursele sunt utilizate eficient, mai precizează CE.

    “Astăzi (miercuri – n.r.) am adoptat un plan de investiţii strategic, vital, care aşază România pe calea creării de locuri de muncă şi a creşterii economice în următorii 10 ani. Acest Acord de Parteneriat reflectă determinarea comună a Comisiei Europene şi a României de a utiliza în modul cel mai eficient fondurile UE (…) Obiectivul major nu este viteza, ci calitatea”,a declarat comisarul pentru Politică Regională, Johannes Hahn.

    La rândul său, comisarul pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a afirmat că este important ca “beneficiile creşterii economice şi ale creării de locuri de muncă să fie vizibile nu doar în oraşe, ci şi în mediul rural, unde, în prezent, toate fondurile structurale şi de investiţii pot avea efecte mai mari prin intermediul unor instrumente îmbunătăţite”.

    Ministerul Fondurilor Europene a anunţat, marţi, că Executivul european a validat Acordul de Parteneriat 2014 – 2020 cu România.

    “România are deja Acordul de Parteneriat 2014 -2020 validat de cei patru comisari, decizia Comisiei Europene de adoptare a acestui document urmând a fi publicată în zilele următoare”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, subliniind că această validare dovedeşte faptul că documentul trimis de România răspunde exigenţelor Comisiei.

    Pe 7 iulie, Ministerul Fondurilor Europene a trimis oficial propunerea actualizată de Acord de Parteneriat 2014-2020 Comisiei Europene, după ce documentul fusese transmis în mod formal pe 31 martie.

    Comisia Europeană a criticat prima versiune a Acordului de Parteneriat, pe care l-a catalogat drept “incoerent şi fără priorităţi clare”.

    “Sunt detalii/repetiţii extensive pentru anumite necesităţi în timp ce altele rămân slab dezvoltate. Necesităţile identificate descriu o gamă foarte largă de probleme fără să fie mereu demonstrată o viziune strategică globală asupra provocărilor de dezvoltare. Această lipsă a unei abordări strategice este valabilă şi pentru unele politici sectoriale, pentru care nu există strategii eficiente şi avizate. Provocărilor de dezvoltare economică nu li se poate răspunde fără o strategie coerentă de competitivitate, cuprinzând suportul public pentru operatorii economici, dar şi prin politici de cercetare şi inovare şi investiţii în capitalul uman”, se arăta într-un document al CE obţinut de MEDIAFAX în iuna ianuarie.

    Experţii avertizau că lecţiile învăţate în perioada 2007-2013 ar trebui mai bine valorificate.

    Executivul european a avut obiecţii şi în ceea ce priveşte a doua versiune a Acordului de Parteneriat.

    CE a trimis Guvernului român mai multe observaţii, atrăgând atenţia asupra lecţiilor neînvăţate, a alocărilor dezechilibrate şi neîndeplinirii unor condiţionalităţi ex-ante, precum nerespectarea legislaţiei UE în domeniul achiziţiilor publice.

    Comisia a atras atenţia că România a propus, în Acordul de Parteneriat, un număr mare de priorităţi de finanţare din fonduri europene, abordare care “comportă riscul devierii de la o folosire a fondurilor orientată spre performanţă şi a reducerii eficienţei operaţiunilor în sectoarele, teritoriile şi grupurile sociale vizate”.

    “Alocarea bugetară propusă reflectă în continuare dezechilibre, fapt ce reprezintă o sursă de îngrijorare. Alocarea propusă pentru mediu în cadrul Fondului European pentru Dezvoltare Regională şi în cadrul Fondului de Coeziune a fost redusă şi mai mult comparativ cu propunerea iniţială, slăbind şi mai mult capacitatea României de implementare a infrastructurilor cerute de acquis. Alocarea trebuie justificată în mod adecvat, potrivit cu importanţa provocărilor avute în vedere, nevoilor de finanţare respective şi aferentei posibile finanţări complementare”, atenţionează oficialii CE, în documentul transmis autorităţilor române şi obţinut de MEDIAFAX în luna iunie.

    În perioada de programare 2014 – 2020, România beneficiază de fonduri europene în valoare de aproximativ 43 miliarde de euro, din care peste 22 miliarde de euro sunt alocate pentru politica de coeziune.

     

  • 11 studenţi din Cluj au cucerit lumea cu o construcţie pe care niciun cutremur nu o poate pune la pământ

    O echipă de studenţi din cadrul Univestăţii Tehnice din Cluj Napoca (UTCN) a reuşit să construiască cea mai rezistentă clădire din lume la mişcările seismice. Tinerii au fost premiaţi la un concurs desfăşurat în Alaska, unde au luptat cu alţi studenţi de la universităţi de renume din lume, precum Stanford sau Berkeley, scrie Vocea Transilvaniei.

    Macheta studenţilor clujeni a fost construită din lem de balsa, conform regulamentului concursului. O astfel de construcţie, rezistentă la cutremure, ar putea fi realizată, dacă se respectă principiile pe care ei le-au aplicat la construcţia în miniatură.
    “În cadrul construcţiei macheta noastră a fost supusă la trei seisme şi a rezistat. Bineînţeles că în realitate o astfel de construcţie nu poate fi făcută din lemn de balsa, dar dacă se respectă calculele pe care noi le-am făcut, clădirea poate fi adaptată şi la alte materiale”, a explicat asist. univ. dr. ing Bianca Pîrv, de la UTCN.

    Echipa formată din 11 studenţi clujeni a participat la concursul internaţional Seismic Design Competition, alături de alte 28 de echipe din lume, de la universităţi precum UCLA, Stanford sau Berkeley. Concursul a avut loc în perioada 21 – 25 iulie în Anchorage, Alaska.

    Citiţi mai multe aici

  • Comisia Europeană a adoptat, miercuri, Acordul de Parteneriat cu România. Ce prevede planul fondurilor europene alocate pentru 2014-2020

     “Acordul pregăteşte terenul pentru investirea a 23 de miliarde euro, sumă care reprezintă totalul finanţărilor în cadrul politicii de coeziune (în preţuri curente, incluzând finanţarea din cadrul Cooperării teritoriale europene şi alocările bugetare pentru Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor), precum şi a 8 miliarde euro pentru dezvoltare rurală şi 168 de milioane euro pentru sectorul pescuitului şi pentru cel maritim”, informează Comisia Europeană.

    Comisia consideră că investiţiile din fonduri europene vor atenua şomajul şi vor stimula competitivitatea şi creşterea economică prin sprijinul acordat inovării, formării profesionale şi învăţământului în oraşe şi în zonele rurale. De asemenea, investiţiile vor promova spiritul antreprenorial, vor combate excluziunea socială şi vor contribui la dezvoltarea unei economii ecologice, în care resursele sunt utilizate eficient, mai precizează CE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro