BusinessMagazin

Blog

  • Coreea de Nord continuă producţia de plutoniu şi uraniu – FOTO

    Imaginile, care datează din 30 iunie, surprind retragerea apei de răcire a reactorului de la complexul Yongbyon, potrivit ISIS.

    “Cu toate acestea, fără mai multe date, cum ar fi producţia de vapori, este greu de stabilit starea operaţională a reactorului şi, prin urmare, o estimare a cantităţii de plutoniu produsă”, subliniază un raport al centrului american.

    Închis în 2007 în cadrul acordului “ajutor contra dezarmare”, reactorul poate produce, în principiu, şase kilograme de plutoniu anual, o cantitate suficientă pentru a fabrica o bombă nucleară.

    Coreea de Nord a repus în funcţiune complexul de Yongbyon după ultimul test nuclear din 2013, iar acesta ar fi redevenit operaţional în luna octombrie a anului trecut.

    Cele mai recente date înregistrate de satelit arată, de asemenea, continuarea lucrărilor de construcţie în uzina de centrifuge a complexului.

    Coreea de Nord susţine că uzina produce doar uraniu slab îmbogăţit pentru a alimenta un viitor reactor cu apă uşoară, însă experţii suspectează regimul de la Phenian că vrea să producă uraniu în scopuri militare.

    Potrivit ISIS, uzina de centrifuge şi-a dublat suprafaţa şi este posibil ca acolo să fie instalate cascade de centrifuge.

    După ce a folosit o parte a stocului pentru cel puţin două dintre cele trei teste nucleare, Coreea de Nord ar dispune de suficient plutoniu pentru a produce şase bombe, potrivit experţilor internaţionali.

     

  • Huffington Post va lansa o ediţie în limba arabă

    Compania AOL, care deţine Huffington Post, a intrat în parteneriat cu Wadah Khanfar, fost director general al Al-Jazeera Network şi actual director executiv al societăţii Integral Media Strategies.

    Noul site HuffPost Arabi va avea ca public ţintă tinerii care deţin dispozitive mobile din Orientul Mijlociu, al căror număr este în creştere.

    Potrivit theguardian.com, Huffington Post susţine că serviciul online de ştiri va fi primul de acest fel din lumea arabă, datorită combinaţiei de relatări originale, jurnalişti independenţi şi platformei de bloguri disponibile pe acest site.

    Totuşi, echipa editorială care se va ocupa de site-ul HuffPost Arabi va avea sediul la Londra.

    Noul site, care va fi construit pe platforma de ştiri a Huffington Post, ar urma să fie lansat în prima parte a anului viitor. Jurnaliştii companiei Integral Media Strategies vor furniza conţinut din lumea arabă pentru HuffPost Arabi.

    “Aducerea HuffPost în lumea arabă a fost un vis pentru noi încă din momentul în care am lansat prima noastră ediţie internaţională, în urmă cu puţin peste trei ani în urmă”, a declarat Arianna Huffington, preşedinte şi redactor-şef al Huffington Post Media Group.

    Anunţul privind lansarea HuffPost Arabi face parte din strategia Huffington Post de a deveni un adevărat serviciu internaţional de ştiri.

    Huffington Post este un site american de informaţii şi un blog agregator de ştiri fondat de Arianna Huffington, Kenneth Lerer şi Jonah Peretti.

    Lansat în 2005 şi achiziţionat în februarie 2011 de portalul AOL, Huffington Post şi-a început expansiunea dincolo de graniţele Statelor Unite ale Americii prin lansarea iniţial a două noi ediţii anglofone – una în Canada şi una în Marea Britanie.

    De asemenea, grupul Huffington Post are versiuni locale în Germania, Spania, Franţa, Italia, Japonia, Brazilia şi Coreea de Sud. Grupul de media Huffington Post deţine şi o ediţie în limba franceză dedicată regiunii Magreb.

    Huffington Post are planuri şi cu privire la o ediţie indiană, a cărei lansare prevăzută iniţial pentru luna mai a fost amânată.

    Ca parte a tranzacţiei cu compania AOL, Arianna Huffington, cofondator al Huffington Post şi editor-şef al publicaţiei, a fost numită preşedinte şi redactor-şef al Huffington Post Media Group, care include Huffington Post şi alte divizii de conţinut ale AOL, precum Engadget, TechCrunch, Moviefone, MapQuest, Black Voices, PopEater, AOL Music, AOL Latino, AutoBlog, Patch şi StyleList.

  • Poşta a deschis în Gara de Nord primul ghişeu cu program extins, de 17 ore

    Ghişeul Poştal Gara de Nord, parte a Oficiului Poştal 12, este integrat în reţeaua naţională a oficiilor informatizate şi va funcţiona în intervalul orar 07:00 – 00:00.

    Clienţii Poştei Române vor putea să transfere bani, să achite rovignete, facturi, taxe şi impozite, să cumpere timbre, dar şi să trimită colete.

    Orarul clasic al unui oficiu poştal este în intervalul 08:00 – 19:00.

    O eventuală decizie de extindere a proiectului-pilot de la Gara de Nord va fi luată peste trei luni, după evaluarea impactului.

    CNPR a demarat, anul trecut, un plan de modernizare a oficiilor şi ghişeelor, precum şi a serviciilor oferite. În Capitală, operatorul naţional deţine deja trei spaţii modernizate, şi anume Ghişeul Poştal Dacia, Oficiul Poştal 39 şi Oficiul Poştal 41.

    Cu afaceri de 1,15 miliarde de lei în 2013, Poşta este cel mai mare operator local de profil.

    Compania are o reţea teritorială de peste 5.600de unităţi şi mai mult de 27.000 de angajaţi.

  • Proiect: Doar mamele care au primit indemnizaţii calculate greşit vor fi amnistiate

    Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a pus în dezbatere publică proiectul de Lege prin care se modifică OUG 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, prin care, pe de o parte, ar urma să fie amnistitate o parte dintre mamele pentru care au fost stabilite debite, iar pe de alta mamelor li s-ar putea permite să încaseze venituri suplimentare în perioada în care sunt în concediu de creşterea copilului.

    Textul pus în dezbatere publică are o formulare interpretabilă în ce priveşte amnistierea mamelor care înregistrează deja debite.

    Astfel, art. II (1) din proiect prevede că “debitele constituite sau care urmează a fi constituite în sarcina persoanelor care au beneficiat până la data intrării în vigoare a prezentei legi sau beneficiază la data intrării în vigoare de indemnizaţia pentru creşterea copilului/stimulentul, reprezentând sume încasate necuvenit, ca urmare a stabilirii unui cuantum eronat al indemnizaţiei pe baza documentelor prezentate, se scutesc de la plata acestora”.

    La art. III (1) se arată însă că “debitele (…) constituite din culpa debitorului materializată în folosirea de către acesta a unor documente eliberate cu nerespectarea legii, declararea de către acesta a unor date neconforme realităţii sau nedeclararea unor informaţii, care au avut drept urmare stabilirea eronată a cuantumului drepturilor sau a perioadei de acordare a acestora, nu fac obiectul scutirii la plată, conform prevederilor prezentei legi”.

    Directorul general al Direcţiei generale asistenţă socială din cadrul MMFPSPV, Lăcrămioara Corcheş, a precizat joi, pentru MEDIAFAX, că art. II se referă la cazurile în care s-au încasat drepturi necuvenite din cauza unor erori, iar art. III, la cele în care drepturile necuvenite au apărut în urma unor fraude.

    “La art. II se acceptă erorile de calcul ale funcţionarului public, care este pedepsit de Legea 188. La art. III este vorba de fraudă şi nu putem amnistia frauda”, a explicat Lăcrămioara Corcheş, precizând că documentul este, deocamdată, în dezbatere publică, iar Ministerul de Justiţie ar putea propune exprimări lipsite de echivoc.

    Contactat de agenţia MEDIAFAX, avocatul Răzvan Vasiliu a declarat că, în opinia sa, textul proiectului de lege este ambiguu şi lasă loc la interpretări.

    “Legea pentru modificarea OUG 111/2010 supusă dezbaterii publice conţine prevederi ambigue, fapt ce, cu siguranţă, va duce la o aplicare neunitară sau eronată a acestor prevederi. Acest proiect urmăreşte să exonereze de la plată persoanele care au încasat necuvenit sume reprezentând indemnizaţii aferente concediului de creştere şi îngrijire a copilului, însă nu orice astfel de debit va fi exonerat. Sunt vizate numai acele debite stabilite ca urmare a erorilor materiale survenite din culpa funcţionarului, şi nu cele care au la bază documente care conţin date care nu corespund realităţii. Faţă de acest aspect, mă îndoiesc că prezentul proiect de lege va avea ca finalitate situaţia expusă în cuprinsul expunerii de motive, respectiv o evitare a scăderii accentuate a bugetului familiei, respectiv eliminarea posibilităţii vulnerabilizării resurselor destinate creşterii şi îngrijirii copilului”, a explicat avocatul.

    Pe de altă parte, proiectul de act normativ mai prevede că, în situaţia în care pe perioada concediului pentru creşterea copilului, persoana îndreptăţită realizează venituri supuse impozitului în sumă de până la trei indicatori sociali de referinţă (ISR) anual, plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului nu se suspendă, iar drepturile încasate cu acest titlu nu vor mai fi considerate “drepturi necuvenite”, ca în prezent.

    Documentul pus în dezbatere publică propune şi modificarea alineatului 3 art. 7. Astfel, dreptul la stimulentul de inserţie se va suspenda începând cu ziua următoare celei în care beneficiarul nu mai realizează venituri supuse impozitului şi solicită concediul pentru creşterea copilului.

    În situaţia în care, pe durata concediului pentru creşterea copilului, au fost realizate venituri peste nivelul stabilit (valoarea a trei ISR), recuperarea sumei încasate necuvenit se va calcula ca diferenţă între cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru creşterea copilului încasate şi nivelul lunar al stimulentului de inserţie la care ar fi avut dreptul.

    “Debitul se constituie numai pentru lunile în care s-a desfăşurat o activitate”, se arată în proiect.

    În situaţia în care sumele încasate necuvenit vor avea drept cauză culpa persoanei care le-a încasat (folosirea de către aceasta a unor documente eliberate cu nerespectarea legii, declararea de către acesta a unor date neconforme realităţii sau nedeclararea unor informaţii), prevederile anterioare nu se aplică.

    “Pentru drepturile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, cu excepţia celor prevăzute la art. 2 alin. (1) sumele încasate necuvenit ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar se recuperează de la acesta, în condiţiile legii. Decizia (…) constituie titlu executoriu şi poate fi contestată conform prevederilor Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc”, se arată în proiect.

    Proiectul mai prevede că, în termen de 60 zile de la data intrării în vigoare a legii, trebuie făcute modificări şi în normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010.

    Legea va intra în vigoare în prima zi a lunii următoare datei publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Proiectul de act normativ va fi în dezbatere publică până în 17 septembrie.

    Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a anunţat, la 1 august, că mamele vor putea obţine, pe lângă indemnizaţia de creştere a copilului, venituri de până la 1.500 de lei anual, muncind de acasă, iar peste 12.000 de femei care au făcut acest lucru şi ar trebui să restituie indemnizaţia vor fi aministiate fiscal.

    Plumb a declarat că, în urma unei decizii a Curţii de Conturi de verificare a dosarelor pentru acordarea indemnizaţiei de creştere a copilului, s-a stabilit că 12.460 de mame, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2014, au încasat venituri suplimentare, pe lângă indemnizaţia de creştere a copilului. Astfel, Curtea de Conturi a stabilit că mamele respective trebuie să returneze indemnizaţiile încasate, respectiv 15 milioane de lei pentru care s-a constituit debit.

  • Amenzile pentru practici de concurenţă neloială urcă până la 50.000 lei, dar sunt prescrise în 3 ani

    În acelaşi timp, prevederea din legislaţia actuală care stabileşte că persoana care săvârşeşte un act de concurenţă neloială va fi obligată să înceteze sau să înlăture actul, să restituie documentele confidenţiale însuşite în mod ilicit de la deţinătorul lor legitim şi, după caz, să plătească despăgubiri pentru daunele pricinuite va fi abrogată.

    Modificările au fost introduse de Guvern printr-o ordonanţă aprobată în ultima şedinţă.

    Documentul stabileşte că sunt interzise acele practici de concurenţă neloială de denigrare a unui competitor sau a produselor/serviciilor sale, realizată prin comunicarea ori răspândirea de către o întreprindere sau reprezentantul/angajatul său, de informaţii care nu corespund realităţii despre activitatea unui concurent sau despre produsele acestuia, de natură să îi lezeze interesele, şi de deturnare a clientelei unei întreprinderi de către un fost sau actual salariat, un reprezentant al său ori de către orice altă persoană, prin folosirea unor secrete comerciale, pentru care respectiva întreprindere a luat măsuri rezonabile de asigurare a protecţiei acestora şi a căror dezvăluire poate dăuna intereselor acelei întreprinderi, precum şi “orice alte practici comerciale care contravin uzanţelor cinstite şi principiului general al bunei-credinţe şi care produc sau pot produce pagube oricăror participanţi la piaţă”. Spre deosebire de legislaţia actuală, aceste alte fapte nu mai sunt detaliate distinct.

    Uzanţele cinstite sunt definite ca un ansamblu de practici sau reguli general recunoscute, aplicate în relaţiile comerciale dintre întreprinderi, în scopul prevenirii încălcării drepturilor legitime ale acestora.

    În prezent, legea tratează drept contravenţii oferirea serviciilor de către salariatul exclusiv al unui comerciant unui concurent ori acceptarea unei asemenea oferte, divulgarea, achiziţionarea sau folosirea unui secret comercial de către un comerciant sau un salariat al acestuia, fără consimţământul deţinătorului legitim al respectivului secret comercial şi într-un mod contrar uzanţelor comerciale cinstite, încheierea de contracte prin care un comerciant asigură predarea unei mărfi sau executarea unor prestaţii în mod avantajos, cu condiţia aducerii de către client a altor cumpărători cu care comerciantul ar urma să încheie contracte asemănătoare, comunicarea sau răspândirea în public de către un comerciant de afirmaţii asupra întreprinderii sale sau activităţii acesteia, menite să inducă în eroare şi să îi creeze o situaţie de favoare în dauna unor concurenţi, comunicarea, chiar făcută confidenţial, sau răspândirea de către un comerciant de afirmaţii mincinoase asupra unui concurent sau asupra mărfurilor/serviciilor sale, afirmaţii de natură să dăuneze bunului mers al întreprinderii concurente, oferirea, promiterea sau acordarea – mijlocit sau nemijlocit – de daruri ori alte avantaje salariatului unui comerciant sau reprezentanţilor acestuia, pentru ca prin purtare neloială să poată afla procedeele sale industriale, pentru a cunoaşte sau a folosi clientela sa ori pentru a obţine alt folos pentru sine ori pentru altă persoană în dauna unui concurent, deturnarea clientelei unui comerciant prin folosirea legăturilor stabilite cu această clientelă în cadrul funcţiei deţinute anterior la acel comerciant şi concedierea sau atragerea unor salariaţi ai unui comerciant în scopul înfiinţării unei societăţi concurente care să capteze clienţii acelui comerciant sau angajarea salariaţilor unui comerciant în scopul dezorganizării activităţii sale.

    Ordonanţa aprobată de Guvern stabileşte acum că, în măsura în care nu este considerată infracţiune, comiterea faptelor de concurenţă neloială va fi sancţionată cu amendă cuprinsă între 5.000 lei şi 50.000 lei, pentru persoane juridice, şi între 1.000 lei şi 5.000 lei, pentru persoane fizice, dar că sancţiunea va fi individualizată ţinându-se cont de gravitatea faptei, de efectele acesteia, precum şi de sancţiunile primite în ultimii doi ani de către persoana fizică sau juridică în cauză, iar aplicarea amenzilor va fi prescrisă în termen de trei ani de la data săvârşirii contravenţiei.

    Cuantumul amenzilor poate fi actualizat de Guvern la cel puţin 2 ani, în funcţie de rata inflaţiei.

    Ultimul cuantum al amenzilor reglementat prin lege pentru astfel de fapte era cuprins între 25 şi 50 milioane lei vechi (2.500-5.000 lei).

    În actul normativ aprobat de Guvern se mai arată că reprezentanţii Consiliului Concurenţei, în calitate de autoritate administrativă autonomă în domeniul concurenţei, asigură protecţia întreprinderilor împotriva practicilor de concurenţă neloială “în limita competenţelor încredinţate” prin această lege, iar inspectorii de concurenţă pot efectua inspecţii inopinate numai dacă există indicii că pot fi găsite documente sau pot fi obţinute informaţii considerate necesare pentru îndeplinirea misiunilor.

    De asemenea, în vederea “utilizării raţionale” a resurselor pentru efectuarea investigaţiilor, Consiliul Concurenţei va putea prioritiza cazurile în funcţie de potenţialul impact asupra concurenţei efective, de interesul general al consumatorilor sau de importanţa strategică a sectorului economic vizat.

    În acelaşi timp, în scopul “definirii şi implementării” politicilor publice în domeniul combaterii concurenţei neloiale, va fi constituit un Consiliul interinstituţonal, coordonat de Ministerul Finanţelor şi format din membri ai autorităţilor naţionale din domeniul concurenţei, protecţiei drepturilor în domeniul audiovizualului, protecţiei consumatorilor, protecţiei proprietăţii industriale şi protecţiei drepturilor de autor şi a drepturilor conexe, care va redacta, anual, un raport pentru Guvern incluzând date privind aplicarea legislaţiei şi propuneri în domeniu.

    Ordonanţa menţine prevederea că funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenţei este asimilată celei de ministru şi stabileşte că nu doar funcţiile de vicepreşedinte, ci şi cele de consilier de concurenţă sunt asimilate celei de secretar de stat.

  • Televiziunile trebuie să le asigure accesul la ştiri persoanelor cu deficienţe de auz, din octombrie

    Noul act normativ (Legea numărul 103), care a fost publicat în Monitorul Oficial din 11 iulie, modifică şi completează Legea audiovizualului numărul 504/2002.

    Potrivit noii legi, “persoanele cu handicap de auz au dreptul de acces la serviciile media audiovizuale, în funcţie de posibilităţile tehnologice”.

    “În vederea asigurării dreptului de acces la serviciile media audiovizuale al persoanelor cu deficienţe auditive, serviciile de programe de televiziune cu acoperire naţională: a) vor interpreta în limbajul mimico-gestual şi prin titrare sincron în timpul unei durate programate de cel puţin 30 de minute din programele de ştiri, de analize şi dezbatere pe teme politice şi/sau economice de actualitate din timpul zilnic de emisie; b) vor interpreta în limbajul mimico-gestual şi prin titrare sincron programele de importanţă majoră în întregime ori rezumatele acestora”.

    Totodată, serviciile de programe de televiziune cu acoperire locală trebuie să asigure accesul la serviciile media audiovizuale al persoanelor cu deficienţe auditive.

    Spre deosebire de televiziunile cu acoperire naţională, pentru a asigura accesul persoanelor cu deficienţe auditive, televiziunile cu acoperire locală au de ales între a interpreta în limbajul mimico-gestual şi a titra sincron în timpul unei durate programate de cel puţin 30 de minute din programele de ştiri, de analize şi dezbatere pe teme politice şi/sau economice de actualitate din timpul zilnic de emisie.

    Totodată, televiziunile cu acoperire locală trebuie “să interpreteze în limbajul mimico-gestual şi/sau prin titrare sincron programele de importanţă majoră în întregime ori rezumatele acestora”.

    Noua lege va intra în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial, respectiv în 11 octombrie.

    Totuşi, George Chiriţă, directorul executiv al Asociaţiei Române de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), care reuneşte principalele televiziuni şi radiouri din România, a declarat joi, pentru MEDIAFAX, că această lege este inaplicabilă, pentru că nu există în legislaţia audiovizualului formularea “servicii de programe de televiziune cu acoperire naţională”.

    În plus, George Chiriţă a declarat, pentru MEDIAFAX, că intenţionează să sesizeze Comisia Europeană cu privire la această nouă lege.

    Totodată, pe 25 iunie, ARCA a sesizat Departamentul Constituţional-Legislativ al Administraţiei Prezidenţiale, prezentând “câteva probleme majore de fond ale acestui proiect de lege, care ar putea constitui motive temeinice pentru o cerere de reexaminare”. George Chiriţă precizează însă că asociaţia pe care o conduce nu a primit un răspuns la sesizarea sa, iar legea a fost promulgată în forma adoptată de Parlament.

    Potrivit documentului transmis Administraţiei Prezidenţiale şi publicat pe site-ul ARCA, pe 18 iunie, plenul Senatului a adoptat proiectul de lege prin care se instituie obligaţii privind inserarea de limbaj mimico-gestual şi de subtitrare în programele de televiziune, care a fost iniţiat de deputatul PSD Ovidiu Cristian Iane.

    Potrivit ARCA, proiectul a fost adoptat de Camera Deputaţilor prin aprobare tacită şi la Comisia de cultură a Senatului s-a promovat către plenul Senatului un raport de admitere cu amendamente, raport care nu a întrunit însă în plen numărul necesar de voturi.

    “În schimb, în aceeaşi sedinţă a plenului Senatului, a primit votul de adoptare forma fără amendamente a proiectului de lege, aşa cum a fost ea adoptată tacit de Camera deputaţilor. Ca urmare, rezultatul procedurii legislative din Parlament este adoptarea unui proiect în forma depusă de iniţiator, fără a beneficia de o dezbatere parlamentară propriu-zisă, ceea ce constituie o «premieră» nedorită în istoria Parlamentului. Acest lucru nu s-a întâmplat pentru că proiectul iniţiatorului ar fi fost perfect, carenţele lui fiind indicate atât de observaţiile Consiliului legislativ, cât şi de amendamentele Comisiei de cultură a senatului, ci ca efect al conjuncţiei, la camera decizională, în cazul de faţă Senatul, a unor lacune procedurale ale plenului care au făcut ca nici la camera decizională, care nu are proceduri de adoptare tacită, să nu se poată evita în fapt o astfel de procedură”, a explicat ARCA.

    Cea mai importantă problemă a acestui act normativ este, potrivit ARCA, aceea că, introducând obligaţii pentru televiziuni, sub sancţiunea amenzii, de a difuza subtitrări sau traducerea unor informaţii în limbaj mimico-gestual, noua Lege contravine legislaţiei europene. “(…) instituie o contradicţie cu articolul 7 din Directiva serviciilor media audiovizuale, care prevede că «Statele membre încurajează furnizorii de servicii mass-media aflaţi sub jurisdicţia lor să asigure punerea treptată a serviciilor furnizate la dispoziţia persoanelor cu deficienţe de văz sau de auz”, prevedere implementată în legea audiovizualului, în forma în vigoare»”.

    “Ca urmare, statele membre nu pot obliga radiodifuzorii să ofere facilităţi de tipul limbajului mimico-gestual sau al subtitrării fără a intra în contradicţie cu directiva 2010/13/UE. De altfel, proiectul de lege acum adoptat nu elimină din lege prevederea prin care CNA are ca atribuţii încurajarea radiodifuzorilor în raport cu difuzarea de limbaj mimico-gestual, ceea ce instituie o contradicţie în chiar interiorul legii audiovizualului în ansamblu, căci CNA va fi acum în situaţia paradoxală de a încuraja şi amenda în acelaşi timp”, a spus ARCA.

    Totodată, potrivit ARCA, noua lege “ridică serioase probleme practice, în contextul în care în România se difuzează 296 de programe de televiziune licenţiate de CNA care ar trece la utilizarea limbajului mimico-gestual cel puţin 30 de minute pe zi”.

    “Aceasta ar conduce la necesitatea de a avea zilnic disponibili un număr echivalent de specialişti în limbaj mimico-gestual care să stea la dispoziţia fiecaruia dintre cele 296 de programe, la ora la care ar fi solicitată intervenţia lor, lucru imposibil de realizat, dată fiind inexistenţa unui număr atât de mare de specialişti şi dată fiind imposibilitatea acestora de a se afla în acelaşi timp în mai multe locuri. În plus, plăţile care se impun pentru serviciile acestora ar constitui o cerinţă imposibil de satisfăcut pentru majoritatea televiziunilor, încă aflate sub efectele crizei economice”, mai spune ARCA.

    Asociaţia remarcă şi faptul că statisticile europene arată că difuzarea de limbaj mimico-gestual se realizează în cele mai multe din televiziunile publice ca efect al legilor de organizare şi funcţionare a acestora. “(…) televiziunile private oferă doar pe baza de voluntariat subtitrarea unor emisiuni informative, state precum Slovenia, Lituania şi Belgia furnizând finanţare prin ajutor de stat pentru asemenea facilităţi, ceea ce răspunde prevederii din directivă privind procedura de «încurajare» a radiodifuzorilor de a furniza asemenea facilităţi”, mai spune ARCA.

    Pe de altă parte, contactat de agenţia MEDIAFAX, deputatul PSD Ovidiu Cristian Iane, iniţiatorul acestei legi, a declarat că, din punctul său de vedere, nu se încalcă legislaţia europeană. De asemenea, el a precizat că nu a primit nicio sesizare cu privire la proiectul său de lege, atunci când acesta era în Parlament.

    “Eu cred că Directiva e interpretată în favoarea acestei Asociaţii (ARCA, n.r.). Nu văd de ce nu ar fi interpretată în favoarea consumatorilor”, a spus Ovidiu Cristian Iane.

    El a recunoscut totuşi că există “nişte chestiuni”, care, “dintr-o eroare de procedură a Senatului”, nu au fost implementate în lege.

    “Sunt nişte chestiuni, care dintr-o eroare de procedură a Senatului – munca de la Comisie din Senat, modificările pe această lege nu au fost preluate în vot şi s-a votat legea cum era ea făcută ea iniţial. Dar nu e niciun fel de problemă de a o pune în practică şi aşa cum este. Există diferenţe mici care pot fi amendate ulterior prin nişte modificări. Eu consider că toţi operatorii ar trebui să se supună acestei legi. Nu este vorba numai despre dreptul acestor persoane defavorizate, ci şi despre o educare civică a celorlalţi”, a spus Iane.

    El a susţinut că se ocupă de “o campanie mai amplă dedicată persoanelor cu dizabilităţi”. “Este vorba despre modul în care privim această categorie. Trebuie trecut de la conceptul de asistare la cel de integrare”, a spus Iane.

    De asemenea, referitor la faptul că nu există sintagma “servicii de programe de televiziune cu acoperire naţională” în actuala Lege a audiovizualului, fapt pentru care noua lege nu ar putea fi implementată, deputatul PSD a spus că CNA va face norme de aplicare a acesteia.

    Întrebat dacă CNA trebuie să facă acest norme, Iane a răspuns: “Dacă vedem că există portiţe de scăpare vom face norme la CNA sau vom veni cu un amendament, prin care să nu mai poată fi fentată legea”.

    El a susţinut şi că punerea în aplicare a acestei legi nu implică mari costuri pentru televiziuni. “Nu este vorba de nişte costuri. Costurile sociale sunt mult mai mari. Personalul nu e o problemă – am vorbit cu preşedintele Asociaţiei Surzilor din România -, mai ales că la televiziunile locale trebuie doar subtitrare nu şi dublare mimico gestuală”, a mai spus Iane.

  • OSCE şi Finlanda finanţează cursuri de română pentru medici, primari şi poliţişti din Republica Moldova

    Asociaţia Naţională a Trainerilor Europeni din Moldova (ANTEM) anunţă organizarea unor cursuri de studiere gratuită a limbii române în cadrul “Programului de instruire lingvistică pentru funcţionarii publici 2013-2014”, finanţat de către Înaltul Comisar pentru Minorităţi Naţionale OSCE de la Haga şi Guvernul Finlandei.

    Potrivit unui comunicatul ANTEM, beneficiari ai cursurilor pot fi angajaţi din sistemul bugetar: primari, medici, profesori, jurişti, poliţişti, procurori sau judecători.

    O altă condiţie este ca bugetarii să nu aibă româna ca limbă maternă sau să nu o utilizeze în mod curent.

    Cursurile se vor desfăşura pe două niveluri: începători şi intermediari.

    Cursurile pentru începători se vor desfăşura în perioada septembrie 2014 – martie 2015, iar cele pentru nivel intermediar, între septembrie 2014 – decembrie 2014.

    Bugetarii moldoveni vor putea aplica pentru acest program până la 20 august.

     

  • Case scoase la vânzare la preţul de 1 euro, într-un sat din Sicilia

    Oferta vine în condiţiile în care, de-a lungul anilor, numărul locuitorilor din sat a scăzut la aproape 7.000, după ce italienii s-au mutat în alte regiuni, în căutarea unui loc de muncă, relatează publicaţia online TheLocal.it

    Autorităţile locale încearcă acum să revitalizeze satul, încercând să-i atragă pe străini să cumpere casele abandonate.

    Marie Wester, agent imobiliar la compania Sicilian Houses, consideră că Gangi rămâne un “loc secret”. “În cele mai multe cazuri, autorităţile nu au abilitatea de a vinde case în străinătate, însă doresc ca satul să prindă viaţă”, a declarat Marie Wester.

    Ea a descris casele cu o singură cameră ca fiind într-o stare deplorabilă, deoarece fie au fost abandonate de cei care au plecat, fie au fost donate municipalităţii de localnici care nu-şi mai permit să le întreţină.

    “Autorităţile doresc ca străinii să vină şi să cumpere casele, deoarece, în absenţa locurilor de muncă, oamenii se mută în alte oraşe. Este un proiect minunat”, a afirmat ea.

    Pe lângă suma de 1 euro pentru achiziţionarea casei, se adaugă însă o serie de costuri suplimentare pentru cei interesaţi de oferta din satul Gangi. Taxele pentru achiziţia de proprietăţi în Sicilia se ridică la aproximativ 6.000 de euro.

    În plus, viitorii proprietari trebuie să renoveze casa în termen de cinci ani, iar costurile sunt estimate la aproximativ 35.000 de euro, potrivit agentului imobliar.

    Eforturile merită însă, asigură Marie Wester, care consideră că achiţionarea unei case la preţul de 1 euro le oferă cumpărătorilor posibilitatea de a trăi într-un mediu autentic din Sicilia.

  • ANRE: Primim din ce în ce mai multe sesizări de comportament abuziv al distribuitorilor de energie

    “Ne preocupă extrem de mult cum respectă ei (distribuitorii de energie, n.r.) reglementările, pentru că avem tot mai multe sesizări de comportamente abuzive”, a afirmat Calotă într-o conferinţă.

    El a adăugat că Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energie (ANRE) vrea ca preţul energiei distribuite să fie unul “corect”, stabilit pe baze corecte şi justificate.

    Calotă a mai spus că joi, la ora 14:00, ANRE va avea o întâlnire cu Transelectrica şi cu distribuitorii de electricitate pentru a analiza capacitatea reală de preluare în sistemul energetic naţional a energiei regenerabile, în special cea eoliană.

    Energia eoliană reprezintă cea mai mare parte a electricităţii obţinută din surse regenerabile din România. Reprezentanţii Transelectrica s-au plâns de mai multe ori în ultimii ani de dezechilibrele cauzate de volumul mare de energie eoliană injectată în sistemul naţional de transport al energiei.

  • Preţurile terenurilor pentru dezvoltare au scăzut cu 4% în acest an, cu un maxim de -14% la Arad

    “Investitorii s-au orientat către terenurile aflate în zone uşor accesibile, pentru care vizibilitatea ridicată şi accesibilitatea din punctul de vedere al transportului public şi accesului auto au fost printre principalele criterii de selecţie. Pentru segmentul rezidenţial, dezvoltatorii au căutat terenurile cu toate autorizaţiile de urbanism valabile, în timp ce pentru sectorul de birouri ţinta au constituit-o cele cu acces facil la mijloacele de transport în comun, dar şi la zonele comerciale. Pentru sectorul industrial, cerere mai ridicată s-a înregistrat de către companii care au deja parcuri logistice sau de producţie în Romania şi care doresc să-şi extindă aceste parcuri industriale”, se arată într-un studiu al companiei de evaluare Darian.

    Deşi în comparaţie cu perioada similară a anului trecut, preţurile nu au cunoscut o depreciere considerabilă (aproximativ 4%), faţă de începutul crizei (jumătatea lui 2008), terenurile au scăzut la nivel naţional cu aproximativ 63%.

    “În ultima perioadă se poate constata că preţurile terenurilor pentru dezvoltare se apropie de stabilizare, existând, de asemenea, şi situaţii în care putem asista la creşteri de preţ (Sibiu), previziunile pentru perioada următoare, la nivel de medie naţională, fiind de stabilizare a pieţei”, se menţionează în raportul care analizează evoluţia preţurilor de tranzacţionare în cele 41 reşedinţe de judeţ.

    În 22 de oraşe din cele 41 analizate, preţurile terenurilor au scăzut cu procente cuprinse între 1% şi 14%, în timp în Târgu Mureş, Cluj-Napoca, Galaţi şi Râmnicu-Vâlcea au consemnat stagnare.

    În ceea ce priveşte terenurile agricole, acestea au fost foarte căutate în ciuda faptului că de la începutul anului 2012 s-au scumpit cu aproximativ 50%, înregistrând cea mai spectaculoasă apreciere dintre toate sectoarele pieţei imobiliare.

    Analiza pentru terenurile agricole s-a realizat la nivel de regiuni, respectiv Câmpia Româna, Câmpia de Vest, Podişul Moldovei, Podişul Dobrogei, Depresiunea Transilvaniei şi Podisul Getic.

    Oferta de terenuri agricole pentru vânzare este segmentată pe două tipuri, în funcţie de dimensiunile amplasamentelor, terenuri cu suprafeţe medii şi mici (până în 100 hectare) şi terenuri mari (peste 100 hectare). De asemenea, piaţa terenurilor agricole este structurată în piaţă primară, compusă din parcele mici de teren (1 – 10 hectare), doar cu titlu de proprietate, şi piaţa secundară, respectiv parcele de teren comasate 50 – 1.500 hectare, înregistrate în cartea funciară.

    Astfel, preţurile în Câmpia de Vest sunt cuprinse între 2.500 şi 3.200 de euro pe hectar (euro/ha) pe piaţa primară şi între 3.200 şi 5.000 de euro pe hectar pentru piaţa secundară, înregistrând cele mai ridicate niveluri dintre regiunile analizate.

    În Câmpia Română -Oltenia, pe piaţa primară terenurile s-au vândut cu 1.500-2.000 euro/ha, iar pe cea secundară cu 2.200-3.000 euro/ha. Preţuri uşor mai ridicate au fost înregistrate în Câmpia Română -Muntenia – 1.600-2.500 euro/ha, respectiv 3.000-4.000 euro/ha şi în Podişul Dobrogei – 1.700-2.200 euro/ha şi 2.500-3.00 euro/ha.

    În Podişul Moldovei (în părţile de est şi nord-est), Podişul Getic (zona de sud) şi Depresiunea Transilvaniei (din interiorul arcului carpatic), preţurile terenurilor agricole pornesc de la 1.200 euro/ha şi ajung la 3.000 euro/ha.