BusinessMagazin

Blog

  • Steaua va întâlni echipa Ludogoreţ Razgrad în play-off-ul Ligii Campionilor

    Returul va avea loc la 26 sau 27 august, în Bulgaria.

    Echipa câştigătoare în dubla manşă a play-off-ului se va califica în grupele Ligii Campionilor, iar învinsa va merge în grupele Ligii Europa.

    Iniţial, Ludogoreţ Razgrad era cap de serie în play-off-ul Ligii Campionilor, dar şi-a pierdut acest statut după ce Legia Varşovia a fost eliminată din competiţie şi înlocuită de Celtic Glasgow, în urma unei decizii a Comisiei de Disciplină a UEFA.

    Legia Varşovia a fost eliminată, vineri, din LC, pentru că în returul turului trei preliminar a folosit un jucător aflat în stare de suspendare. Polonezii au pierdut la masa verde, scor 0-3, meciul cu Celtic Glasgow. Scoţienii, care au pierdut în tur, scor 1-4, la Varşovia, se califică în play-off-ul Ligii Campionilor în locul polonezilor, datorită golului marcat în deplasare, iar Legia merge în play-off-ul Ligii Europa.

    În acestă situaţie, au fost operate modificări pe tabloul campioanelor, ţinându-se cont de coeficienutul clubului Celtic, care a devenit cap de serie, în locul campioanei Bulgariei, care a intrat în urna echipelor care nu sunt favorite.

    Pe tabloul campioanelor, Steaua a fost cap de serie la tragerea la sorţi de la Nyon. Celelalte patru formaţii din urna favoritelor au fost FC Salzburg (Austria), Apoel Nicosia (Cipru), Bate Borisov (Belarus) şi Celtic Glasgow (Scoţia).

    Maribor (Slovenia), Ludogoreţ (Bulgaria), Slovan Bratislava (Slovacia), Malmo (Suedia) şi Aalborg (Danemarca) au intrat în cealaltă urnă.

  • POZA ZILEI: Dan Voiculescu

    VEZI AICI GALERIA COMPLETA

     

  • Portretul turistului modern în 2014: caută pe internet destinaţia, compară preţurile, citeşte părerile altora şi cumpără online

    „Viitorul turismului este online. Este foarte greu să combaţi un astfel de punct de vedere, este vizibil că din ce în ce mai multe segmente ale turismului migrează către online (…)“, este de părere Daniel Truică (34 de ani), care a pus bazele agenţiei online Vola.ro în 2007 alături de doi polonezi. Vola.ro oferă bilete de avion de linie şi low-cost, camere de hoteluri, vacanţe de tip city break, asigurări medicale de călătorie şi servicii de rent a car şi activează pe mai multe pieţe din Europa Centrală şi de Est, respectiv România, Polonia, Ucraina, dar este prezentă şi pe piaţa din Asia, în Vietnam.

    „Vrem să atragem un investitor pentru a ne extinde în Asia“, spune tânărul antreprenor, căruia i-a venit ideea de a face o agenţie de turism online în timp ce se plimba pe bulevardul Magheru din Bucureşti, unde pe parcursul a 100 de metri a văzut patru agenţii de turism, iar atunci şi-a dat seama că trebuie să facă o agenţie online şi nu a cincea agenţie offline pe Magheru.
    Vola.ro are 400.000 de utilizatori şi 2,6 milioane de vizualizări lunar, potrivit lui Daniel Truică. În primul semestru din acest an au fost cumpărate de pe acest site circa 52.000 de bilete de avion (189,5 euro este preţul mediu plătit de cumpărători) şi 1.686 de pachete turistice.

    Din ce în ce mai mulţi români îşi cumpără biletele de avion şi chiar pachete turistice de pe internet, iar antreprenorii care au mizat pe potenţialul acestei nişe s-au bucurat de creşteri şi cu două cifre ale businessului chiar şi în criză. Prognozele lor sunt optimiste în contextul în care comerţul electronic înregistrează creşteri anuale de circa 30%-35% în România, faţă de 5% în ţările din regiune. Daniel Truică aşteaptă în acest an o cifră de afaceri de 130 de milioane de lei (29 de milioane de euro), în creştere cu 21% în lei faţă de anul anterior, când a vândut puţin peste 88.000 de bilete de avion şi 1.214 pachete turistice.

    Legat de valoarea pieţei agenţiilor de turism online, Truică spune că nu există foarte multe date, însă crede că „agenţiile online deţin cam 20% din piaţa totală de bilete de avion“. El precizează că există loc de creştere, având în vedere că în alte ţări ponderea biletelor de avion vândute online este mult mai mare: „În Polonia este de 35%, iar în Anglia de 60%“. Piaţa de comerţ electronic din România este estimată la circa un miliard de euro anul trecut. În medie, un utilizator român de internet cheltuie doar 100 de euro pentru achiziţii în mediul online, faţă de Cehia şi Polonia, unde media este de 202 euro pe utilizator, respectiv 185 de euro pe utilizator, potrivit datelor EuroMonitor şi Center for Retail Research, citate de oficialii  procesatorului de plăţi online PayU.

    „Pentru a avea acces la clienţii online, agenţiile de turism trebuie să aibă o mare notorietate, dar şi un buget de marketing online pe măsură“, spune Remus Vişan, managing partner al agenţiei online Paravion.ro, cumpărată în 2010 de fondul de investiţii spaniol GED şi care face acum parte din grupul Happy Tour. Paravion s-a extins  şi pe pieţe precum cea din Cipru, Spania, Italia, Turcia sau Marea Britanie.În perioada ianuarie-mai anul acesta pe site-ul Paravion.ro s-au înregistrat peste 8 milioane de căutări de bilete de avion şi s-au înregistrat 55.000 de tranzacţii, în creştere cu 73% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Dintre cei care au achiziţionat bilete de avion, 25% au optat şi pentru servicii de cazare. Oficialii companiei spun că în prima parte a acestui an numărul nopţilor de cazare vândute a înregistrat o creştere cu 103% comparativ cu primul semestru din anul anterior. „Aceste creşteri se datorează în bună parte investiţiilor în tehnologie, diversificarea modalităţilor de plată şi online marketing derulate de fondul de investiţii spaniol GED Capital Development atât pe piaţa locală, cât şi în cea din Bulgaria, respectiv Turcia.“
     

  • Lecţii de monetizare de la Facebook. Reţeaua de socializare devine tot mai mult o maşină de făcut bani

    Studiul „Publicitatea pe Facebook: Pasul următor pentru branduri“, realizat de eMarketer, detaliază cum cei din industria de advertising vor fi influenţaţi de ultimele schimbări introduse de reţeaua socială. Până de curând, ideea generală era că reţelele sociale reprezintă mediul ideal pentru crearea de brand awareness şi mai puţin pentru conversia utilizatorilor în clienţi.

    Cei de la Facebook şi-au concentrat însă eforturile pentru a-i ajuta pe cei care au ca scop vânzările, lăsând mai puţine opţiuni pentru companiile care foloseau reţeaua socială pentru a-şi dezvolta brandul şi pentru a crea interacţiune cu publicul. „Companiile se gândesc în continuare la Facebook ca locul unde pot sta de vorbă cu potenţialii clienţi, însă reţeaua încearcă acum să se prezinte altfel“, spune Debra Aho Williamson, analist la eMarketer. „Facebook şi-a schimbat politica, însă pentru unele companii e destul de greu să urmeze exemplul.“
    Facebook a raportat pentru trimestrul al doilea din 2014 venituri de 2,9 miliarde de dolari, reprezentând o creştere anuală de 61%. Profitul s-a dublat, ajungând la 791 milioane de dolari.

    Lupta pentru supremaţie în mobile
    După prezentarea acestor rezultate financiare, nu mai există niciun dubiu asupra faptului că Facebook şi Google domină piaţa de advertising online şi mai ales pe cea de mobile advertising. „Împreună, cele două companii acoperă majoritatea pieţei de dispozitive mobile, înregistrând creşteri cumulate de 6,92 miliarde de dolari, adică peste 75% din totalul de 9,2 miliarde de dolari. Google şi Facebook îşi consolidează poziţiile dominante pe piaţă, deservind două treimi din clienţii care apelează la acest tip de advertising“, arată un studiu eMarketer.

    Facebook are, în prezent, 1,3 miliarde de utilizatori activi lunar şi 829 de utilizatori activi zilnic. Fiecare dintre aceştia a generat, în medie, 2,24 dolari; în 2013, fiecare utilizator genera doar 1,60 dolari. Interesant este însă faptul că cea mai mare creştere a reţelei sociale vine din partea de mobile: din veniturile generate din advertising, reclamele pe dispozitive mobile au reprezentat peste 62%.

    Numărul de utilizatori ce accesează Facebook exclusiv de pe mobil a ajuns în 2013 la aproape 400 de milioane de utilizatori, în creştere cu 180 de milioane. Aceştia reprezintă aproape 30% din baza totală de useri ai reţelei sociale.

    Piaţa de advertising digital (tradiţional şi pe dispozitive mobile) a crescut cu aproape 15% în 2013, ajungând la 120 de miliarde de dolari. În 2014, se estimează că suma va ajunge la aproape 140 de miliarde de dolari. Segmentul destinat dispozitivelor mobile este încă relativ mic, iar jucătorii care se luptă să îl ocupe sunt destul de mulţi. Dacă în 2013 acest segment a atins 18 miliarde de dolari, estimările pentru 2014 arată 31 de miliarde de dolari.
     

  • Julian Assange îi recomandă lui Edward Snowden “să fie foarte prudent” dacă pleacă din Rusia

    Căutat de Statele Unite după ce a dezvăluit operaţiunile ample de spionaj electronic desfăşurate de serviciile americane de informaţii la nivel mondial, Snowden trebuie să ia măsuri pentru a-şi apăra “integritatea fizică”, a adăugat Assange, care a participat prin videoconferinţă la un forum asupra libertăţii de exprimare în Mexic.

    Julian Assange, în vârstă de 43 de ani, s-a refugiat din iunie 2012 în ambasada Ecuadorului din Londra pentru a scăpa de o convocare a justiţiei suedeze într-un scandal sexual, temându-se că această afacere va conduce la extrădarea sa în Statele Unite, unde este urmărit după ce WikiLeaks a dezvăluit mii de documente confidenţiale americane.

    Avocatul lui Snowden a anunţat joi dimineaţă că clientul său poate să rămână încă trei ani în Rusia, unde s-a refugiat de un an, cu permisiunea de a călători, munci şi chiar să cotizeze pentru pensie.

    Faptul că ţările europene au refuzat să-l primească pe Snowden arată că “le este prea frică de Statele Unite”, a apreciat Julian Assange.

  • Cod portocaliu de inundaţii în Timiş, pe râul Moraviţa, prelungit până sâmbătă la ora 12.00

    Până sâmbătă, la ora 12.00, este prelungit codul portocaliu pe râul Moraviţa – curs inferior (sector îndiguit – judeţul Timiş). De asemenea, se instituie o avertizare de cod portocaliu, începând de vineri, ora 15.00, şi pe râurile din bazinele hidrografice: Bega – bazin superior, Bârzava, Moraviţa (judeţele Caraş Severin şi Timiş).

    “Fenomenele hidrologice periculoase se pot produce mai ales pe afluenţi de grad inferior ai acestor râuri”, precizează INHGA.

    Insituţia a mai emis şi o atenţionare de cod galben, valabilă tot până sâmbătă, la 12.00, pe râurile din bazinele hidrografice: Bega-bazin mijlociu, Timiş superior, Caraş, Cerna (judeţele Caraş Severin şi Timiş), Drincea, Desnăţui (judeţele Mehedinţi şi Dolj), Motru, Gilort superior şi afluenţii mici ai Jiului din judeţele Mehedinţi, Gorj şi Dolj, afluenţii Oltului mijlociu şi inferior din judeţele Gorj şi Vâlcea, afluenţii mici ai râului Vedea din judeţele Olt, Argeş şi Teleorman, Glavacioc (judeţele Teleorman şi Giurgiu).

    O altă atenţionare de cod galben, ce intră în vigoare de la ora 15.00 şi expiră tot sâmbătă la prânz, este valabilă pentru râurile mici din bazinele hidrografice: Crasna superioară (judeţul Sălaj), Crişul Repede superior (judeţul Cluj), Crişul Negru superior şi mijlociu (judeţul Bihor), Crişul Alb superior (judeţele Hunedoara şi Arad) şi afluenţii Mureşului din judeţul Hunedoara.

    De vineri la ora 15.00 şi până sâmbătă la ora 2.00 se mai pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale şi în alte bazine hidrografice mici din zonele de deal şi de munte din vestul şi centrul ţării, cu probabilitate mai mare pe unele râuri mici din judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Cluj, Sălaj, Alba, Mureş şi Sibiu.

  • Voiculescu: Până la 34 de ani am avut WC în curte, la penitenciar nu are cum să fie mai rău

    El a venit la IPJ Ilfov, în ziua în care Curtea de Apel Bucureşti va da decizia finală în dosarul ICA, pentru controlul judiciar dispus în cazul său în alt dosar, privind şantajarea unor oameni de afaceri.

    Întrebat de jurnalişti cum se simte, în perspectiva sentinţei care se va pronunţa vineri în cazul său, Voiculescu a povestit că a trăit cu soţia sa şi cu doi copii, până la 34 de ani, într-o singură cameră, având WC în curte.

    “Iarna nici nu vă povestesc cum era, prin zăpadă, să te duci la toaletă în curte”, a completat Voiculescu.

    El a spus că nu crede că la penitenciar condiţiile pot fi mai rele decât cele în care a trăit până la 34 de ani.

    “Pentru că am înţeles că oricum toaleta e înuntru, nu e afară. Orcium am înţeles că suntem 2 – 3 camarazi, nu mai mulţi, adică nu suntem aşa un regiment. (…) Condiţiile în sine nu sunt de natură să mă sperie. De-aia am spus mereu că nu sunt speriat”, a mai spus Voiculescu.

    Pe de altă parte, el a menţionat că îi pare rău şi suferă că mulţi “se bucură enorm” de suferinţa sa.

    El a adăugat că îl doare că 12 oameni nevinovaţi suferă acum, numai din cauză că el este “vânat”.

    “Eu mi-am asumat o luptă, mi-am asumat-o cu demnitate, cu onoare, cu mult curaj, că nu e uşor să te lupţi cu preşedintele statului tău, care are pârghii nenumărate şi are o forţă care nu se poate compara cu forţa unui cetăţean în fond, chiar dacă am avut disputa politică cu el legată de suspendarea din 2007 şi tot ce-a urmat”, a mai spus Voiculescu.

    Dan Voiculescu şi alte 12 persoane au fost trimişi în judecată în dosarul ICA la începutul lunii decembrie 2008. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie susţin că privatizarea frauduloasă a ICA ar fi fost făcută în folosul lui Dan Voiculescu, fiind realizată prin subevaluarea bunurilor institutului cu peste 7,7 milioane de euro. Potrivit procurorilor, prejudiciul produs în urma acestei privatizări se ridică la peste 60 de milioane de euro.

     

  • Avertismentul OMS: Epidemia de Ebola trebuie considerată o urgenţă de sănătate publică la nivel mondial

    Comitetul de urgenţă al OMS, care s-a reunit miercuri şi joi la Geneva, consideră “în unanimitate că sunt reunite condiţiile unei urgenţe de sănătate publică la nivel mondial”, anunţă un comunicat. 

    “Un răspuns internaţional coordonat est esenţial pentru oprirea şi regresul propagării internaţionale a Ebola”, adaugă comitetul. 

    Epidemia de Ebola, care a provocat moartea a aproximativ 1.000 de persoane de la începutul anului, este “cea mai importantă şi cea mai gravă” din ultimele patru decenii, a subliniat într-o conferinţă de presă directoarea generală a OMS, doctorul Maragaret Chang.

    Ea a apreciat că ţările din Africa de Vest afectate de epidemie – Liberia, Sierra Leone, Guineea şi Nigeria – “nu pot face faţă singure situaţiei” şi a cerut “comunităţii internaţionale să le furnizeze susţinerea necesară”.

    Chang a adăugat că a acceptat concluziile comitetului şi a decretat această “urgenţă de sănătate publică la nivel mondial”, OMS coordonând zilnic mobilizarea internaţională în faţa Ebola. 

    Comitetul a exclus impunerea unor restricţii privind călătoriile internaţionale sau comerţul internaţional. Dar a declarat că “statele trebuie să se pregătească să depisteze şi să trateze cazuri de infectare cu Ebola” şi să faciliteze evacuarea cetăţenilor lor, în special a personalului medical, care a fost expus la acest virus.

     

  • Lucrările de construcţii au înregistrat un declin de 10,2% în primul semestru

    Totodată, lucrările de construcţii noi au consemnat o scădere cu 7,7%, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    În ceea ce priveşte construcţiile inginereşti, volumul lucrărilor s-a diminuat cu 25,4%, iar la clădirile rezidenţiale şi cele nerezidenţiale, volumul a crescut cu 49,6%, respectiv cu 5,5%.

    Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 9,4%, pe fondul reducerii volumului lucrărilor de reparaţii capitale, cu 18,9%, al lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente, cu 11%, şi al celor de construcţii noi, cu 8%. Construcţiile inginereşti au consemnat o scădere cu 26,7%, în timp ce lucrările la clădirile rezidenţiale şi nerezidenţiale au crescut cu 41,2%, respectiv cu 6,6%.

    În iunie, construcţiile au avasat faţă de mai cu 11,5%, ca serie brută, cu creşteri la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (19,5%), lucrările de reparaţii capitale (11,7%) şi lucrările de construcţii noi (8,3%).

    Lucrările la clădirile rezidenţiale au scăzut cu 4%, iar la cele nerezidenţiale cu 1,1%, însă construcţiile inginereşti au crescut cu 23,5%.

    Ca serie ajustată, volumul lucrărilor a fost mai mic cu 2,6% decât în luna precedentă.

    Faţă de iunie 2013, construcţiile au înregistrat o scădere cu 13% ca serie brută, sectoarele afectate fiind cele ale construcţiilor noi (-13,8%), ale lucrărilor de reparaţii capitale (-13,3%) şi ale celor de întreţinere şi reparaţii curente (-10,9%).

  • Cum pierde Putin 2,4% din PIB. Kremlinului nu-i pasă pentru că se apropie războiul

    GML, HOLDINGUL PRINCIPALILOR ACŢIONARI AI IUKOS, CERUSE INSTANŢEI DAUNE DE 114 MILIARDE DE DOLARI PENTRU PIERDEREA COMPANIEI, CARE ÎN 2003 ERA CEL MAI MARE PRODUCĂTOR DE PETROL DIN RUSIA, AVEA CIRCA 100.000 DE ANGAJAŢI, ŞASE RAFINĂRII MARI ŞI O CAPITALIZARE DE CIRCA 33 DE MILIARDE DE DOLARI.

    Verdictul ar trebui să aducă aminte că Putin nu era în urmă cu zece ani diferit faţă de omul care a anexat în martie regiunea Crimeea şi susţine în prezent separatiştii proruşi din estul Ucrainei.

    Tribunalul de artbitraj a fost condus de Yves Fortier, fostul reprezentant al Canadei la Consiliul de Securitate al ONU şi fost preşedinte al Consiliului. Federaţia Rusă l-a numit ca judecător pe Stephen Schwebel, fost preşedinte al Curţii Internaţionale de Justiţie, iar reclamanţii pe Charles Poncet, partener la CMS von Erlach Poncet, o mare firmă de avocatură specializată în taxe din Geneva.

    JUSTIŢIE POETICĂ

    ”Există şi o anumită justiţie poetică în decizia tribunalului. Chiar dacă a fost publicată la sfârşitul lunii iulie, hotărârea a fost luată în Olanda la numai o zi de la doborârea aeronavei Malaysia Airlines MH17, din câte se pare de către rebeli proruşi, în estul Ucrainei. Olanda a avut mai multe victime în acel avion decât oricare altă ţară„, scrie Leonid Bershidsky, editorialist la Bloomberg.

    Deşi fără legătură cu actuala atitudine agresivă a lui Putin, decizia îl pedepseşte pe liderul rus pentru o abordare similară în perioada 2000-2008.

    După ce a preluat puterea de la fostul preşedinte Boris Elţîn, Putin s-a luptat din răsputeri să arate cine este şeful. Oligarhii îmbogăţiţi sub Elţîn erau consideraţi mai puternici decât Kremlinul. În toamna anului 2003, Putin se afla în plină ofensivă, după ce l-a băgat la închisoare pe cel mai bogat dintre aceştia, Mihail Hodorkosvki, fondatorul Iukos, sub acuzaţii de evaziune fiscală.

    Ceea ce a păţit Hodorkovski i-a făcut pe oligarhi atât de docili, încât Putin nu a fost nevoit să mai dea un nou exemplu.
    Hodorkovski, eliberat pe neaşteptate în decembrie de Putin şi în prezent aflat în Elveţia, a declarat că procurorii ruşi au făcut prostia de a nu-i pune sub sechestru averea personală în timpul investigaţiilor, ceea ce i-a permis să-şi vândă participaţia deţinută la Iukos partenerilor de afacere.

    Noii acţionari, conduşi de Leonid Nevzlin – partener al lui Hodorkovski, în prezent aflat în Israel -, au continuat să lupte cu statul. |mpovărată de pretenţii ale autorităţilor pentru plata de taxe în valoare de multe miliarde, Iukos a vândut la comandă activele pe care le deţinea, iar acestea au fost ulterior preluate la preţuri foarte mici de compania de stat Rosneft, în prezent cel mai mare producător de petrol din Rusia.

    În timp ce Hodorkovski cosea mănuşi închis în gulagul rusesc, Nevzlin şi mai mulţi foşti directori ai Iukos au deschis procesul la Haga, susţinând că au fost expropriaţi de statul rus. Rusia a argumentat că tribunalul nu are jurisdicţie, dar şi că Iukos a dat faliment pentru că nu a plătit taxele. Tribunalul a ajuns la concluzia că Iukos avea, într-adevăr, unele probleme la plata taxelor, dar că acestea au fost folosite ca pretext pentru a falimenta compania şi a-i redistribui activele.

    Cele 50 de miliarde de dolari reprezintă circa 2,4% din PIB al Rusiei, în timp ce sancţiunile impuse în contextul crizei din Ucraina ar putea avea un impact negativ asupra economiei de circa 1-1,5% din PIB. Acestea sunt însă doar estimări, în timp ce sentinţa tribunalului se referă la o sumă uriaşă pe care Rusia trebuie să o plătească până la 1 ianuarie 2015.
    Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a promis că decizia va fi atacată pe toate căile posibile, dar dacă aceasta rămâne, proprietăţile din străinătate ale Rusiei ar putea fi confiscate pentru a plăti compensaţiile.