EU UNUL PARTICIP DE ZECE ORI PE SĂPTĂMÂNĂ LA VIDEOCONFERINŢE. Deşi în ultima perioadă am călătorit mai puţin în interes de serviciu, nu îmi pare rău, pentru că deplasările înseamnă pierdere de timp şi lipsă de productivitate.” Un mod de a gândi care părea greu de imaginat în anii de boom economic, când bugetele alocate călătoriilor erau nelimitate, este explicat astăzi de Cristian Popescu, directorul general al Cisco România.
De exemplu, P&G România, subsidiara locală a gigantului american în bunuri de larg consum Procter & Gamble, a redus aproape total cheltuielile cu angajaţii care erau nevoiţi să călătorească în interes de serviciu. “Am eliminat de ceva timp deplasările în alte ţări pentru a lucra cu alţi colegi, în prezent facem acest lucru numai dacă este cu adevărat necesar, declara recent Ghazala Nadeem, directorul de resurse umane al P&G România, citată de Ziarul Financiar. În viziunea managerului, eliminarea călătoriilor de afaceri este o metodă “foarte eficientă” de reducere a costurilor, dar şi de asigurare a unui anumit confort al angajaţilor.
Ea declară că, dacă la începutul carierei ideea de a călători este “foarte ispititoare”, odată ce angajaţii îşi întemeiază o familie nu mai sunt atât de entuziasmaţi de eventuale plecări. Din 2009 încoace, tot mai multe companii au preferat să înlocuiască bugetele de deplasări ale angajaţilor care mergeau la şedinţe în străinătate cu ajutorul videoconferinţelor, care sunt realizate fie prin clasicul program Skype sau prin intermediul unor soluţii mai securizate, în săli de conferinţe special amenajate. Astfel, s-au redus masiv cheltuielile cu biletele de avion, transportul cu taxiul, cazarea şi diurnele acordate angajaţilor plecaţi la meetinguri în sediile centrale ale companiilor.
Cei mai loviţi au fost tocmai cei care gestionau bugetele de călătorii ale companiilor. Antonio Niţu lucrează din 1998 în cadrul agenţiei de turism Aerotravel, numărul doi în piaţa agenţiilor de turism, potrivit anuarului “Cei mai mari jucători din economie” întocmit de Ziarul Financiar. A plecat de la vânzări de 700.000 de dolari în primul an şi a condus afacerile în vremuri în care acestea se dublau de la an la an.
Piaţa românească nu a înţeles uşor sensul călătoriilor de business, aşa că Aerotravel s-a văzut nevoită să asocieze numelui agenţiei brandul Lufthansa. Se întâmpla în anul 2000, când Niţu a făcut prima plată către IATA, de 100.000 de dolari – “când am văzut factura mi s-a părut enorm, salariile erau de 100 de dolari”. Brandul a ajutat compania la nivel de imagine şi la înţelegerea conceptului de business travel: pachete concepute astfel încât să rezolve problemele, de la cazare şi transport până la organizarea de evenimente. Primii clienţi care au înţeles produsul au fost companiile multinaţionale, însă treptat şi ceilalţi jucători din economie s-au adaptat tendinţei. Iar plusurile au fost raportate de la an la an până în 2008. Căderea a fost mai bruscă decât se aşteptau jucătorii din industrie, deşi expunerea în cazul Aerotravel Lufthansa City Center, companie deţinută de Mihai David, nu a fost “prea mare” pe seama portofoliului echilibrat de clienţi. Cel mai slab an a venit după cel mai bun.
VÂRFUL A FOST ATINS ÎN 2008, IAR CĂDEREA ÎNCEPUTĂ ÎN 2009 – “nu m-am aşteptat să fie atât de mare, de la 34 de milioane de euro am zis că vom scădea cu cinci” – a dus rapid la o scădere a tarifelor în piaţă şi deci la mai multă muncă pentru venituri mai mici. 2009 şi, ulterior, 2010 au fost momentele în care s-a atins minimul – compania a obţinut venituri de 25 de milioane de euro – ani în care ofertele companiilor aeriene au fost dictate de tarifele din piaţă şi nicidecum de costul serviciului oferit. “Probleme cu lichidităţile am şi astăzi.
