Evoluţia bursei de la Bucureşti a fost în ton cu evoluţiile de pe pieţele externe. În SUA, indicele Dow Jones Industrial Average, care urmăreşte cele mai importante 30 de companii americane, a atins un nou maxim istoric, depăşind precedentul record stabilit în octombrie 2007. Bursele europene au avut creşteri de 1-2%, iar indicele german DAX este de asemenea aproape de maximul istoric. Pe bursa de la Bucureşti, indicele BET este abia la jumătate din valoarea maximă atinsă în iulie 2007. În ultima săptămână, activitatea pe bursa locală a crescut, iar unele acţiuni au înregistrat creşteri semnificative. “În piaţă intră bani care urmăresc câştigul din dividende. Randamentul bun al dividendelor a determinat şi această creştere a volumelor şi a preţurilor”, a declarat directorul general al BT Securities Rareş Nilaş. Acţiunile Fondului Proprietatea au urcat în primele două ore la pragul psihologic de 0,6 lei/titlu, iar după ora 12:00 au depăşit pentru câteva momente acest nivel, urcând la 0,601 lei.
Blog
-
România nu-şi mai fixează niciun termen pentru aderarea la Schengen
Este oficial: România nu va solicita un vot pentru aderarea la spaţiul Schengen la reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 7-8 martie şi nu va mai lua în calcul un termen pentru finalizarea acestui proces. Anunţul a fost făcut de premierul Victor Ponta după o întâlnire la Cotroceni cu preşedintele Traian Băsescu la care au participat miniştrii de externe şi de interne, Titus Corlăţean, respectiv Radu Stroe. Acest lucru înseamnă că nu va exista un vot în JAI – caz în care Germania a anunţat că-şi va exprima un drept de veto – dar niciun alt calendar, de vreme ce subiectul ar putea să nu mai fie pe agendă (aici rămâne de văzut poziţia Bulgariei). Luni, preşedintele Traian Băsescu a susţinut că România ar trebui să îşi fixeze un alt termen de aderare, dar ieri premierul a spus că nu va exista un asfel de termen de vreme ce problema nu este a României, ci se află în altă parte. Într-un comunicat de presă remis Mediafax, Ambasada Germaniei la Bucureşti a susţinut ieri că aderarea integrală a României şi Bulgariei la Schengen rămâne un obiectiv principal al Guvernului federal, dar “trebuie să existe toate condiţiile tehnice, administrative şi cele care caracterizează statul de drept”. În replică, preşedintele Senatului Crin Antonescu a declarat că România este stat de drept şi niciun ambasador din vreo ţară UE nu poate să nege acest lucru.
-
Emerson angajează 500 de oameni la Cluj şi Oradea
Grupul american Emerson, cu afaceri de peste 24 mld. dolari, va angaja în acest an 500 de oameni pentru fabricile din Cluj-Napoca şi Oradea şi menţine astfel cadenţa recrutărilor din ultimul an, când în fabricile din Cluj a angajat un număr similar şi a ajuns la 1.600 de salariaţi.
“Vrem să mai angajăm încă 500 de oameni în acest an, atât pentru campusul din Cluj, dar şi la Oradea, unde din aprilie vom demara lucrările de construcţie ale noii fabrici Emerson”, a declarat pentru ZF Transilvania Călin Banciu, general manager Emerson din România.Compania a anunţat în toamna anului trecut că plănuieşte extinderea capacităţii din România printr-o investiţie de 50 mil. euro, “într-un centru de producţie şi suport în Oradea”. Proiectul americanilor presupune crearea, la Oradea, a 1.500 de noi locuri de muncă în următorii ani.
În paralel cu extinderea de la Oradea, Emerson continuă şi extinderea capacităţii de la Cluj printr-o investiţie de 15 mil. euro. Lucrările au fost deja începute şi urmează să fie finalizate în octombrie.
Investiţia presupune construcţia unei noi clădiri (hală de producţie şi birouri), care va adăuga 28.000 mp la cei 35.000 mp suprafaţă construită existentă.
Potrivit unor informaţii anterioare furnizate de conducerea Emerson, valoarea totală a investiţiilor din parcul industrial Tetarom II va depăşi 125 mil. euro la final. Produsele şi serviciile furnizate de compania din Cluj sunt înglobate în proiecte dedicate în majoritate pieţei din Europa de Vest.
Compania Emerson SRL, cu sediu în Cluj-Napoca, a realizat în 2011 afaceri de 205,7 mil. lei (circa 49 mil. euro) şi un câştig net de aproape 28,4 mil. lei (6,7 mil. euro).
-
Franklin Templeton a mai cumpărat 73 de milioane de acţiuni Petrom
Fondurile de investiţii ale grupului american Franklin Templeton au cumpărat luni 73 de mili oane de acţiuni Petrom, reprezentând 0,13% din capitalul companiei, investiţia totală ridicân du-se la 32,2 mil. lei (7,4 mil. euro), potrivit rapor tărilor transmise bursei de firma de brokeraj Wood& Company, care a intermediat transferurile. Ieri s-au transferat 95 de milioane de acţiuni Petrom, prin intermediul a patru tranzacţii speciale în valoare de 42 mil. lei. Este posibil ca şi restul acţiunilor să fi fost cumpărate tot de Templeton prin intermediul altor firme de brokeraj. Templeton a fost în ultimul an cel mai mare cumpărător de acţiuni Petrom, cu achiziţii raportate în valoare de peste 146 mil. lei. Acţiunile cumpărate reprezintă circa 0,65% din capitalul companiei. Petrom ar putea plăti în acest an dividende reprezentând în jur de 7% din preţul acţiunilor. Templeton ar putea încasa astfel dividende de circa 2,7 mil. euro. Templeton a început să cumpere Petrom după ce a preluat administrarea Fondului Proprietatea, în septembrie 2010. FP deţine 20,1% din Petrom.
-
Noul guvernator al Băncii Ungariei şi-a acordat prin lege puteri sporite chiar înainte de a fi numit în funcţie
Noul guvernator al Băncii Naţionale din Ungaria, Gyorgy Matolcsy, a modificat statutul instituţiei în ultimele sale zile ca ministru al economiei în aşa fel încât să-şi asigure un control mai mare al instituţiei odată cu venirea la conducerea acesteia prin limitarea puterii viceguvernatorilor. Banca centrală a Ungariei a publicat la începutul săptămânii amendamentele aduse statutului instituţiei semnate de Matolcsy pe 28 februarie, cu o zi înainte ca premierul Viktor Orban să îl numească în funcţia de guvernator, scrie The Wall Street Journal. Modificarea legii a intrat în vigoare chiar de luni, prima zi de lucru a fostului ministru la conducerea băncii centrale. Comparaţia între noile şi vechile articole ale legii publicate pe site-ul băncii arată că acum Matolcsy poate angaja, concedia şi stabili salariile pentru personalul instituţiei, cu excepţia celor trei viceguvernatori. De asemenea, el a înfiinţat un nou post, cel de director general, care poate acţiona în numele guvernatorului. Înainte, viceguvernatorii, directorii şi şefii departamentelor din banca centrală îşi puteau exercita puterea asupra personalului din subordine.
-
Adrian Vasilescu, BNR: România îşi poate juca mai bine cartea exportului
Cifrele exportului sunt încurajatoare. Chiar şi soldul balanţei comerciale – care continuă să fie negativ, importurile costând mai mult decât câştigăm din exporturi – s-a îmbunătăţit considerabil. Dacă, în 2008, deficitul balanţei comerciale era de 19 miliarde de euro, în 2012 a scăzut la 7,3 miliarde de euro. Pentru că exporturile au crescut mai repede decât importurile. România îşi poate juca însă mai bine cartea exporturilor. Cum anume? Nu-s deloc puţini cei care văd stimularea exporturilor exclusiv prin… deprecierea leului faţă de euro. Pe termen scurt, acest stimulent ar putea avea unele efecte benefice. Nu însă şi pe termen lung. Aşa că e nevoie de alte căi, mai sigure, pe care să meargă ţara noastră pentru a face din export un stâlp puternic, care să susţină o creştere economică sănătoasă. Lecţia din anul 2000 n-ar trebui uitată. Atunci, factorii economici, pe verticală şi pe orizontală, atât la nivel “macro”, cât şi “micro”, au înţeles un fapt esenţial: acela că investiţiile constituie temelia în stare să susţină edificiul creşterii economice. Până la urmă, şi exporturile tot de investiţii depind.
Dar trenul exporturilor, ca să meargă în ritm optim, are nevoie de mai multe locomotive puternice. E cert: între aceste locomotive nu se numără competitivitatea câştigată prin deprecierea monedei. România are nevoie de competitivitate prin calitate; prin vocaţia lucrului bine făcut.
Pe piaţa externă, de mulţi ani, dar mai cu seamă de când lumea e în criză, cresc preţurile îndeosebi la produsele cu grad înalt de prelucrare. Este şi normal să fie aşa. Produsele care încorporează mai multă muncă, mai multă competenţă sunt mai scumpe. Gândirea, inteligenţa aduc valută. Cel mai deştept este şi va fi privilegiat. Dacă n-ar fi aşa, omenirea ar fi stat în loc şi nu am fi ajuns la sofisticate produse care încorporează materii prime “înnobilate” cu materie cenuşie. Iar sursele internaţionale de capital “plusează” acolo unde materia se transformă şi sporeşte în valoare. Se ajunge în acest fel la o specializare competitivă: unele ţări vând materii prime sau semifabricate, că nu reuşesc să meargă mai departe; altele vând produse ce au trecut prin mai multe trepte de prelucrare, dobândind o valoare adăugată mare.
Dintotdeauna, în comerţul exterior, s-au pus etichete: ţări “ale cafelei”, “ale bananelor”, “ale citricelor”. Sunt ţări ce au puţini bani pentru investiţii. De aici fug “creierele”, pentru că nu sunt plătite, stimulate, recunoscute. Şi pentru că nu au asigurate condiţii de valorificare şi de dezvoltare. În astfel de ţări, în totalul exporturilor, materiile prime şi semifabricatele sunt dominante. România vinde şi ea “produse de bază”. Vinde şi lemn fără să-l prelucreze. Vinde şi ţagle care nu ajung să fie transformate în sârmă. Dar două lucruri importante s-au întâmplat în exporturile româneşti. În primul rând, dacă din 1990 şi până în 1999 sufeream de “complexul cifrei 8”, fiindcă exporturile noastre nu depăşeau 8 miliarde de dolari, în 2000 s-a făcut saltul la 10 miliarde de dolari, iar în 2008 exporturile de bunuri fizice (exclusiv servicii) au ajuns la 33,7 miliarde de euro. Ei bine, creşterea a ajuns la 52,4 miliarde de euro în 2012. În plină criză. Apoi, remarcabil este faptul că 80 la sută din această sumă e realizată în industria prelucrătoare.
Aceasta e calea pe care trebuie să mergem mai departe. Numai că, pe o astfel de cale, înaintarea e grea şi e nevoie de competenţă. Nu e vorba despre niciun fel de elitism, dar toţi cei care sunt în stare să gândească… e bine să fie stimulaţi să înveţe, să gândească, să inoveze. Să nu irosim inteligenţa în activităţi de rutină.
România nu mai e “specializată” în exportul de semifabricate. Începe să vândă scump produse înalt prelucrate! Să obţină câştiguri de valută din exportul unor fabricate cu o mare cantitate de valoare adăugată. Dar, repet, e doar un început. Chiar dacă acest început a prins rădăcini timp de mai mulţi ani.
Drumul de parcurs e mai lung. Mult mai lung. Fiindcă noi, având bilet de clasa a treia, ca să ajungem din urmă ţările care în trenul Uniunii Europene călătoresc la clasa întâi sau la clasa a doua, avem nevoie nu doar de un ritm înalt al creşterii economice, dar şi de un PIB competitiv, cu o structură nouă, cu valori adăugate care să exprime grijă pentru lucruri bine făcute, profit, orientare spre piaţă. Altfel, mizând pe deprecierea leului şi nu pe performanţe economice, vom continua să adăugăm PIB fără să adăugăm şi competitivitate.
-
O criză majoră începe să se apropie şi de China: sectorul imobiliar e o bulă speculativă, iar companiile sunt pline de datorii
Piaţa imobiliară din China, a ajuns deja la stadiul de bulă speculativă, datoriile guvernelor locale au atins niveluri astronomice, sectorul corporate este unul dintre cele mai îndatorate din lume, forţa de muncă începe să se micşoreze, iar statul are în faţă provocarea fără precedent de a finanţa pensiile boom-ului demografic din anii ’50-’75. Guvernul şi economia, a doua ca mărime a lumii, par să aibă resurse şi unelte pentru a preveni ca aceste probleme să conveargă spre o criză financiară de amploare, dar analiştii se tem că pericolul izbucnirii unei crize este cât se poate de real. Sectorul imobiliar din China este deja în stadiul de bulă speculativă, spune Wang Shi, şeful celui mai mare dezvoltator imobiliar chinez, Vanke. În unele oraşe preţurile au crescut în ultimii ani de până la 10 ori, ceea ce face ca locuinţele să nu fie la îndemâna unei persoane cu salariu mediu. Shi a avertizat că dacă bula imobiliară face implozie, se va produce un dezastru în care prăbuşirea preţurilor locuinţelor va provoca turbulenţe sociale de tipul “Primăverii arabe”.
-
Zona euro este hotărâtă să salveze Ciprul dacă acesta nu va mai spăla banii oligarhilor ruşi
Zona euro este hotărâtă să nu lase Ciprul să falimenteze şi are în vedere elaborarea unui pachet de bailout până la sfârşitul lunii, dar este şi mai hotărâtă să nu dea niciun ban micii economii până când aceasta nu-şi rezolvă cea mai spinoasă problemă pentru europeni, aceea a spălării banilor. Reputaţia Ciprului drept centru de tranzit pentru fonduri dubioase şi legăturile ţării neobişnuit de strânse cu Rusia îi fac pe mulţi dintre salvatorii Ciprului, dar în special Germania, nervoşi, iar aceasta s-a văzut la reuniunea de luni a miniştrilor de finanţe din zona euro. Aceştia au hotărât că Cipru trebuie să se supună unei verificări externe care să aibă ca ţintă spălarea de bani, scrie The Wall Street Journal. Noul preşedinte, Nicos Anastasiades, a promis că va coopera cu zona euro. “Nu avem nimic de ascuns”, a spus el unui ziar german. Dar noul său ministru de finanţe a ţinut să joace dur declarând că “trebuie să existe un echilibru” între un audit riguros şi secretul bancar. O mare parte a bailoutului, evaluat la 17 miliarde euro – cât PIB-ul anual a ţării – ar merge către consolidarea băncilor, lovite sever de restructurarea datoriilor Greciei ca parte a programului de bailout al acestei ţări.
-
Consumul îşi revine după performanţa proastă din decembrie: a crescut cu 2,4% în ianuarie
Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cu excepţia vânzărilor cu autovehicule şi motociclete, a scăzut în ianuarie faţă de ultima lună a anului trecut cu 23% ca serie brută, dar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a crescut cu 4,3%. Evoluţia a fost determinată de scăderile înregistrate la vânzarea de produse alimentare, băuturi şi tutun (cu 28%, serie brută), produse nealimentare (22%) şi comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (17%). Indicatorul serie ajustată a fost influenţat de creşterea vânzărilor de produse nealimentare (cu 6,9%), vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (5,1%) şi comerţului cu carburanţi (2,3%). Faţă de ianuarie 2012 afacerile din comerţul cu amănuntul, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, a avansat cu 2,8% ca serie brută şi cu 2,4% ajustat.
-
O zi de respiro pentru leu: cotaţiile pentru euro şi dolar au scăzut uşor marţi
Cotaţiile monedei naţionale s-au situat uşor peste 4,36 lei/euro spre finalul sesiunii interbancare de marţi, după o sesiune liniştită, în care jucătorii au transferat volume medii de valută, spun dealerii. La finalul şedinţei, băncile cotau euro la 4,3625-4,3640 lei, în scădere faţă de luni, după variaţii într-un interval foarte scurt pe parcursul zilei. La finalul şedinţei de la Bucureşti, zlotul se aprecia uşor, iar forintul era în scădere în raport cu euro. BNR a publicat un curs de referinţă de 4,3612 lei/euro, în scădere cu aproape o jumătate de ban faţă de luni. Leul s-a apreciat şi în raport cu dolarul american, iar cursul de referinţă a coborât cu peste un ban, la 3,5478 lei/dolar. Paritatea leu/franc elveţian a scăzut de la 3,5630 lei/franc la 3,5538 lei/franc. Cursurile leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de Banca Naţională a României în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.