BusinessMagazin

Blog

  • Antreprenori în frumuseţe: îmbină chirurgia estetică cu ritualuri spa ca în Bali

    ÎN 1994 FĂCEAU PRIMUL PAS ÎN DEZVOLTAREA AFACERII PROPRII, atunci când deschideau prima clinică privată de chirurgie plastică, ProEstetica, pe o piaţă evaluată astăzi la circa 40 de milioane de euro. Doi ani mai târziu inaugurau şi Centrul Medical ProEstetica, o clădire cu patru etaje din Dorobanţi. Călătoriile pe care le-au făcut în străinătate i-au inspirat pe soţii Jianu să dezvolte şi altceva în afara clinicilor de chirurgie, respectiv o clinică de detoxifiere şi slăbire, proiect care într-un final este implementat, dar sub un nou concept, de centru spa.

    “Am pornit de la ideea unei clinici de slăbire şi detoxifiere, ceea ce am văzut în Germania şi Elveţia şi ştiam că este nevoie şi în România, dar apoi am vizitat şi ne-am îndrăgostit de insula zeilor – Bali din Indonezia – şi de spa-urile lor de relaxare, unde folosesc masaje şi ritualuri pentru refacere şi wellness”, spune Ştefan Jianu. După vizita din Bali, celor doi soţi le-a venit ideea realizării unor centre spa. “Am avut ideea reunirii experienţei noastre medicale de la patul pacientului cu tradiţiile milenare asiatice de refacere şi relaxare în Bali Spa Cornu, un resort de relaxare, slăbire, wellness şi detoxifiere.”

    În 2007 cei doi deschid centrul Bali Spa din localitatea Cornu, situată la 100 de kilometri de Bucureşti, iar în 2008 un spa, sub acelaşi brand, în hotelul de cinci stele Radisson din Capitală. “Investiţia a ajuns până la 1,5 milioane de euro şi a fost făcută împreună cu partenerul nostru olandez, din fonduri proprii şi dintr-un credit. Dezvoltarea complexului din Cornu a durat din 2005 până la mijlocul lui 2007.” În prezent, în centrul din Cornu lucrează 19 angajaţi, dintre care doi terapeuţi în masaje, aduşi chiar din Indonezia. Cei doi medici antreprenori au creat şi o atmosferă specifică, prin mobilierul, corpurile de iluminat, muzica, decorurile şi produsele aduse din Bali. Spun că aplică în aceste centre conceptul DREAM (dietă, relaxare, estetică, activitate fizică şi medicină). În prima parte a anului 2007, când au intrat pe piaţă cu centrul spa din Cornu, cei doi antreprenori s-au concentrat pe promovarea unităţii, iar în al doilea an de activitate deja se bucurau de profit, după ce reuşiseră să atragă mai mulţi clienţi.

    INTRÂND ÎN CATEGORIA DE HOTEL DE 4 STELE, dezvoltat pe o suprafaţă de 1.200 de metri pătraţi, Bali Spa Cornu are 15 camere, un restaurant Bumbu Bali, o sală de conferinţe, sală de fitness, piscină acoperită şi încălzită, trei săli de masaje, două camere de întreţinere corporală, saună finlandeză, jacuzzi, terase exterioare, foişor, piste de role şi biciclete, teren de baschet, grădină japoneză, livadă cu pomi fructiferi. Întregul complex se întinde pe o suprafaţă de 5.000 metri pătraţi. Firma care deţine Bali Spa Cornu este ProEstetica Sana, în care doctorii Jianu sunt asociaţi cu un partener olandez.
    Când au început să dezvolte cele două centre spa, industria de specific din România abia se contura. Cei doi soţi veneau cu know-how în domeniu, vizitând spa-uri nu doar în Bali, ci şi în alte destinaţii din toată lumea: au făcut terapii în Japonia, în faţa Muntelui Fuji, cu apă termală foarte fierbinte şi masaj shiatsu, în Thailanda, în pădurea tropicală, cu masaj thailandez de tip stretching, în Hawaii, în Turcia, Dubai, Singapore, Qatar, China, dar şi în Europa – Grecia, Cipru, Elveţia, Austria, Monaco, Franţa, Germania, Ungaria. “Venirea crizei a diminuat însă orientarea românilor către servicii de wellness şi spa, cererea dimi-nuân-du-se semnificativ. A fost nevoie să ne adaptăm la situ-aţie prin axarea, din ce în ce mai mult, pe turism de weekend şi teambuilding-uri, pentru a rămâne totuşi profitabili, inclusiv în ultimul an.”

    Preţurile serviciilor la spa încep de la 110 lei pentru un masaj facial de o jumătate de oră, ajung la 200 de lei pentru un masaj de o oră cu pietre fierbinţi, dar şi la peste 400 de lei pentru alte tratamente.
    Ştefan Jianu a urmat un program de MBA la Universitatea din Viena pentru a putea coordona afacerile familiei. El spune că centrele spa atrag printre clienţi turişti care au călătorit mult, expaţi, pacienţi ai clinicii ProEstetica, dar şi angajaţi din bănci, firme din retail, industrie sau farma, care organizează traininguri. Investiţiile următoare vor consta într-un restaurant de mare capacitate la Cornu şi un teren de minigolf. “În acest sens, facem demersuri pentru a obţine fonduri europene.”

    ANUL TRECUT, centrul spa din Cornu a adus venituri de un milion de lei (233.000 de euro), în timp ce spa-ul din Radisson a generat 500.000 de lei (116.000 euro), iar în acest an creşterea estimată a cifrei de afaceri este de cel puţin 10%. Cei doi antreprenori mizează anul acesta pe creşterea numărului de clienţi din zona corporate şi, pentru a atrage cât mai mulţi clienţi, au lansat pachete la 75 de euro pe zi, în cameră dublă, cu servicii incluse la piscina interioară, exterioară, fitness, saună şi masaj. Anul trecut, 35% din veniturile Bali Spa Cornu au provenit din teambuilding-uri sau meetinguri ale unor companii locale.
    Printre clienţii care au organizat meetinguri la Cornu se numără OMV Petrom, Carrefour, Lafarge, BMW, Kraft, dar şi alte companii din zona bancară, firme farmaceutice sau din retail. Ştefan Jianu spune că se aşteaptă la creşterea numărului de clienţi corporate şi la spa-ul deschis la hotelul Radisson. Principalul avantaj al unui hotel în care se dezvoltă un centru spa este posibilitatea creşterii traficului prin atractivitate mai mare pentru turişti. Printre hotelurile în care s-au dezvoltat centre spa se numără JW Marriott şi Radisson din Capitală, precum şi Hilton din Sibiu, Cocor din staţiunea Neptun, hotelul de patru stele Sportul din Poiana Braşov, hotelul de cinci stele Vega. Cei doi medici antreprenori nu vor să se limiteze doar la cele două centre spa deschise până acum. Ei plănuiesc să dezvolte o reţea naţională de centre Bali Spa, concept care poate fi modulat ca resort spa, hotel spa (cum este cel din hotelul Radisson), day spa sau medical spa, pentru orice variantă având şi posibilitatea de a franciza, potrivit lui Ştefan Jianu. În acelaşi timp, ei iau în considerare continuarea investiţiilor în clinicile medicale de chirurgie estetică. “De asemenea, suntem în discuţii pentru a dezvolta mai multe clinici medicale în ţară pe profilul ProEstetica, respectiv chirurgie şi medicină estetică, flebologie, herniologie, proctologie, centru laser şi medical spa, un model de business viabil şi în criză, inclusiv atunci când se sistează decontările Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.”

  • Aproape jumătate dintre antreprenorii români nu au absolvit liceul

    Aproape jumătate dintre antreprenorii români nu au absolvit nici măcar liceul, iar pe o treime dintre aceştia un eşec în business îi determină să nu mai aibă alte iniţiative în afaceri, potrivit unui barometru realizat de Ernst&Young (E&Y), scrie Mediafax. “În SUA, 95,1% dintre deţinătorii de întreprinderi mici au cel puţin studii superioare. În România, doar 53,3% dintre antreprenori sunt absolvenţi de liceu sau de facultate. Totuşi, începând cu anul şcolar 2010-2011, educaţia antreprenorială a fost introdusă în licee (clasa a 10-a), fapt ce va creşte gradul de conştientizare a antreprenoriatului în rândul adolescenţilor, ca alternativă de carieră”, se arată în barometrul percepţiei asupra mediului antreprenorial românesc, “Antreprenorii vorbesc”, lansat de Ernst&Young. În opinia consultanţilor E&Y, contextul economic actual, cu locuri de muncă mai puţine şi instabile, a condus la o schimbare a percepţiei tradiţionale asupra carierei ideale, care valorizează stabilitatea, către una favorabilă antreprenoriatului.

    Mai multe pe gandul.info

  • Băncile cu capital străin care au participat la iniţiativa de la Viena şi-au redus expunerea cu 8%

    Băncile cu capital străin care au participat la prima iniţiativă de la Viena şi care deţin circa două treimi din sistemul bancar românesc şi-au redus expunerea pe subsidiarele din România cu 8% din martie 2009 până la sfârşitul anului trecut, a declarat joi viceguvernatorul BNR Cristian Popa, scrie Mediafax. “Procesul de dezintermediere controlată continuă. Cea mai recentă cifră, care cred că este pentru 11 luni, era de 8% reducere a pasivelor mamă – fiică pentru subsidiarele cu capital străin, cele aferente sistemului Viena 1. Acele bănci străine deţin împreună două treimi din sistemul bancar. O anumită reducere se cunoaşte. Acesată reducere este faţă de martie 2009”, a afirmat Popa, după conferinţa de presă în care a fost prezentat raportul trimestrial asupra inflaţiei. El a arătat că această scădere este parţial compensată de faptul că o parte din liniile de finanţare anterior disponibile au fost transformate în credite subordonate, care sunt elemente de rang 2, şi contribuie la capitalizarea sistemului bancar într-o manieră directă.

  • Corlăţean a discutat cu Martonyi despre evitarea escaladării atitudinilor din cele două ţări

    MAE informează, într-un comunicat, că Titus Corlăţean a avut, joi, o convorbire telefonică cu omologul său ungar, Janos Martonyi.

    “Cei doi miniştri au exprimat poziţiile Guvernelor român şi respectiv ungar, în legătură cu evoluţiile şi declaraţiile formulate în spaţiul public în ultimele zile, cu sublinierea sensibilităţilor legate de unele aspecte relevante pentru fiecare dintre cele două părţi. La finalul convorbirii, cei doi înalţi demnitari au căzut de acord asupra faptului că interesul cooperării dintre cele două state impune evitarea escaladării atitudinilor şi declaraţiilor publice formulate în cele două ţări”, se arată într-un comunicat MAE remis agenţiei MEDIFAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şova vrea rezilierea contractului cu Bechtel. “S-ar ajunge la cifre astronomice”

    Ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură, Dan Şova, intenţionează să ceară companiei Bechtel rezilierea de comun acord a contractului pentru Autostrada Transilvania. “Trebuie s-o spun cu tot regretul, dar intenţia mea fermă este de a propune companiei Bechtel încetarea completă a relaţiilor contractuale cu plata datoriilor acumulate la zi, care se ridică undeva la 50 de milioane de euro, din anul 2012”, a declarat Dan Şova la Realitatea. El a precizat că, pentru a termina tronsonul Suplacu de Barcău – Borş, singurul unde compania Bechtel mai lucrează, ar fi mai necesară o sumă de 250 de milioane de euro, fiind de părere că “s-ar ajunge la nişte cifre astronomice”.

    Mai multe pe gandul.info

  • Cele mai mari centre comerciale din ţară, văzute de sus

    Bucureştiul, dar şi o serie de mari oraşe din ţară, precum Timişoara, Iaşi, Cluj, Sibiu sau Constanţa, pot fi “vizitate” de câteva săptămâni prin aplicaţia Google Maps şi de la un unghi de 45 de grade.Imaginile surprinse sunt destul de recente, din vara anului 2012, astfel că pot fi “admirate” de sus şi obiective precum stadionul Arena Naţională sau Pasajul Basarab, dar şi cele mai mari centre comerciale din ţară, pe culoarele cărora ajung în fiecare weekend aproximativ un milion de români, potrivit estimărilor ZF.
     

  • Dinel Staicu, eliberat din arest preventiv. Fostul preşedinte SIF Oltenia va fi judecat în libertate

    Judecătoria sectorului 2 Bucureşti a dispus, miercuri, înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului Nuţu (fost Staicu) Dinel cu măsura obligării de a nu părăsi ţara fără încuviinţarea instanţei de judecată.

    “Pe durata măsurii obligării de a nu părăsi ţara inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii: a) să se prezinte la instanţa de judecată de câte ori este chemat; b) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea, conform programului stabilit de acesta şi ori de câte ori este chemat; c) să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei; d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nici o categorie de arme; e) să nu se apropie de celelalte părţi, de experţii desemnaţi de instanţă sau martorii din cauză şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect”, a stabilit instanţa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Referinţa BNR a urcat la cel mai ridicat nivel din ultima lună

    Cursul BNR de joi:

    Euro 4,4106 +0,0254 +0,58%
    Dolar american 3,2493 +0,0089

    +0,27%

     

     

     

     

    Moneda naţională s-a depreciat semnificativ în prima parte a zilei, într-o piaţă cu lichiditate redusă, astfel că Banca Naţională a României (BNR) a publicat un curs de referinţă cu 2,54 bani mai mare, la 4,4106 lei/euro, reprezentând cel mai ridicat nivel din ultima lună. Un curs superior, de 4,4223 lei/euro, a fost publicat de banca centrală la 7 ianuarie. În sesiunea precedentă, cursul s-a plasat la 4,3852 lei/euro. Pentru moneda americană, referinţa a urcat cu 0,89 bani, de la 3,2404 lei/dolar la 3,2493 lei/dolar. În acelaşi timp, referinţa pentru francul elveţian a urcat de la 3,5503 lei/franc la 3,5793 lei/franc. Cursurile leu/dolar şi leu/franc sunt calculate de Banca Naţională a României în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc.

    Mai multe pe zf.ro

     

  • Ambasadorul Ungariei la Bucureşti: Budapesta susţine autonomia Ţinutului Secuiesc

    Ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Fuzes, afirmă că susţine Budapesta susţine autonomia teritorială şi etnică a maghiarilor din Transilvania ”dacă aceasta este cererea lor”. “Dacă asta este voinţa secuilor, cetăţenilor români de etnie maghiară, dacă asta este cererea lor, da(susţinem-n.r.)”, a declarat Fuzes, într-o intervenţie la Realitatea Tv. Ambasaborul maghiar s-a declarat de acord cu declaraţiile secretarul de stat din MAE Ungar, Nemeth Zsolt, privind arborarea steagului Ţinutului Secuiesc. ”Sunt de acord cu declaraţia domnului Nemeth Zsolt, nu numai pentru că sunt un reprezentant al guvernului lui, ci şi din suflet. Cred că toate declaraţiile în legătură cu steagul secuiesc în acest lucru avem dreptul să ne exprimăm opinia, chiar dacă acestea sunt diferite de cele ale părţii româneşti. Nu înţeleg de ce un steag secuiesc devine o problemă atât de mare în România. Este vorba de o minoritate naţională autohtonă. Steagul secuiesc nu este un steag străin în România. Nu prea înţeleg problema… (…) Singura propunere pe care pot să o fac este ca Ţinutul Secuiesc să devină oficial. După câte ştiu, aceasta este o cerere foarte veche a secuimii. Nu eu şi nici Ungaria nu facem această cerere. Asta este o cerere a locuitorilor Ţinutului Secuiesc”, a spue Oskar Fuzes.

    Mai multe pe gandul.info

  • Fenechiu, despre şeful CFR Călători: “Este smart, aşa”. Care a fost prima decizie a noului şef din calea ferată

    Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, se declară mulţumit de proaspătul director al CFR Călători, Valentin Dorobanţu, pe care îl consideră “smart” şi despre care susţine că nu îl cunoştea până să îl numească în funcţie. “L-am schimbat pe directorul de la CFR Călători şi acesta care e acum mi se pare smart (inteligent engl n.n.), aşa. Prima oară l-am văzut acum două săptămâni, dar mie mi se pare OK“, a declarat miercuri Relu Fenechiu. Solicitat de jurnalişti să explice faptul că a numit în funcţia de director general al CFR Călători o persoană despre care spune că nu o cunoştea dinainte, ministrul Transporturilor a spus că nu avea cum să-i ştie pe toţi directorii din companie.

    Toate stirile sunt pe gandul.info