BusinessMagazin

Blog

  • Datoria externă a României a urca în iunie 2024 la 176 mld. euro: statul a ajuns să deţină 48% din datoria externă totală, faţă de sub 33% acum zece ani

    ♦ În vreme ce companiile private îşi mai reduc din datoria externă, statul şi-o creşte pe a sa.

    Datoria externă totală a României (publică şi privată) a crescut în primele şase luni din an cu 6,8 mld. euro, până la 176,8 mld. euro. În aceeaşi perioadă şi în acelaşi context, datoria publică externă a crescut cu 8,3 mld. euro pentru că, în vreme companiile private şi-au mai achitat din datorii, statul a continuat să se împrumute solid de pe pieţele externe.

    Datele publicate ieri de  BNR arată că, din datoria externă totală de 176,8 mld. euro statul are felia cea mai mare, 85,2 mld. euro, adică 48% din total. Este una din cele mai mari datorii externe (dacă nu cea mai mare), ca pondere în total datorie externă, pe care statul a contractat-o. De pildă, în urmă cu zece ani (iunie 2015), din totalul datoriei externe publice şi private, de 90,8 mld. euro, statul deţinea 29,6 mld. euro adică doar 32% din total.

    Potrivit Finanţelor, în total, de pe pieţele externe şi interne statul a contractat până în aprilie (ultimele date) o datorie echivalent a 52% din PIB (48,8% din PIB la finalul lui 2023) adică 852,8 mld. lei (doar în primele patru luni din an împrumuturile au crescut cu 69,3 mld. lei şi echivalent).

    Cu un deficit bugetar ce este evaluat de economişti la 6-7% din PIB în acest an, statul nu mai are nicio forţă de reacţie pentru că nu are niciun levier cu care să-şi mişte economia hodorogită. Nu are forţa să refuze nimic, se împrumută la dobânzile cerute de piaţă, iar datoria totală i-a ajuns, la doar patru luni din an, la 52% din PIB.

    Şi, totuşi, nici o frunză nu mişcă. Pentru că, în momentul în care datoria a sărit de 50% din PIB atunci ar fi trebui, legal, întrunite nişte comitete/comisii ca să examineze situaţia şi să decidă ce măsuri sunt luate pentru stoparea derapajului bugetar. Dar măsurile de reducere a defictului bugetar au fost amânate sine die pentru că este campanie electorală. Dacă izbucneşte acum o criză pe pieţele externe, România este perfect descoperită. Nu are nicio rezervă în visterie şi nici prieteni care să o ajute să treacă hopul.

     

     

  • Ministerul Educaţiei a lansat un apel de proiecte pentru dotarea cu laboratoare de informatică şi ateliere de practică a şcolilor profesionale şi tehnice

    ♦ Alocarea financiară a apelului de proiecte este de 45 mil. euro, finanţare eligibilă prin PNRR ♦ Peste jumătate din elevii din învăţământul secundar superior din România sunt înscrişi în programe de formare profesională.

    Ministerul Educaţiei lansează apelul competitiv de proiecte „Dotarea cu laboratoare de informatică şi ateliere de practică a unităţilor de învăţământ din reţeaua învăţământului profesional şi tehnic”, în calitate de coordonator de reforme şi investiţii finanţate prin Planul Naţional de Reformă şi Rezilienţă (PNRR).

    Alocarea financiară a acestui apel de proiecte este de 45 mil. euro, valoare eligibilă PNRR.

    Peste jumătate din elevii din învăţământul secundar superior din România sunt înscrişi în programe de formare profesională (61,7% în 2021), ceea ce depăşeşte media UE (52,1%), dar mai puţin de 10% din proaspeţii absolvenţi din învăţământul profesional au beneficiat de învăţare la locul de muncă (8,4 % în 2022), aceasta reprezentând o rată scăzută faţă de media UE (60,1%), scrie Ministerul Educaţiei în ghidul solicitantului.

    „Tehnologiile digitale contribuie la învăţarea ma­tematicii şi a ştiinţelor în şcoală şi, simultan, la dezvoltarea competenţelor digitale. În România, TIC reprezintă o disciplină de sine stătătoare, la nivel de gimnaziu şi liceu. Elemente de predare trans-curriculară şi tendinţa de a dezvolta com­peten­ţele digitale ale elevilor există deja şi transversal, în cadrul studiului altor discipline decât TIC, deoarece com­petenţele digitale au devenit esenţiale pe piaţa muncii, chiar şi în meseriile tradiţionale”, scrie ghidul citat.

    Apelul de proiecte vine în completarea apelului lansat de Ministerul Educaţiei în luna decembrie 202, pentru dotarea unităţilor de învăţământ cu mobilier, echipamente şi resurse educaţionale şi ţinteşte să ajungă la 909 laboratoare de informatică şi 909 ateliere de practică, dotate la nivel naţional, pentru unităţile de învăţământ profesional şi tehnic.

    Şcolile care vor să se înscrie pentru a obţine finanţare o pot face în perioada 12 august 2024 – 27 septembrie 2024 (ora 16:00). Proiectele se depun exclusiv online, prin platforma electronică UDiManager.

     

  • Românul care ar fi înjunghiat o fetiţă în centrul Londrei, acuzat de tentativă de omor

    Românul în vârstă de 32 de ani, care ar fi înjunghiat în centru Londrei o fetiţă de 11 ani, a apărut marţi în faţa instanţei. El este acuzat de tentativă de omor.

    Potrivit Reuters, bărbatul este acuzat de tentativă de omor asupra unei fetiţe în Leicester Square din Londra, în ceea ce procurorii au descris drept un „atac la întâmplare”.

    Ioan Pintaru a fost, de asemenea, acuzat de deţinerea unui obiect cu lamă, după ce fetiţa de 11 ani a fost înjunghiată de opt ori luni după-amiază în Leicester Square, un punct turistic din centrul Londrei.
    Pintaru a apărut în faţa instanţei purtând un trening gri şi a vorbit doar pentru a-şi confirma numele şi data naşterii.
    Procurorul David Burns a declarat că fata şi mama ei, care erau turişti, se aflau în zona Leicester Square când au fost atacate.

    Pintaru a fost arestat preventiv, iar următoarea sa audiere va avea loc în 10 septembrie.
    Poliţia Metropolitană din Londra a declarat că fetiţa de 11 ani a fost grav rănită, dar leziunile nu îi pun viaţa în pericol.
    Bărbatul este cetăţean român, a anunţat MAE la solicitarea MEDIAFAX.

  • Pagina verde. Care sunt priorităţile de mediu ale lui Nicuşor Dan pentru al doilea mandat de primar al Capitalei?

    ♦ Ziarul Financiar i-a adresat primarului Nicuşor Dan propunerea de a nominaliza cele mai urgente priorităţi de mediu de care va ţine cont în al doilea său mandat la conducerea Capitalei. Cele mai multe dintre obiectivele indicate sunt de ani întregi pe lista de probleme de rezolvat în Bucureşti, trecând pe sub ochii mai multor primari. Până acum, ele doar s-au rostogolit de la un edil la altul, lăsând în cele din urmă bucureştenii să le înfrunte zi de zi.

    Îmbunătăţirea transportului public, elaborarea unui studiu de calitate a aerului, actualizarea registrului spaţiilor verzi se numără printre problemele pe care Nicuşor Dan, primarul Capitalei, spune că şi-a propus să le prioritizeze în cel de-al doilea mandat al său în scaunul de edil pentru Bucureşti.

    Ziarul Financiar i-a adresat primarului Nicuşor Dan propu­nerea de a nominaliza cele mai urgente priorităţi de mediu de care va ţine cont în al doilea său mandat la conducerea Capitalei. Cele mai multe dintre obiectivele indicate sunt de ani întregi pe lista de probleme de rezolvat în Bucureşti, trecând pe sub ochii mai multor primari. Până acum, ele doar s-au rostogolit de la un edil la altul, lăsând în cele din urmă bucureştenii să le înfrunte zi de zi.

    „În ceea ce priveşte bugetul de investiţii pentru anul 2024, suma totală destinată domeniului Protecţia mediului este de 68,1 milioane de lei, inclusiv TVA, din care pentru proiectele propuse de Direcţia de Mediu este alocată suma de 24,6 milioane de lei, inclusiv TVA“, au spus repre­zentanţii Direcţiei de presă din cadrul Primăriei Capitalei la solicitarea ZF.

    Într-un oraş care suferă de lipsa spaţiilor verzi, de poluare, de insuficiente zone de promenadă, de lipsa unor ape curate ale Dâmboviţei, primarul spune că vrea ca în următorii cinci ani să rezolve probleme pe care nu le-a putut soluţiona în ultimii cinci.

    „Bucureştiul are o problemă de poluare a aerului, produsă de trei mari factori“, spun reprezentanţii Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB). Este vorba despre trafic, produs de dezvoltarea urbană din ultimii douăzeci de ani, despre încălzirea individuală prin centrale de apartament şi sobe şi despre pierderea constantă de spaţii verzi.

    „Spaţiul verde pe care Bucureştiul îl are, cuprinzând atât terenurile prevăzute astfel în Planul Urbanistic General, cât şi terenurile amenajate ca spaţii verzi, este insuficient. Bucureştiul este, în plus, în situaţia excepţională de a nu avea terenuri extravilane pe care să amenajeze spaţii verzi. Este crucial ca Bucureştiul să păstreze spaţiile verzi pe care le are, atât din perspectiva poluării, cât şi din perspectiva verilor toride care au început să apară“, spun reprezentanţii PMB, în numele lui Nicuşor Dan.

    Astfel, adaugă ei, primăria vrea să se ocupe mai bine de starea parcurilor şi a vegetaţiei din oraş. Tot la acest capitol, una dintre problemele pe care Nicuşor Dan spune că vrea să le gestioneze mai bine este administrarea Parcului Natural Văcăreşti, o oază de natură în mijlocul Bucureştiului, lăsată însă în paragină în ultimii ani. După ce a preluat administrarea parcului, primăria spune că a elaborat un plan de management şi a instalat posturi permanente de pază, s-a ocupat de colectarea şi evacuarea deşeurilor, a înlocuit infrastructura degradată de vizitare, a instalat foişoare noi de observare a păsărilor şi noi panouri de informare. Primăria Capitalei a preluat administrarea Parcului Natural Văcăreşti de la Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate începând cu decembrie 2021.

    Amenajarea Parcului Natural Lacul Văcăreşti şi împădurirea a cel puţin zece hectare de teren în această arie naturală protejată unică în Europa era unul dintre planurile pe care Primăria Bucureştiului a anunţat că le are cu banii din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), ca parte a intenţiei de a amenaja în total 185 de hectare de spaţiu verde nou în Bucureşti. Nimic nu s-a întâmplat încă în acest sens.

    În vara anului 2023, o plimbare prin deltă scotea la iveală panouri dezintegrate sau mâzgălite, pustietate la centrul de informaţii amenajat pentru turişti şi urmele unui incendiu de vegetaţie care mistuise zona, cum, de altfel, se mai întâmplase şi în trecut.

    În ceea ce priveşte tratarea deşeurilor, reprezentanţii Primăriei Capitalei spun că au finalizat cu fonduri europene staţia de epurare Glina, apa deversată din canalizarea Bucureştiul fiind acum în întregime tratată, astfel că nu mai poluează Dâmboviţa, Argeşul, Dunărea şi Marea Neagră.

    Potenţialul Dâmboviţei nu este însă suficient valorificat, iar de-o parte şi de alta a Dâmboviţei sunt mai multe şanse să găseşti gunoaie de tot felul decât un petic de iarbă pe care să te aşezi ca să admiri luciul apei. Fără a crea mai mult spaţiu lângă râu, suficient pentru a aduce funcţiuni culturale şi de loisir, nu se poate face o schimbare de paradigmă a relaţiei Dâmboviţei cu oraşul, spun specialiştii. Una dintre marile probleme este însă că râul nu este considerat şi tratat ca un ansamblu, ci pe bucăţi, în funcţie de responsabilităţile numeroaselor instituţii implicate în administrarea sa.

    Primăria mai spune că a închis staţia de depozitare Iridex, de unde mirosul era resimţit de locuitorii din sectoare 1 şi 6, dar şi din localităţile Chiajna şi Chitila.

    „Deoarece contractul semnat în 1999 nu includea în tariful de depozitare la staţia Iridex o taxă postînchidere, aceasta va fi plătită timp de 30 de ani de Primăria Capitalei. După mai multe litigii şi negocieri cu operatorul, ne îndreptăm către un acord în care cheltuielile postînchidere să fie verificate de specialiştii contractaţi de primărie.“

    Pentru că mai sunt multe de făcut, oficialii din PMB spun că pentru următoarea perioadă municipalitatea are în vedere abordarea unor planuri şi proiecte aflate în diverse stadii de realizare, ce vizează componenta de mediu. Vor fi ele duse la capăt până în 2028?

     

    ► Actualizarea Planului de mobilitate urbană durabilă 2016 – 2030

    ► Modernizarea şi extinderea sistemului de semaforizare inteligentă şi prioritizarea vehiculelor de transport public, în vederea reducerii poluării

    ► Reevaluarea/ revizuirea planurilor de acţiune pentru gestionarea zgomotului în municipiul Bucureşti

    ► Realizarea strategiei privind adaptarea la schimbările climatice şi a planului de acţiune privind energia durabilă şi clima la nivelul municipiului Bucureşti

    ► Elaborarea studiului de calitate a aerului pentru municipiul Bucureşti şi realizarea planurilor de calitate a aerului

    ► Actualizarea Registrului spaţiilor verzi al municipiului Bucureşti

    ► Extinderea sistemului de senzori pentru măsurarea calităţii aerului al Primăriei Municipiului Bucureşti, prin achiziţionarea unui număr de senzori performanţi, certificaţi

    ► Amenajarea de piste pentru biciclete în municipiul Bucureşti prin realizarea infrastructurii pentru transport verde, încurajarea transportului verde şi ridicarea potenţialului de utilizare a bicicletelor în mediul urban. Proiectul constă în realizarea a 5 trasee prioritare, totalizând 13 kilometri cale dublă (26 de kilometri cale simplă).

     

     

  • Va fi august 2024 luna corecţiilor mult aşteptate la Bursa de Valori de la Bucureşti, după 16 luni consecutive de creştere?

    ♦ Până acum, de la începutul lunii august încoace, indicele BET-TR are un minus de 2% ♦ Un episod puternic de volatilitate a fost consumat pe 5 august când indicele a scăzut cu 3,6% fiind prins în vârtejul scăderilor din afară ♦ „Tensiunea creşterii s-a eliberat cu prima ocazie“ ♦ August, luna rezultatelor pe S1/2024 dar şi una cu lichiditate redusă la bursa locală.

    De 16 luni, mai exact din martie 2023, Bursa de Valori Bucureşti nu a avut nicio lună de scădere prin prisma evoluţiei indicelui BET-Total Return, care reflectă evoluţia randamentelor dividendelor, un trend prelungit de creştere despre care un analist spune că se „autosabotează“ şi că în orice moment pot să apară corecţii pentru a elibera din tensiune.

    Iar tensiunea apare în con­textul în care aceste episoade de creştere susţinută, date de rezultatele financiare îmbună­tăţite ale companiilor şi fluxu­rile mari de capital îndreptate spre piaţa de capital în contextul listării Hidroelectrica (H2O), determină ca incertitudinea să crească, iar pe investitori să se întrebe: este bine să marchez acum? Este prea târziu să investesc?

    „Tensiunea creşterii urma să fie eliberată cu prima ocazie! S-a întâmplat acum (pe 5 august 2024, când BET-TR a scăzut cu 3,6% – n. red.) când am avut patru factori negativi care s-au suprapus pe pieţele internaţionale. Într-un context al unei pieţe bursiere care evolua în modul de tranzacţionare de vară, luna august fiind tradiţional luna vacanţelor în lumea vestică şi implicit o lună cu lichiditate bursieră scăzută“, spune Alin Brendea, analist la Prime Transaction. În luna august la BVB urmează sezonul de raportări financiare aferente primului semestru din 2024, cu emitenţi de calibru mare care ies la tablă, precum Banca Transilvania, Hidroelectrica, Romgaz, fiind de asemenea urmărit şi programul de răscum­părări din partea Fondului Proprietatea.

    Brendea enumeră factorii care au stat la baza episoadelor de scăderi atât de la Bucureşti cât şi de pe pieţele externe: menţinerea dobânzii-cheie de către Rezerva Federală a SUA – ceea ce a deteminat unele comentarii că FED ar fi putut rămâne în urma evoluţiei economice –, decizia neaştepta­tă din Japonia de a creşte dobânda-cheie, rezultatele deza­mă­gi­toare ale unor comp­anii precum Intel şi al patrulea element – reinflamarea con­textu­lui Israel şi Iran.

    Potrivit datelor agregate de ZF, din cele 61 de luni scurse din august 2019 încoace (deci în ultimii cinci, perioadă în care BET-TR a urcat de 2,7 ori, deci a triplat banii investi­torilor), doar 13 luni au fost pe minus, adică 22% din timp.

    Aceste luni au avut scăderi precum -16% în martie 2020 (pandemia COVID), -12% septembrie 2022, -9% februarie 2022 la -1,6% martie 2023, -0,6% martie 2019, -0,35% octombrie 2021. De la începutul lunii august BET-TR are minus 2,7%.

    Pe de altă parte, celelalte 47 de luni au avut creşteri precum 11% în mai 2020, 10% în septembrie 2023, 9,7% în martie 2021, la 5% în iunie 2021 la 2,5% în februarie 2024, 2,4% în iulie 2024 şi altele. Orice scădere este până la urmă o oportunitate de a cumpăra acţiuni la un preţ redus.

    „Bursa este un vad investiţional atractiv, dar care cere răbdare şi viziune pe termen lung. Scăderile pieţei trebuie înţelese ca ceva organic care fac parte din regulile jocului. Dacă vei înţelege mecanismul bursier cu adevărat, vei ajunge să foloseşti scăderile în folosul tău investiţional, la fel de bine ca şi trendurile de creştere ale pieţei“.​​

  • Bursă. Aquila raportează pentru prima jumătate a anului un profit net de 35 mil. lei, în scădere cu 15% faţă de S1/2023

    ♦ Cifră de afaceri de 1,3 mld. lei, în urcare cu 18% an/a ♦ „Continuăm discuţiile pentru achiziţionarea altor companii“.

    Compania antreprenorială Aquila Part Prod (simbol bursier AQ), activă în piaţa de distribuţie şi logistică pentru piaţa bunurilor de larg consum, a încheiat primul semestru din 2024 cu un profit net de de 35 milioane de lei, în scădere cu 15% comparativ cu perioada similară a anului trecut, ca urmare a impactului noului impozit introdus pe cifra de afaceri (5 milioane de lei) precum şi a diminuării veniturilor financiare, a anunţat marţi compania.

    Ieri după-amiaza, acţiu­nile AQ se depreciau cu 1,1%, la 1,32 lei pe uni­tate, pe o lichiditate de 2,5 mil. lei.

    Afacerile grupului s-au majorat cu aproximativ 18% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2023, până la 1,32 mld. lei, evoluţie susţinută, în princi­pal, de avansul veniturilor din segmentul de afaceri distribuţie, care reprezintă aproximativ 94% din cifra de afaceri a grupului şi din consolidarea companiilor Romtec şi Parmafood.

    În februarie, Aquila a finalizat pri­ma achiziţie de la listare prin pre­luarea Romtec, o companie cu 30 de ani de experienţă în producţia de lichide şi aerosoli pentru întreţinerea autoturismelor.

    În aprilie Aquila a finalizat a doua tranzacţie din acest an prin achiziţia celor două companii Parmafood, care prestează activităţi de distribuţie în canalele HoReCa, Retail Modern şi Retail Tradiţional şi operează depozite logistice cu sisteme integrate de management ale stocurilor.

    „Prioritatea noastră în primele şase luni a fost consolidarea poziţiei pe piaţa serviciilor integrate de distribuţie şi logistică din România şi Republica Moldova, precum şi setarea cadrului pentru realizarea sinergiilor în urma celor trei companii achiziţionate în acest an. De asemenea, continuăm discuţiile pentru achiziţionarea altor companii deja atent analizate. Deşi am înregistrat venituri record în acest semestru, suntem în continuare atenţi la oportunităţile care ne pot conduce spre dublarea EBITDA până în 2026, având ca reper anul 2021, conform strategiei asumate“, spune Cătălin Vasile, CEO-ul Aquila.

    Brandurile proprii, Gradena, La Masă şi Yachtis, continuă să reprezinte unul din obiectivele noastre strategice de dezvoltare, în acest sens fiind înregistrată o creştere a veniturilor aferente de 16% în primul semestru al anului comparativ cu perioada similară din 2023.

    „Am continuat creşterea organică şi dezvoltarea brandurilor proprii. Canalele de distribuţie cu cel mai mare ritm de creştere au fost HoReCa şi canalul de vânzare organizat, care au înregistrat vânzări mai mari cu 35%, respectiv 29%. Integrarea companiilor Romtec Europa, Parmafood Group Distribution şi Parmafood Trading a contribuit la extinderea portofoliului Aquila cu peste 120 de branduri, locale şi internaţionale, cu o contribuţie adiţională de 5% la vânzări“, adaugă Cătălin Vasile.

    În perioada ianuarie-iunie 2024, EBITDA a înregistrat o creştere de 11% faţă de primul semestru al anului anterior, ajungând la 77 milioane de lei, cu o marjă EBITDA realizată de grup de 6%.

    Priorităţile companiei pentru anul 2024 rămân integrarea celor trei companii recent achiziţionate, precum şi creşterea vânzărilor brandurilor proprii. Pentru anul în curs, Aquila şi-a bugetat investiţii de 16,9 milioane de euro pentru mijloace de transport şi echipamente de depozit, în linie cu obiectivele de sustenabilitate.

    Aquila Part Prod Com are 1,6 mld. lei capitalizare, iar cei mai mari acţionari sunt Vasile Constantin-Cătălin (33,3%) şi Alin Dociu (25%).

    Acţiunile AQ înregistrează o creştere de 44% de la începutul acestui an, pe fondul unor tranzacţii de 224 mil. lei, conform datelor BVB.

  • Bursă: Hidroelectrica a încheiat primul semestru din 2024 cu un profit net de 2,7 mld. lei, în scădere cu 32% faţă de aceeaşi perioadă din 2023, şi cu venituri de 5,15 mld. lei, minus 26%. Producţia slabă de energie, debitul scăzut al Dunării din T2 şi preţurile mai mici au tras în jos rezultatele

    Compania de stat Hidroelectrica (simbol bursier H2O), cel mai mare producător de energie electrică din România, a încheiat primul semestru din 2024 cu un profit net de 2,69 miliarde de lei, comparativ cu cel de 4 mld. lei din aceeaşi perioadă din 2023, în timp ce veniturile au scăzut cu 26% la 5,15 mld. lei pe fondul unei producţii de energie în scădere cu 22%.

    “În primele şase luni ale anului 2024, rezultatele Hidroelectrica au fost influenţate de scăderea producţiei de energie electrică, a cantităţii de energie electrică vândută, cât şi de diminuarea preţurilor de vânzare a energiei electrice, conducând implicit la o scădere a veniturilor din vânzarea de energie. Se observă o contribuţie semnificativă a rezultatelor din trimestrul II 2024 la scăderile înregistrate în primele şase luni, determinată în special de intrarea în vigoare, la începutul trimestrului II (1 aprilie 2024), a modificărilor aduse MACEE, care au condus la perioade de fluctuaţii semnificative ale condiţiilor de piaţă (preţuri şi cantităţi tranzacţionate). Această perioadă de ajustare a pieţei la noile condiţii şi reglementări s-a suprapus peste un interval secetos, condiţiile hidrologice limitând capacitatea de producţie a Societăţii”, se arată în raportul semestrial.

    Acţiunile companiei au închis şedinţa de marţi seară de la Bursa de Valori la 125,5 lei, în urcare cu 2% faţă de închiderea precedentă. De la începutul lui 2024 încoace acţiunile H2O sunt pe plus cu 9% cu tot cu dividende, arată calculele realizate de ZF. Compania are o capitalizare de 55,3 mld. lei. Statul român are o deţinere de 80%, fondurile de pensii private circa 11%, iar restul alţi investitori.

    Câteva comentarii din raport:

    Grupul Hidroelectrica înregistrează rezultate operaţionale şi financiare în scădere pentru primele şase luni ale anului 2024, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, dar în uşoară creştere faţă de bugetul aprobat. Marja operaţională şi marja netă ale Grupului au fost diminuate cu 10%, respectiv 8% faţă de perioada similară a anului 2023, în principal ca urmare a scăderii producţiei de energie electrică, cantităţii de energie electrică vândută, precum şi a diminuării preţurilor de vânzare a energiei electrice (atât pe plan local, cât şi în piaţa interconectată europeană).

    • Rezultatele obţinute în S1 2024 reflectă aşteptările stabilite în Bugetul aprobat pentru 2024, situându-se uşor peste acestea, cu o tendinţă ascendentă înregistrată în ultima parte a trimestrului II.
    • Producţie de energie electrică în scădere cu 22% faţă de perioada similară a anului trecut.
    • Venituri în scădere cu 26% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023.
    • Marja operaţională de 59%, în scădere cu 10% faţă de perioada similară a anului trecut.
    • Marja netă de 52%, în scădere cu 8% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023.
    • Profitul net în scădere cu 32%, de la 3.946 milioane RON la 2.690 milioane RON.
    • Rezultatul pe acţiune în scădere cu 32%, de la 8,80 RON/acţiune la 5,98 RON/acţiune.
    • Energia produsă şi vândută (producţia netă) a înregistrat o scădere de aproximativ 22% în primul semestru al anului 2024 comparativ cu perioada similară a anului anterior, în perioada ianuarie-iunie 2024 această cantitate fiind de 8.293 GWh. Scăderea a fost cauzată în special de condiţiile hidrologice înregistrate în trimestrul al doilea al anului 2024, când valoarea medie a debitului Dunării (5.585 mc/s) a înregistrat o diminuare cu aproximativ 25% faţă de perioada similară a anului 2023 (7.491 mc/s).
    • Comparativ cu semestrul I al anului 2023, veniturile aferente tranzacţiilor încheiate pe piaţa angro în perioada ianuarie-iunie 2024 au fost impactate de o serie de factori determinaţi în special de reducerea debitului Dunării, fapt ce a condus la diminuarea cantitativă a energiei livrate în reţele, precum şi de scăderea preţului SPOT (cu precădere în perioada februarie-aprilie 2024), coroborat cu modificarea legislaţiei privind tranzacţionarea voluntară prin intermediul MACEE începând cu luna aprilie 2024. Astfel, veniturile înregistrate pe pieţele angro în primul semestru al anului 2024 au scăzut cu 38% faţă de aceeaşi perioadă din 2023. Această scădere este consecinţa mai multor factori: Preţul SPOT a scăzut în perioada ianuarie-iunie 2024 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2023 (aproximativ 30%) şi a rămas sub preţul de referinţă stabilit de lege pentru tranzacţiile prin MACEE în primele patru luni ale anului 2024; În consecinţă, furnizorii, prin intermediul OPCOM, nu au preluat întreaga cantitate alocată Hidroelectrica la licitaţia anuală din decembrie 2023 pentru livrare în 2024 prin MACEE.
    • Veniturile realizate din activitatea de furnizare a energiei electrice au scăzut cu 32%, la 1.130 milioane RON, venituri realizate în primele şase luni ale anului 2024, de la 1.660 milioane RON venituri realizate în aceeaşi perioadă a anului 2023. Această diminuare este cauzată atât de scăderea preţului de vânzare a energiei electrice, cât şi de diminuarea volumelor furnizate în primele şase luni ale anului 2024 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023.
    • Costurile de transfer aferente furnizării energiei electrice au crescut cu 4%, la 723 milioane RON în primele şase luni ale anului 2024, de la 694 milioane RON în aceeaşi perioadă a anului 2023. Creşterea acestor costuri se datorează creşterilor succesive ale tarifelor reglementate, în luna aprilie 2023, lunile ianuarie 2024 şi iunie 2024 (parte din tarifele reglementate), creştere influenţată negativ de diminuarea volumelor furnizate.
    • Veniturile din echilibrare au crescut cu 123%, la 450 milioane RON înregistrate în semestrul I 2024, de la 202 milioane RON înregistrate în prima jumătate a anului 2023. Creşterea înregistrată este determinată de creşterea cantităţii de energie aferente Pieţei de echilibrare la 285 GWh de la 151 GWh, precum şi de creşterea preţului de vânzare pe Piaţa de echilibrare la 1.580 RON/MWh de la 1.336 RON/MWh în primul semestru al anului 2024, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2023.

  • Bursă. Creşte reprezentativitatea pieţei de capital din România în MSCI: Premier Energy, Electromagnetica şi Iproeb Bistriţa vor intra in indicii de frontieră pe 2 septembrie

    Acţiunile a trei companii listate la Bursa de Valori Bucureşti vor fi incluse în indicii MSCI Frontier şi MSCI Romania: Premier Energy, Electromagnetica şi Iproeb Bistriţa. Reprezentarea pieţei de capital din România în indicii MSCI va creşte la 32 de companii, începând cu 2 septembrie 2024, în urma revizuirii trimestriale a indicilor realizată în august 2024 de furnizorul global de indici.

    Premier Energy (PE), listată la sfârşitul lunii mai la Bursa de la Bucureşti, va fi inclusă în indicii MSCI Frontier şi MSCI Romania, care includ doar companii Mid Cap şi Large Cap. Electromagnetica (ELMA) şi Iproeb Bistriţa (IPRU) vor fi incluse în indicii MSCI Frontier IMI şi MSCI Romania IMI, unde sunt prezente companii Small Cap, Mid Cap şi Large Cap. În acelaşi timp, furnizorul global de indici a decis excluderea Antibiotice (ATB) din indicii MSCI Frontier IMI şi MSCI Romania IMI.

    MSCI este unul dintre liderii în furnizarea de indici de referinţă la nivel global. În prezent,  România este încadrată de către MSCI ca Piaţă de Frontieră.

    În indicii MSCI pentru Pieţe de Frontieră, România va fi reprezentată astfel, de la 2 septembrie 2024, de 32 de companii listate: Alro (ALR),  Banca Transilvania (TLV), BRD – Groupe Société Générale (BRD), Conpet (COTE), Compa (CMP), Digi Communications (DIGI), DN Agrar Group (DN), Hidroelectrica (H2O), IAR SA Braşov (IARV), Impact Developer and Contractor (IMP), Nuclearelectrica (SNN), OMV Petrom (SNP), Romgaz (SNG), Electrica (EL), MedLife (M), One United Properties (ONE), TeraPlast (TRP), Transelectrica (TEL), Transgaz (TGN), Transport Trade Services (TTS), Arobs Transilvania Software (AROBS), Bittnet Systems (BNET), Bursa de Valori Bucureşti (BVB), Prospecţiuni (PRSN), Purcari Wineries (WINE), Safetech Innovations (SAFE), Simtel Team (SMTL), Sphera Franchise Group (SFG), 2B Intelligent Soft (BENTO), Premier Energy , Electromagnetica şi Iproeb Bistriţa.

    Pe de altă parte, România este încadrată ca Piaţă Emergentă de către furnizorul internaţional de indici FTSE Russell, fiind reprezentată aici de 15 companii listate la bursă: AROBS Transilvania Software, Banca Transilvania, Electrica, Hidroelectrica, MedLife, Nuclearelectrica, OMV Petrom, One United Properties, Teraplast, Aquila, Bittnet Systems, Bursa de Valori Bucureşti, Conpet, Purcari Wineries, Sphera Franchise Group.

     

  • Şefa Secţiei de Terapie Intensivă de la Spitalul Pantelimon, audiată peste cinci ore

    Şefa Secţiei de Terapie Intensivă de la Spitalul Pantelimon a fost audiată peste cinci ore. Audierile au avut loc la Poliţia Capitalei. Anchetatorii încearcă să afle dacă există vreo legătură între şefa ATI şi cadrele medicale arestate preventiv în cazul morţilor suspecte de la spitalul bucureştean.

    Ancheta de la spitalul Pantelimon s-a extins prin audierile de marţi. Şefa secţiei de Terapie Intensivă a fost audiată peste cinci ore şi la final a plecat însoţită fiind de avocatul ei.

    Anchetatorii au descoperit alte cinci cazuri de decese suspecte şi fac verificări pentru a afla dacă au legătură cu acuzaţiile deja formulate.

    Săptămâna trecută, Tribunalul Bucureşti a decis arestarea preventivă în cazul celor două doctoriţe şi a asistentei de la Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon” din Capitală. Medicii sunt acuzaţi de omor calificat, după ce ar fi redus doza de noradrenalină unui pacient de la Terapie Intensivă.

  • Acţiunile Starbucks explodează cu aproape 25% după numirea unui nou CEO, fost şef la Chipotle

    Acţiunile Starbucks se apreciază puternic pe Wall Street la debutul şedinţei de marţi după ce grupul care operează cel mai extins lanţ de cafenele din lume l-a demis pe directorul executiv Laxman Narasimhan, înlocuindu-l cu Brian Niccol de la Chipotle, ca răspuns la scăderea vânzărilor şi presiunii activiştilor.

    Astfel acestea se tranzacţionează la 95 de dolari, plus 23% faţă de închiderea precedentă, la o capitalizare de 108 mld. dolari. De la începutul lui 2024 încoace acţiunile au plus 1,4%.

    Narasimhan demisionează imediat, în timp ce Niccol va părăsi lanţul de burrito Chipotle Mexican Grill la sfârşitul acestei luni şi îşi va începe noul rol pe 9 septembrie, a anunţat marţi Starbucks.

    Numirea a provocat o reacţie puternică a preţului acţiunilor ambelor companii, Starbucks crescând, iar Chipotle scăzând cu 12 % pe Wall Street.

    Schimbarea bruscă vine la puţin peste un an de când Narasimhan a fost numit la conducerea Starbucks, de la compania britanică de produse de consum Reckitt, fiind al treilea director executiv în mai puţin de doi ani şi jumătate, scrie Financial Times.

    Decizia de a-l demite a fost luată după ce Starbucks a fost atacată de investitorul activist Elliott Management, iar fostul lider de lungă durată al lanţului de cafenele, Howard Schultz, a criticat public strategia conducerii.

    Narasimhan a supravegheat primul declin al vânzărilor comparabile ale companiei din 2020. Schultz, care a condus o mare parte din creşterea globală a companiei, l-a criticat public pe Narasimhan şi şi-a exprimat în privat opoziţia faţă de o înţelegere cu Elliott, care a purtat discuţii cu Starbucks cu privire la o serie de cereri, inclusiv reprezentarea consiliului de administraţie, a relatat anterior FT.

    Consiliul de administraţie a început o discuţie cu privire la înlocuirea lui Narasimhan în ultimele luni, a declarat cel mai longeviv director al companiei, Mellody Hobson, într-un interviu acordat marţi CNBC. “Am făcut o deschidere prin intermediul cuiva către Brian şi el a răspuns la telefon”, a spus ea.

    Elliott, care controlează o participaţie minoritară considerabilă, a declarat că a colaborat cu consiliul de administraţie al companiei timp de două luni “cu privire la perspectivele noastre asupra problemelor cheie ale companiei”, iar schimbarea directorului general a fost “un pas înainte transformaţional”.

    Ca parte a schimbărilor anunţate marţi, actualul preşedinte al consiliului, Hobson, care l-a numit pe Schultz un prieten apropiat şi care a făcut parte din consiliu timp de 19 ani, va fi înlocuit de Niccol în funcţia de preşedinte şi va fi numit în schimb director independent principal.

    Niccol a preluat funcţia de şef al Chipotle în 2018. De atunci, veniturile lanţului de burrito aproape s-au dublat, iar preţul acţiunilor sale a crescut cu aproape 800%, a declarat Starbucks într-un comunicat de presă care anunţă numirea sa. Vânzările Chipotle au crescut cu două cifre în ultimul său trimestru, într-un moment în care vânzările multor alte lanţuri de fast-food au scăzut.

    Preţul acţiunilor Starbucks a scăzut cu aproximativ o cincime de când Narasimhan i-a luat locul lui Schultz. Pe măsură ce consumatorii îngrijoraţi de inflaţie se opun preţului băuturilor sale, vânzările comparabile au scăzut în fiecare dintre ultimele două trimestre. China, o piaţă cheie de creştere, a reprezentat o provocare deosebită pe măsură ce economia încetineşte şi concurenţii fac incursiuni.

    Compania s-a confruntat, de asemenea, cu efectele boicoturilor împotriva mărcilor occidentale din cauza războiului din Gaza. Un sindicat al barista care s-a organizat sub conducerea lui Schultz a făcut presiuni pentru a obţine salarii mai mari şi condiţii de muncă mai bune, în timp ce negociază un prim contract la cafenelele Starbucks.