BusinessMagazin

Blog

  • Acţiunile Starbucks explodează cu aproape 25% după numirea unui nou CEO, fost şef la Chipotle

    Acţiunile Starbucks se apreciază puternic pe Wall Street la debutul şedinţei de marţi după ce grupul care operează cel mai extins lanţ de cafenele din lume l-a demis pe directorul executiv Laxman Narasimhan, înlocuindu-l cu Brian Niccol de la Chipotle, ca răspuns la scăderea vânzărilor şi presiunii activiştilor.

    Astfel acestea se tranzacţionează la 95 de dolari, plus 23% faţă de închiderea precedentă, la o capitalizare de 108 mld. dolari. De la începutul lui 2024 încoace acţiunile au plus 1,4%.

    Narasimhan demisionează imediat, în timp ce Niccol va părăsi lanţul de burrito Chipotle Mexican Grill la sfârşitul acestei luni şi îşi va începe noul rol pe 9 septembrie, a anunţat marţi Starbucks.

    Numirea a provocat o reacţie puternică a preţului acţiunilor ambelor companii, Starbucks crescând, iar Chipotle scăzând cu 12 % pe Wall Street.

    Schimbarea bruscă vine la puţin peste un an de când Narasimhan a fost numit la conducerea Starbucks, de la compania britanică de produse de consum Reckitt, fiind al treilea director executiv în mai puţin de doi ani şi jumătate, scrie Financial Times.

    Decizia de a-l demite a fost luată după ce Starbucks a fost atacată de investitorul activist Elliott Management, iar fostul lider de lungă durată al lanţului de cafenele, Howard Schultz, a criticat public strategia conducerii.

    Narasimhan a supravegheat primul declin al vânzărilor comparabile ale companiei din 2020. Schultz, care a condus o mare parte din creşterea globală a companiei, l-a criticat public pe Narasimhan şi şi-a exprimat în privat opoziţia faţă de o înţelegere cu Elliott, care a purtat discuţii cu Starbucks cu privire la o serie de cereri, inclusiv reprezentarea consiliului de administraţie, a relatat anterior FT.

    Consiliul de administraţie a început o discuţie cu privire la înlocuirea lui Narasimhan în ultimele luni, a declarat cel mai longeviv director al companiei, Mellody Hobson, într-un interviu acordat marţi CNBC. “Am făcut o deschidere prin intermediul cuiva către Brian şi el a răspuns la telefon”, a spus ea.

    Elliott, care controlează o participaţie minoritară considerabilă, a declarat că a colaborat cu consiliul de administraţie al companiei timp de două luni “cu privire la perspectivele noastre asupra problemelor cheie ale companiei”, iar schimbarea directorului general a fost “un pas înainte transformaţional”.

    Ca parte a schimbărilor anunţate marţi, actualul preşedinte al consiliului, Hobson, care l-a numit pe Schultz un prieten apropiat şi care a făcut parte din consiliu timp de 19 ani, va fi înlocuit de Niccol în funcţia de preşedinte şi va fi numit în schimb director independent principal.

    Niccol a preluat funcţia de şef al Chipotle în 2018. De atunci, veniturile lanţului de burrito aproape s-au dublat, iar preţul acţiunilor sale a crescut cu aproape 800%, a declarat Starbucks într-un comunicat de presă care anunţă numirea sa. Vânzările Chipotle au crescut cu două cifre în ultimul său trimestru, într-un moment în care vânzările multor alte lanţuri de fast-food au scăzut.

    Preţul acţiunilor Starbucks a scăzut cu aproximativ o cincime de când Narasimhan i-a luat locul lui Schultz. Pe măsură ce consumatorii îngrijoraţi de inflaţie se opun preţului băuturilor sale, vânzările comparabile au scăzut în fiecare dintre ultimele două trimestre. China, o piaţă cheie de creştere, a reprezentat o provocare deosebită pe măsură ce economia încetineşte şi concurenţii fac incursiuni.

    Compania s-a confruntat, de asemenea, cu efectele boicoturilor împotriva mărcilor occidentale din cauza războiului din Gaza. Un sindicat al barista care s-a organizat sub conducerea lui Schultz a făcut presiuni pentru a obţine salarii mai mari şi condiţii de muncă mai bune, în timp ce negociază un prim contract la cafenelele Starbucks.

  • Grindeanu: Construcţia lotului patru al drumului de mare viteză Craiova – Tg. Jiu, în linie dreaptă

    „Construcţia celui de al patrulea Lot al drumului de mare viteză Craiova – Târgu Jiu intră în linie dreaptă! CNAIR a transmis astăzi, la ANAP, documentaţia pentru lictaţia necesară construcţiei Lotului 4, în lungime de 22,92 km”, scrie pe Facebook Sorin Grindeanu.

    El precizează că acest lot face translaţia dintre profilul de autostradă (51 km, între Craiova şi Filiaşi) şi cel de drum expres (59 km, între Filiaşi şi Târgu Jiu).

    Lotul 4 va fi compus din 5,10 km la profil de autostradă şi 17,82 km la profil de drum expres, iar pe traseul lui vor fi construite inclusiv 23 poduri, pasaje şi podeţe, două spaţii de servicii tip S3 şi două parcări de scurtă durată (toate cu staţii de încărcare pentru autoturismele electrice) şi un nod rutier la (Ţânţăreni) care va asigura conexiunea cu DN66.

    „Lotul 4 trebuie realizat în 34 de luni (10 luni proiectare şi 24 de luni execuţie). După validarea documentaţiei, CNAIR va publica Anunţul de Participare în cadrul căruia se va stabili şi data de depunere a ofertelor. Construcţia drumului de mare viteză Craiova – Târgu Jiu (110 km) este finanţată prin PT 2021-2027, iar proiectul este împărţit în 6 loturi. Pentru 4 dintre acestea documentaţiile au fost transmise deja la ANAP spre validare”, încheie Grindeanu.

  • Pălărie (USR): Sala de detenţie în şcoli, o propunere scandaloasă şi inaplicabilă

    „Cea mai scandaloasă rămâne această prevedere cu sala de detenţie, care este din păcate pentru multe şcoli din România o prevedere inaplicabilă (…). În foarte multe unităţi şcolare, aş aproxima că în peste 1.000 de unităţi şcolare, în care copiii învaţă în schimburi, biblioteca, laboratoarele, toate încăperile au fost transformate deja în săli de clasă. Unde să ai acest spaţiu de detenţie? Este o măsură inaplicabilă”, spune Ştefan Pălărie, după ce autorităţile au anunţat noi reguli în învăţământul preuniversitar, din anul şcolar 2024-2025.

    Senatorul USR precizează că „dacă citiţi cu atenţie prevederile, veţi vedea că elevii sunt cu ghilimele pedepsiţi să meargă în spaţiul de detenţie şi să citească sau să completeze fişe. Deci au ajuns decidenţii din Educaţie să pedepsească elevii cu lectură sau cu fişe. Aici eu cred că se încalcă flagrant nişte principii de pedagogie, introducând nişte elemente care ar trebui să fie cele de bază, lectura ar trebui să fie în rândul copiilor un element de interes (…). Prin introducerea lecturii ca pedeapsă, se strică un principiu elementar de pedagogie şi e o greşeală fantastică”.

    Ştefan Pălărie subliniază că „nu e vorba numai de spaţiu, e vorba şi de un profesor însoţitor. Eu predau Tehnologia Informaţiei, de exemplu. Dacă am un elev de nestăpânit, l-aş trimite în viitor în acest spaţiu de detenţie, unde ar trebui cineva să-l însoţească. Ei bine, într-o unitate şcolară aglomerată veţi vedea că nu există acest cineva, decât eventual profesorul de serviciu, care are o suită foarte largă de responsabilităţi, să acopere recreaţiile, să sune, să verifice că pe coridoare sau afară, în spaţiile comune, nu există copii care sunt în afara claselor atunci când sunt ore”.

    Senatorul spune că USR va încerca să modifice aceste propuneri în Parlament.

    „De obicei, ordinele de ministru, pentru că această propunere direct publicată în Monitorul Oficial este un ordin de ministru, fac parte din legislaţia secundară. Vom analiza împreună cu colegii jurişti şi consilieri modul în care elemente care pur şi simplu sunt disfuncţionale vor putea fi modificate prin ajustări ale legii învăţământului preuniversitar în cazul nostru şi le vom propune sub formă de iniţiative legislative în dezbatere parlamentară chiar în această sesiune care va începe la 1 septembrie”, încheie el.

  • Nina Irimia, consultant în accesarea fondurilor UE şi fondator Upscale Smart Consulting: Fondurile europene – cum să transformaţi banii în profituri pe termen lung

    Pentru ca banii europeni să devină succese româneşti, este nevoie de oameni pricepuţi, care să transforme oportunităţile de finanţare nerambursabilă în proiecte funcţionale, cu impact semnificativ în economie. Iată cum se vede viitorul finanţărilor europene, din perspectiva furnizorului de servicii de consultanţă:

    De la ideea de business la finanţare: care este traseul optim?

    Ce-a fost înainte: ideea de business sau sursa de finanţare? Mulţi antreprenori au reuşit să îşi dezvolte propriul business în baza unui plan de afaceri realist şi relevant pentru piaţă, independent de existenţa unei oportunităţi de accesare a fondurilor nerambursabile.

    Când este bine să aplicaţi pentru finanţare de la UE şi ce programe să accesaţi?

    Identificarea celei mai bune surse de bani europeni reprezintă un moment critic pentru firme, deoarece alegerile greşite pot compromite şansele de reuşită. Un rol deosebit de important îl au aici factorii de decizie din companie: asociaţii, administratorul, directorul economic, managerul operaţional. Ei vor stabili valoarea investiţiei, echipamentele şi tehnologiile de achiziţionat, nivelul şi sursele de co-finanţare, crearea de noi locuri de muncă.

    Dificilă decizie, dar nu faceţi greşeala de-a o externaliza către firme de consultanţă în fonduri europene. Vi se pare ciudat că această recomandare vine tocmai de la un consultant? După 20 de ani de experienţă, cu numeroase proiecte derulate în diverse domenii economice, vă pot spune că evaluarea realistă a propriei afaceri reprezintă cheia succesului.

    Finanţarea nerambursabilă vine la pachet cu o serie de obligaţii pentru firme. Trebuie să cunoaşteţi în detaliu condiţiile, şi da, aici intervine şi consultantul, pentru a alege traseul optim către banii europeni şi timingul oportun pentru businessul vostru. Dar decizia vă aparţine. Sau, cum spune Jerzy Gregorek: Hard decisions, easy life. Easy decisions, hard life…

    Drepturi şi obligaţii în accesarea fondurilor nerambursabile 

    Acesta este momentul în care intervine consultantul în fonduri europene. Vă asigură ghidajul profesional prin etapele pre si postaccesare, cu respectarea procedurilor şi reglarea impactului pe care îl are un astfel de proiect asupra activităţii operaţionale a firmei. În special in timpul derularii unui astfel de proiect, vă veţi confrunta cu presiune pe cash-flow, generată de alocarea de resurse pentru finanţarea activităţilor din proiect, dar şi cu modificări în structura de personal generate de obligaţia de a crea noi locuri de muncă. Provocările trebuie identificate în timp util şi rezolvate în timp real, pentru că timpul înseamnă bani, mai ales în domeniul finanţărilor europene.

    Merită efortul? Da! Prin accesarea de fonduri nerambursabile, compania voastră se poate dezvolta într-un ritm accelerat şi la costuri mai reduse, în comparaţie cu finanţarea din alte surse sau utilizarea resurselor proprii. Dar nerespectarea condiţiilor asumate şi perioadele relativ lungi de la depunerea proiectului până la achiziţionarea propriu-zisă de echipamente reprezintă un risc pe care trebuie să-l gestionaţi în mod profesionist. Alegeţi o persoană cu experienţă în proiecte similare cu al vostru, care să cunoască în detaliu drepturile şi obligaţiile firmelor beneficiare de fonduri europene.

    Programele de finanţare au cerinţe diferite de la un domeniu la altul, chiar şi în cadrul aceluiaşi sector economic. De aceea, este nevoie de specialişti care au reuşit să implementeze cu succes proiecte complexe în domeniul vostru de activitate, în perioade economice dificile, ce necesită proactivitate şi dinamism. Deşi este vorba despre fonduri europene, cunoaşterea cadrului legislativ naţional şi a specificului de business local reprezintă criteriile pentru selectarea unui consultant în fonduri nerambursabile.

    Ce oportunităţi au firmele care caută finanţări nerambursabile în 2024?

    În perioada 2021-2027, Planul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă, Programele Regionale şi Fondul pentru Tranziţie Justă au reprezentat principalele surse de finanţare pentru firmele pe care le-am ghidat în implementarea proiectelor pe fonduri nerambursabile.

    În această perioadă, se pune accent tot mai mult pe proiecte pentru creşterea competitivităţii
    IMM-urilor prin inovare, dar şi pe digitalizare şi eficienţă energetică, cu respectarea principiilor de mediu. În paralel cu finanţările directe pentru IMM-uri, prinde contur o nouă linie de finanţare, cea pentru crearea unor centre de afaceri şi incubatoare de business la nivel regional. Oportunităţi există, cu siguranţă, însă o evaluare realistă a nevoilor afacerii şi a potenţialului de creştere va aduce şi răspunsul la întrebarea dacă fondurile nerambursabile sunt sau nu calea spre succes.   

  • Asociaţia non-guvernamentală specializată în dezvoltarea de programe şi evenimente dedicate sportului şi educaţiei Sports HUB a închiriat 770 metri pătraţi în clădirea G din YUNITY Park, campusul de birouri deţinut de Genesis Property

    Asociaţia non-guvernamentală specializată în dezvoltarea de programe şi evenimente dedicate sportului şi educaţiei Sports HUB a închiriat 770 metri pătraţi în clădirea G din YUNITY Park, campusul de birouri deţinut de Genesis Property.

    GO Scholarship este un program dedicat performanţei sportive şi educaţionale, care reuneşte unii dintre cei mai buni specialişti din sportul românesc, precum jucătoarea de handbal Cristina Neagu, scrimera Ana Maria Brânză, fotbalistul Radu Drăguşin sau canoistul Cătălin Chirilă.

    „GO Scholarship este un proiect ce a pornit din dorinţa de a le oferi tot ce este mai bun tinerilor sportivi, ca o completare a pregătirii sportive şi educaţionale. Am căutat şi am adus împreună unii dintre cei mai buni specialişti, din mai multe zone esenţiale, pentru a sprijini cei mai talentaţi tineri din România să obţină rezultate remarcabile”, a spus Virgil Stănescu, Preşedinte, Sports HUB.

    Programul GO Scholarship a anunţat în iulie selecţia unui lot nou de 75 de sportivi, dintre care 39 sunt titulari şi 36 fac parte din lotul extins. Procesul de selecţie, care a durat trei luni, a evaluat un total de 94 de sportivi. Cei 75 de sportivi provin din 16 discipline sportive: atletism, baschet, ciclism, fotbal, gimnastică aerobică, gimnastică ritmică, handbal, jiu-jitsu, judo, karate, polo pe apă, scrimă, tenis de câmp, triatlon şi volei.

    „Asociaţia Sports HUB se aliniază armonios cu viziunea noastră pe termen lung şi cu conceptul inovator YUNITY. Sportul este un sector esenţial al societăţii şi suntem entuziaşti să sprijinim eforturile asociaţiei pentru performanţa sportivă şi să continuăm să ne aducem, la rândul nostru, contribuţia în acest domeniu”, a spus Liviu Tudor, Preşedinte, Genesis Property.

     Genesis Property, cu o experienţă de peste 20 de ani în industria imobiliară românească, este unul dintre cei mai importanţi proprietari, dezvoltatori şi operatori de clădiri de birouri clasa A. Compania deţine şi administrează YUNITY Park şi West Gate Business District cu peste 150.000 mp GLA de spaţii de birouri ocupate de companii precum HP, Accenture, Ericsson, Garanti BBVA, Infineon, Luxoft, Yokogawa, Siemens şi Alpha Bank, unde lucrează peste 15.000 de angajaţi. 

     

  • BNR: Deficitul de cont curent a crescut în perioada ianuarie-iunie la 12,17 miliarde euro, cu 3 miliarde euro peste primele şase luni ale anului trecut

    Deficitul de cont curent a crescut în perioada ianuarie-iunie a 12,17 miliarde euro, cu 3 miliarde euro peste nivelul din perioada similară a anului trecut, potrivit datelor BNR.

    Fată de mai 2024, în iunie deficitul a crescut cu 2,4 miliarde euro.

    Ca structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit de 15 miliarde euro, mai mare cu 1,86 miliarde euro, iar balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 1,06 miliarde euro, de 6,1 miliarde euro.

    Dintre servicii, zona de telecomunicaţii, servicii  informatice şi informaţionale a avut cel mai mare excedent, de 2,9 miliarde euro, în uşoară scădere totuşi fată de primele 6 luni din 2023, iar zona de transport a avut un excedent de 2,7 miliarde euro, tot în coborâre.

    În acelaşi timp, deficitul din sectorul de turism s-a adâncit la 2,2 miliarde euro, de la 1,6 miliarde euro în iunie 2023.

    Balanţa veniturilor primare, care includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) a înregistrat un deficit de 4,2 miliarde euro, mai mare cu 603 milioane euro, în timp ce excedentul balanţei veniturilor secundare, care includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice, a urcat la 957 milioane euro (de la 511 mil.euro în iunie 2023).

    Investiţiile străine directe au însumat 3,21 miliarde euro (comparativ cu 2,8 miliarde euro în perioada ianuarie – iunie 2023), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 3,7 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de -490 milioane euro

     

     

     

  • Datoria externă totală a României s-a majorat cu 6,77 mld.euro în S1/2024, la 176,8 mld. euro. Datoria administraţiei publice a fost de 85,2 mld. euro, cu aproape 11% peste nivelul din decembrie 2023

    Datoria externă totală a României (publică şi privată) a crescut în perioada ianuarie-iunie 2024 cu 6,77 miliarde euro fată de nivelul din 31 decembrie 2023, la 176,8 miliarde euro, arată datele publicate marţi de BNR.

    Din suma totală, datoria externă a administraţiei publice a ajuns la 85,2 miliarde euro, cu 10,8% peste nivelul înregistrat în decembrie 2023, când datoria externă a administraţiei publice a fost de 76,9 mld. euro.

    Soldul deţinut de societăţile care acceptă depozite, exclusiv banca centrală, a fost de 13,1 miliarde euro, nivel în creştere de la 12,8 mld. euro la 31 decembrie 2023.

    Din volumul total, datoria externă este de 132,9 miliarde euro, în creştere cu 8,91 miliarde euro, iar creditele intra-grup reprezintă 43,8 miliarde euro, în scădere de la 46 mld. euro la 31 decembrie 2023.

    Datoria externă pe termen lung se ridica la 130,6 miliarde euro la 30 iunie 2024 (73,9% din totalul datoriei externe), în creştere cu 7,3%  faţă de 31 decembrie 2023. 

    Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie 2024 nivelul de 46,1 miliarde euro (26,1% din totalul datoriei externe), în scădere cu 4,4 % faţă de 31 decembrie 2023.

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 16,4% în luna iunie 2024, comparativ cu 16,7% în anul 2023. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 iunie 2024 a fost de 6,1 luni, în comparaţie cu 5,6 luni la 31 decembrie  2023.

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 iunie 2024 a fost de 110%, comparativ cu 96,3% la 31 decembrie 2023.


     

     

  • Răbdarea, cheia în investiţii: în doar o săptămână acţiunile japoneze au recuperat integral prăbuşirea de 12% din 5 august. La Bucureşti, indicele BET mai are nevoie de 1,7%

    Bursa de Valori din Japonia a urcat marţi la cel mai ridicat nivel din ultimele aproape două săptămâni, ştergând pierderile suferite în timpul prăbuşirii din 5 august, care a zguduit acţiunile din întreaga lume, scrie MarketWatch.

    Indicele Nikkei 225 a revenit din vacanţa de luni şi a urcat cu 3,45%, recuperând pragul de 36.000, în condiţiile în care slăbirea yenului a impulsionat exportatorii, iar investitorii au salutat creşterile din Europa şi SUA.

    Nikkei se prăbuşise cu 12%, până la 31.458, în lunea precedentă, după ce îngrijorările legate de o economie americană şubredă şi temerile că acţiunile tehnologice sunt supraevaluate au creat o stare de aversiune la risc pe bursele globale.

    Scăderea a fost exacerbată de o creştere bruscă a yenului japonez, despre care se crede că a declanşat o cursă de închidere a aşa-numitelor carry trade – vânzarea yenului pentru a cumpăra alte active – şi care, la rândul său, a forţat investitorii să lichideze poziţiile lungi în acţiuni.

    Revenirea indicelui Nikkei 225 de atunci încoace a fost favorizată de o nouă slăbire a yenului, după ce oficialii Băncii Japoniei au subliniat că este puţin probabil ca banca centrală să majoreze din nou ratele dobânzilor în condiţiile în care pieţele sunt atât de agitate. Yenul s-a întărit la sub 142 faţă de dolarul american USDJPY 0,42% la 5 august, dar la 13 august se tranzacţiona în jurul valorii de 148.

    La Bucureşti indicele principal BET mai are nevoie de 1,7% pentru a recupera integral scăderea de 3,6% din 5 august.​

  • Analiză InterCapital: BlackRock îşi lichidează ETF-ul axat pe pieţele de frontieră din cauza dificultăţilor de lichiditate, generând un impact de 40 mil. dolari pe Bursa de Valori Bucureşti. Ce urmează?

    La jumătatea lunii iunie 2024, BlackRock – cel mai mare administrator de active din lume – a anunţat că va lichida câteva dintre ETF-urile (exchange traded funds/fonduri tranzacţionate la bursă) sale, inclusiv ETF-urile de pe pieţele de frontieră, invocând lichiditatea insuficientă pentru a urmări indicele cu active semnificative în mod adecvat.

    iShares Frontier al BlackRock a fost singurul ETF de frontieră semnificativ care a urmărit efectiv indicele Morgan Stanley Capital International (MSCI) Frontier Market, ceea ce înseamnă că a cumpărat acţiuni şi a avut expunere directă la emitenţii incluşi în indici în loc să utilizeze strategii sintetice precum swap, reiese dintr-o analiză semnată de Divo Pulitika, manager de fond în cadrul InterCapital Asset Management, cel mai mare manager independent de investiţii din Croaţia şi administratorul ETF-ului InterCapital BET-TRN UCITS listat la Bursa de Valori Bucureşti.

    La momentul anunţului, BlackRock avea active totale investite direct în pieţele de frontieră de aproximativ 420 de milioane de dolari. Din această sumă, aproximativ 40 de milioane de dolari erau investiţi direct în emitenţi de la BVB. Acţiunile româneşti, care sunt în general mai lichide decât alţi emitenţi incluşi în indice, au fost afectate în mod colateral de situaţia din restul pieţelor de frontieră. Ca urmare, 11 companii româneşti au pierdut accesul la acest flux pasiv.

     

     

    ETF-ul a vândut, începând cu jumătatea lunii iunie 2024, acţiuni în valoare de 11 milioane de dolari de la Banca Transilvania (TLV), 10 milioane de dolari de la Hidroelectrica (H2O), 8 milioane de dolari de la OMV Petrom (SNP) şi alte opt companii blue-chips româneşti care erau incluse în indicii MSCI Romania. În ciuda vânzării agresive, Bursa de la Bucureşti a asigurat o lichiditate bună şi o cerere puternică, indicele cheie al BVB, BET, continuând să crească în această perioadă, scrie Divo Pulitika.

    Aşadar, ce urmează? România face parte din sfera MSCI Frontier de ceva timp; cu toate acestea, obiectivul real este promovarea de către MSCI la statutul de piaţă emergentă. Din septembrie 2020, România a fost considerată piaţă emergentă de către un alt furnizor de indici, FTSE Russell. În prezent, după cea mai recentă includere a AROBS Transilvania Software (AROBS) şi Electrica (EL) în indice începând cu martie 2024, România are 15 companii în indicii FTSE dedicaţi pieţelor emergente.

    Cu toate acestea, promovarea de către MSCI poate avea un impact chiar mai mare decât promovarea de către FTSE, deoarece clasificarea MSCI are o pondere considerabilă datorită faptului că este urmărit pe scară largă de către investitorii instituţionali globali. Conform datelor Bloomberg, indicii MSCI Emerging sunt urmăriţi de fonduri cu active în administrare în valoare de 64 de miliarde de dolari. Această valoare subliniază creşterea substanţială a fluxului de capital care poate fi direcţionat către piaţa de capital românească odată cu reclasificarea acesteia ca emergentă. Conform estimărilor InterCapital, cu doar trei companii incluse în indicele MSCI Emerging, piaţa românească ar putea înregistra un aflux de capital de 210 milioane de dolari.

    Există, fără îndoială, o cerere mai mare de acţiuni emergente, ceea ce duce în mod natural la creşterea preţurilor pe aceste pieţe. În prezent, investitorii plătesc de 15,6 ori câştigurile (P/E) pentru acţiunile din pieţele emergente (MSCI Emerging Index), un preţ cu o treime mai mare decât cel din pieţele de frontieră (MSCI Frontier Index, P/E 11,5x).

    România este în aşteptarea reclasificării MSCI, mai ales că îndeplineşte deja cele mai stricte criterii. Dintre cele trei minime, cinci companii româneşti îndeplinesc deja criteriul de mărime. Criteriul rămas este lichiditatea, în care se încadrează doar Hidroelectrica. Cu toate acestea, OMV Petrom şi Romgaz (SNG) au nevoie ca volumul lor mediu zilnic de tranzacţionare să crească cu „doar” 15% pentru a îndeplini pragul minim. Acest lucru este posibil, mai ales având în vedere interesul din ce în ce mai ridicat al românilor înşişi, care investesc direct sau prin ETF-uri locale, inclusiv al InterCapital, precum şi al investitorilor străini, dintre care unii iau deja poziţii în aşteptarea deciziei MSCI, se arată în analiză. Banca Transilvania nu este departe – are nevoie de o creştere de 23% – în timp ce BRD este încă la aproximativ 40% distanţă de pragul minim.

     

     

    Statutul de piaţă emergentă ar putea oferi României un nou flux pasiv semnificativ şi noi investitori activi. Din punct de vedere istoric, ţările reclasificate de MSCI la statutul de piaţă emergentă au înregistrat efecte pozitive semnificative asupra pieţei de capital, în special în anul care a precedat anunţul. Această tendinţă, excluzând situaţia unică a Argentinei, subliniază sentimentul pozitiv al pieţei şi încrederea investitorilor care preced astfel de reclasificări. Printre exemple se numără Qatar, Emiratele Arabe Unite, Pakistan, Arabia Saudită şi Kuweit, care au înregistrat o creştere substanţială a randamentelor acţiunilor lor până la anunţul reclasificării de către MSCI.

    Evoluţia pieţelor după reclasificarea lor de către MSCI de la statutul de piaţă de frontieră la cel de piaţă emergentă oferă o bună perspectivă asupra traiectoriei potenţiale a României după reclasificare. Fiecare ţară care a trecut prin această tranziţie a cunoscut evoluţii de piaţă unice, dar în general pozitive, subliniind impactul divers al reclasificării. Qatar a fost reclasificată pe 11 iunie 2013 şi a înregistrat un randament al acţiunilor de 14% în ultimele 12 luni până la acea dată. Emiratele Arabe Unite (EAU), reclasificate alături de Qatar, au înregistrat un randament remarcabil al acţiunilor de 60%. Evoluţia pieţei Emiratelor Arabe Unite după reclasificare a fost marcată de un interes crescut din partea investitorilor globali, contribuind la maturizarea pieţei sale de capital şi la diversificarea mediului său investiţional.

    Reclasificarea Pakistanului la 15 mai 2017 a condus la un randament al acţiunilor de 45%. Piaţa de capital a ţării a înregistrat o îmbunătăţire a eficienţei pieţei şi a percepţiei investitorilor, deşi s-a confruntat cu provocări legate de stabilitatea economică şi coerenţa politicilor publice. Arabia Saudită, reclasificată la 21 iunie 2018, a înregistrat un randament al acţiunilor de 13%. Reclasificarea a reprezentat o parte esenţială a planului mai amplu de reformă economică al Arabiei Saudite, atrăgând capital străin şi sporind amploarea şi eficienţa pieţei sale de capital. Piaţa din Kuweit, reclasificată la 18 decembrie 2019, a înregistrat un randament al acţiunilor de 31%. Reclasificarea Kuweitului a sporit încrederea investitorilor şi anticipa integrarea în continuare a pieţei sale în sistemul financiar global, promovând lichiditatea şi diversitatea investiţiilor.

    Singura ţară care nu a înregistrat o evoluţie pozitivă înainte de anunţ a fost Argentina, care a înregistrat un declin de 18% până la reclasificarea sa la 21 iunie 2018, în principal din cauza problemelor economice specifice ţării. Acest lucru evidenţiază importanţa stabilităţii macroeconomice în maximizarea beneficiilor statutului de piaţă emergentă, notează reprezentantul InterCapital.

    Anticiparea şi eventuala confirmare de către MSCI a reclasificării României la statutul de piaţă emergentă ar putea declanşa un val de investiţii străine, reflectând creşterile înregistrate pe alte pieţe înaintea anunţului. Această perspectivă este deosebit de atractivă pentru investitorii care caută oportunităţi de creştere pe pieţele emergente.

    În acest context, piaţa se poate aştepta la apariţia unor noi ETF-uri şi la creşterea alocărilor de active către România, depăşind în mod semnificativ ceea ce a investit BlackRock, marcând astfel o nouă eră pentru piaţa de capital locală.

    „ETF-urile sunt esenţiale pentru pieţele de capital deoarece oferă expunere diversificată la o gamă largă de active, industrii sau regiuni geografice în cadrul unei singure investiţii. Ele contribuie la creşterea lichidităţii, la asigurarea transparenţei şi la facilitarea accesului investitorilor la piaţă”, conchide managerul de fond.

     

  • Întrebarea unei generaţii: Mai există visul american? După ce au muncit o viaţă sperând să se pensioneze devreme membrii gen X, între 44 şi 60 de ani, s-au trezit că n-au bani să îşi asigure pensionarea

    Ani de zile, visul american – de a deţine o casă, de a avea o maşină şi, în cele din urmă, de a ieşi la pensie – nu părea extravagant. Un lung boom economic postbelic a permis milioanelor de americani să atingă uşor aceste obiective. Cu toate acestea, în prezent, membrii generaţiei X, cei între 44 şi 59 de ani, s-au lovit de o dificultate extraordinară în privinţa pensionării a cărei principală cauză este lipsa de bani.

    Potrivit sondajelor, aproximativ 55% dintre membrii Generaţiei X, nu sunt pregătiţi din punct de vedere financiar să se retaragă din câmpul muncii, scrie Bloomberg.

    În timp ce părinţii şi bunicii lor au beneficiat de un plan de pensii gestionat profesional – care promite un venit garantat pe viaţă – Generaţia X este cea mai afectată de trecerea la planurile de contribuţii directe, care cer angajaţilor să îşi gestioneze propriile economii.

    Cu toate acestea, nu toată lumea a avut acces la un plan 401(k) sponsorizat de angajator. Şi chiar şi cei care au beneficiat, este posibil să fi început să utilizeze aceste conturi atunci când opţiunile de investiţii erau mai scumpe şi nu includeau portofolii diversificate automat.

    Acum, când Generaţia X se află sau se apropie de anii în care câştigă cel mai bine, există o şansă de a recupera decalajul. Dar, din cauza împrumuturilor studenţeşti şi a costurilor suplimentare legate de întreţinerea atât a părinţilor în vârstă, cât şi a propriilor copii, mulţi dintre ei încă se luptă pentru a-şi asigura pensionarea.