BusinessMagazin

Blog

  • Încă un miliardar îşi măreşte averea cu peste 14 miliarde de dolari peste noapte. Care a fost anunţul care a provocat această explozie

    Averea lui Larry Ellison, fondatorul Oracle, a depăşit-o oficial pe cea a lui Sergey Brin şi Steve Ballmer, făcându-l pe şeful companiei a şaptea  cea mai bogată persoană din lume. Acţiunile Oracle au crescut la un nivel record după ce compania a raportat o cerere „enormă” legată de inteligenţa artificială pentru infrastructura sa de cloud, scrie Bloomberg.

    Averea lui Ellison, din care aproximativ trei sferturi provine din acţiunile Oracle, a crescut cu 14 miliarde de dolari, ajungând la 152 de miliarde de dolari.

    Oracle îşi extinde unitatea de cloud pentru a concura cu jucători importanţi precum Alphabet, compania mamă a Google, pe măsură ce creşte cererea de capacitate pentru susţinerea inteligenţei artificiale.

    Compania, pe care Ellison a cofondat-o în urmă cu peste 40 de ani, a anunţat, de asemenea, un nou acord pentru a face disponibilă baza de date omonimă pe infrastructura cloud a Google. Anterior, a semnat un acord similar cu Microsoft.

    Acţiunile Oracle, au înregistrat un salt de 13%, cel mai mare din 2021, ceea ce a dus o creştere totală a averii lui Ellison în acest an cu 29 de miliarde de dolari.

    Oracle, care este cel mai bine cunoscută pentru software-ul său, lucrează pentru a se redefini ca un jucător important în domeniul cloud-computing. Acest lucru l-a plasat pe Ellison, în vârstă de 79 de ani, pe lista exclusivistă a miliardarilor a căror avere a crescut vertiginos în acest an datorită inteligenţei artificiale.

    Un caz similar este şi cel al şefului Nvidia, averea netă a co-fondatorului. Jensen Huang a crescut cu 66 de miliarde de dolari, în timp ce averea lui Brin a crescut cu 28 de miliarde de dolari.

    Averea lui Ellison a primit, de asemenea, un impuls din cauza câştigurilor recente ale Tesla. El deţine o participaţie în compania lui Elon Musk din 2018 şi a făcut parte din consiliul de administraţie până în 2022. Acţiunile sale valorează acum aproximativ 8 miliarde de dolari.

     

     

  • Visul american cu origini ieşene. Care este start-up ce pleacă pe urmele celei mai puternice companii româneşti care s-a extins peste hotare

    Visul oricărui start-up tech din România este să ajungă pe piaţa din SUA, poate chiar listaţi la bursa de la New York, după cum i-a inspirat pe mulţi povestea UiPath, fondat de Daniel Dines. Un start-up din Iaşi nu doar că are ca exemplu succesul UiPath, ci chiar l-a convins de la început pe Daniel Dines să investească în proiect, avându-l acum ca mentor.

    Este vorba de FameUp, care a dezvoltat o platformă prin care brandurile îşi pot promova produsele cu ajutorul microinfluencerilor, şi care acum se concentrează pe adaptarea produsului său pentru piaţa din SUA – cea mai importantă piaţă pentru orice business de tehnologie care visează să ajungă unicorn.

    „Sunt şase luni de când suntem prezenti pe piaţa din Statele Unite ale Americii, iar provocarea cea mai mare este diferenţa de cultură. Abordarea pe care o ai faţă de microinfluenceri aici sau faţă de brandurile de aici este diferită faţă de cea din Statele Unite. Dar şi posibilitatea de creştere este infinit mai mare. Nevoia este aceeaşi şi am identificat nişa pe care putem să intrăm. Dar, fiind un start-up, avem adaptabilitatea să lucrăm şi să dezvoltăm produsul şi totodată să şi livrăm pentru clienţii actuali. O să fie o perioadă de 6-12 luni destul de interesantă pentru că putem să ajungem în punctul acela în care să atingem «product market fit» şi să avem nu o creştere de 4-5x, ci chiar de  10-15 ori mai mare“, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Ionuţ Pătrăşcoiu, fondatorul şi CEO-ul FameUp. Startup-ul şi-a propus să atragă cât mai mulţi clienţi – agenţii şi branduri – şi implicit şi utilizatori – microinfluenceri, ţinta fiind de a ajunge la venituri de 4-5 milioane la final de an, astfel încât să poată demara o rundă de finanţare de serie A începând cu 2025. Acum, start-up-ul este prezent pe pieţele din România, Spania, Germania şi SUA.

    FameUp a intrat pe piaţa din SUA în noiembrie anul trecut, unul dintre clienţii mari pe care start-up-ul a reuşit să îi atragă până acum de pe piaţa americană fiind Universal Music – una dintre cele mai mari companii din domeniul muzicii. Ionuţ Pătrăşcoiu a demarat oficial proiectul FameUp încă din 2021, când îşi propusese ca aplicaţia să se adreseze jucătorilor mici care voiau să se promoveze cu ajutorul micro­influencerilor. În decursul ultimilor aproape trei ani, echipa FameUp a schimbat însă direcţia, adresându-se acum agenţiilor şi brandurilor mari care vor să îşi promoveze produsele şi prin intermediul microinfluencerilor pentru că mesajul lor este „mai autentic“.

    Din 2021 şi până în prezent, start-up-ul FameUp s-a dezvoltat cu ajutorul unei investiţii de 2,5 milioane de euro obţinute de la fondul local de investiţii Early Game Ventures şi de la Daniel Dines, fondatorul unicornului românesc UiPath. „Rolul fiecărui start-up care ridică o rundă de finanţare seed este să găsească acel «product market fit», nevoia şi cererea. În momentul de faţă, în Statele Unite este o nevoie puţin diferită faţă de România, aşa că produsul se adaptează. Şi, indiferent că este un produs aflat la început sau la un Series A, Series B, constant trebuie să se adapteze după nevoile clientului. Dacă nu se adaptează o să moară“, a precizat Pătrăşcoiu, adăugând că pentru piaţa din SUA echipa sa trebuie să adapteze produsul în primul rând din perspectivă juridică. „Ca să creezi o campanie pe zona de influencer marketing în România, poţi să vorbeşti cu brandul şi să-i drumul mâine. Ca să dai drumul la o campanie în SUA, numai departamentul juridic şi departamentul de PR îţi ţine 3-6 luni de zile contractul şi vor să se asigure că fiecare influencer care postează nu a avut probleme cu legea, nu apare în online catalogând anumite branduri, ş.a.m.d. Deci se uită foarte mult la partea de «brand safety». Şi atunci avem nevoie pe zona de «influencer curation» să lucrăm şi mai mult. O să ia ceva timp, dar măcar ştim direcţia în care putem să mergem.“ Platforma FameUp funcţionează ca un marketplace care conectează agenţiile sau brandurile cu microinfluenceri, permiţând utilizatorilor reţelelor de socializare Instagram si TikTok cu peste 500 de urmăritori să câştige bani din postările online, dar şi companiilor şi agenţiilor de marketing să ajungă în comunităţi foarte targetate pentru brandurile lor. În prezent, aplicaţia FameUp are în total circa 500.000 de utilizatori din patru ţări – România, Spania, Germania şi SUA, din care circa 20.000 sunt activi lunar, iar printre brandurile care organizează campanii cu micro influenceri prin intermediul FameUp se numără Lay’s, Pepsi, dm, Kaufland, Avene, Unilever, KFC, Starbucks sau McDonald’s.

    Modelul de business al start-up-ului presupune perceperea unui comision din bugetul alocat de brand pentru o campanie pe care vrea să o desfăşoare prin intermediul FameUp. Dimensiunea bugetelor alocate de branduri diferă de la caz la caz, inclusiv în funcţie de ţara unde se realizează campania cu microinfluenceri. Spre exemplu, bugetele alocate de acelaşi brand în SUA poate fi de zeci de ori mai mare decât bugetul alocat în România. „În 2024, 95% din branduri au influencer marketing în planul lor de media şi bugetele cresc considerabil din simplu motiv că mesajul pe care comunităţile, oamenii îl transmit către urmăritorii lor este mult mai autentic şi mai credibil decât reclama standard din social media. Dacă luăm acelaşi brand din România şi acelaşi brand din SUA, bugetul anual al brandului din România pentru influencer marketing este 10% sau 20% din bugetul de test al aceluiaşi brand în SUA. În România, un brand vine cu un buget de 5.000 euro ca să testeze acest canal, iar un brand în SUA, acelaşi brand, vine cu un buget de test de 250.000 de dolari ca să testeze acest canal. Aşadar, înţelegem de ce investitorii se uită la veniturile din SUA pentru că într-adevăr este piaţa din SUA este principalul obiectiv pentru orice start-up. Acolo sunt cele mai bune şi cele mai mari fonduri de investiţii şi totodată acolo potenţialul de creştere este 1000x faţă de România sau Europa de Est”, a subliniat fondatorul şi CEO-ul FameUp. Pentru 2025, start-up-ul vizează atragerea unei runde de finanţare de seria A, valoarea ţintită fiind de 15-20 milioane de euro. „În momentul de faţă nu avem nevoie de bani, suntem break-even, ne susţinem. Targetul este o rundă de finanţare la începutul anului viitor, odată ce reuşim să arătăm rezultatele financiare de pe piaţa din România şi de pe piaţa din Statele Unite, ca să putem să ridicăm această rundă. În momentul în care targetezi o rundă de finanţare de tip serie A, produsul pe care în dezvolţi trebuie să aibă o temelie.”

    Şi pe baza primelor 4-5 luni din anul acesta, aş spune că majoritatea veniturilor vor veni din afara ţării. Tind să cred că veniturile vor veni în principal din zona Asiei, pe baza proiectelor ce se desfăşoară acolo, a magnitudinii lor, dar şi a apetitului clienţilor de pe aceste pieţe pentru mai mult, adică există discuţii şi propuneri la care ni se răspunde: «Facem, dar ce altceva mai putem să facem? Ce mai putem să avem? Avem bugete de atât. Hai să mai integrăm, hai să mai ajustăm, hai să mai gândim alte servicii».“

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Invitat: Mihai Deaconu, cofondator Sensera

    Ce face? A construit o aplicaţie pentru casca Apple Vision Pro destinată terapiei pacienţilor cu paralizie facială şi afecţiuni neurologice.

    „Acesta e viitorul terapiei pentru asemenea afecţiuni. Sensera este o aplicaţie pentru realitate virtuală, iniţial disponibilă doar pentru Apple Vision Pro, acel headset creat de Apple şi se adresează în principal persoanelor cu dezabilităţi sau cu paralizie facială. Noi încercăm să transformăm într-un joc terapia astfel încât să fie mult mai uşor pentru pacienţi, fiindcă momentan reabilitarea are loc prin exerciţii realizate singur de pacient în faţa unei oglinzi, ceea ce poate să fie destul de monoton.“

    2. Invitat: Marius Prelipcean, fondator al Swift Sight.

    Ce face? A dezvoltat o soluţie AI pentru supraveghere video care transformă camerele tradiţionale în „senzori de comportament“.

    „La bază există sistemul convenţional de camere, doar că totul este foarte pasiv. Atunci că tu înregistrezi în gol nişte cadre, trebuie să ai un om în spate care să le interpreteze. Şi evident că pe partea umană apar erori – dacă nu ai dormit bine într-o noapte sau dacă ai avut ceva pe plan personal, nu poţi să fii la fel de eficient. Iar noi încercăm să suplinim şi să eliminăm aceste probleme prin adăugarea unei reţele neuronale de detecţie de obiecte în plan incipient, dar în urma rezultatelor produse de acea reţea, programatic le evaluăm şi aşa putem să definim un comportament. Acum nu mai suntem pasivi când vine vorba de securitate, suntem proactivi. Totul prinde viaţă. Nu mai este o cameră simplă, este un senzor de comportament.“

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Invitat: Ionuţ Pătrăşcoiu, fondatorul şi CEO-ul FameUp – platformă prin care brandurile îşi pot promova produsele cu ajutorul microinfluence­rilor.

    Ce e nou? Start-up-ul local se concentrează acum pe adaptarea produsului său pentru piaţa din SUA astfel încât să reuşească să atragă cât mai mulţi clienţi – agenţii şi branduri – şi implicit şi utilizatori – microinfluenceri, ţinta fiind de a ajunge la venituri de 4-5 milioane la final de an.

    „Sunt şase luni de când suntem prezenti pe piaţa din Statele Unite ale Americii, iar provocarea cea mai mare este diferenţa de cultură. Abordarea pe care o ai faţă de microinfluenceri aici sau faţă de brandurile de aici este diferită faţă de cea din Statele Unite. Dar şi posibilitatea de creştere este infinit mai mare. Nevoia este aceeaşi şi am identificat nişa pe care putem să intrăm. Dar, fiind un start-up, avem adaptabilitatea să lucrăm şi să dezvoltăm produsul şi totodată să şi livrăm pentru clienţii actuali. O să fie o perioadă de 6-12 luni destul de interesantă pentru că putem să ajungem în punctul acela în care să atingem «product market fit» şi să avem nu o creştere de 4-5x, ci chiar de 10-15 ori mai mare.“

    2. Invitat: Sorin Amzu, marketing manager Flaminjoy – platformă pentru influencer marketing.

    Ce e nou? Start-up-ul local şi-a propus să îşi dubleze anul acesta veniturile la 2 milioane de euro, în condiţiile în care în ultimele şapte luni a reuşit să îşi extindă accelerat prezenţa la nivel internaţional, fiind acum prezent în total în 10 ţări, exceptând România.

    „Am încheiat anul 2023 cu venituri de aproximativ un milion de euro, iar planul penrtu 2024 este să ajungem la aproximativ 2 milioane de euro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

  • „Cred totuşi că mai avem un drum lung până la înlocuirea omului de către maşina inteligentă”

    … spune Ana Moldoveanu, care de aproape doi ani a preluat rolul de culture & people regional head în cadrul producătorului de farmaceutice Stada. Ea are o experienţă de 15 ani în resurse umane şi în industria farmaceutică, iar din 2021 s-a alăturat companiei ca manager resurse umane şi membru al management board, coordonând procesele de resurse umane.

     

    „AI lucrează cu un volum de date imens, însă influenţat şi deci părtinitor patternurilor de sortare, de recunoaştere, de credinţe şi de limbaj ale celor care îl crează şi «ntrenează»”, argumentează reprezentanta companiei farmaceutice ideea legată de faptul că oamenii nu vor fi încă înlocuiţi de maşini. Absolventă a Facultăţii de Psihologie şi membru asociat al Chartered Institute of Personnel and Development, UK, a intrat în echipa Stada Romania în ianuarie 2021, ca manager resurse umane şi membru al management board, coordonand procesele de resurse umane. De un an şi jumatate ocupa poziţia de Culture & People Regional Head, coordonând o echipă de opt specialişti din România, Ţările Baltice şi Ucraina.

    Stada România, subsidiara grupului german cu acelaşi nume, continuă recrutările anul acesta şi estimează o creştere cu aproape 400% a numărului de angajaţi în entitatea comercială până la finalul acestui an faţă de 2019, susţine Ana Moldovanu, culture & people regional head în cadrul companiei. Compania construieşte la Turda, judeţul Cluj, o fabrică de medicamente, cu o capacitate de 160 de milioane de cutii de medicamente anual, vor produce prima cutie de medicamente în octombrie anul acesta în noua unitate.

     

    Ce perspectivă aveaţi în urmă cu 20 de ani în ce priveşte evoluţia profesională? Ce vă doreaţi să profesaţi, să realizaţi?

    În urmă cu 20 de ani visam să devin psihoterapeut, ca mulţi dintre absolvenţii de psihologie care se caută pe ei înşişi. Între timp am conştientizat că nu e încă momentul pentru acest pas şi am decis să lucrez în resurse umane. Ştiam că vreau să lucrez într-un domeniu care îmbină folosirea abilităţilor interpersonale cu cele analitice.

     

    Realitatea a coincis cu gândurile de la acea vreme?

    Tranziţia către acest domeniu a fost lentă, între decizia de a lucra în resurse umane şi rolul efectiv trecând 3 ani.Am avut însă şansa de a lucra cu un manager care a crezut în mine şi care întotdeauna a investit încredere, timp, atenţie şi cunostinţe.

    Deşi atunci au fost momente când mi se părea că bat pasul pe loc, când mă uit în urmă înţeleg că a fost o perioada esenţială de formare, în care am avut ocazia să învaţ foarte multe despre industria farmaceutică şi modul de lucru într-o companie multinaţională. Înţelegerea profundă a businessului dobandită atunci a fost unul dintre lucrurile care m-au ajutat mai târziu să devin un partner pentru colegii mei din celălalte departamente.

     

    În ce priveşte următorii 20 de ani, cum vă aşteptaţi să se schimbe lumea / domeniul în care activaţi / compania în care lucraţi acum?

    În ceea ce priveşte următorii ani, pe termen mediu, mă aştept să avem o şi mai mare diversitate în ceea ce priveşte forţa de muncă. Şi aici mă refer şi la o integrare a baby boomers şi prima decadă din generaţia X. Am privilegiul de a fi aproape de două extreme de vârsta ale celor care sunt activi în câmpul muncii, prin intermediul nepoţilor mei, care au 20 ani dar şi a colegilor, care au 50Ă ani.

    Sunt foarte plăcut surprinsă de spiritul antreprenorial, asertivitatea şi ambiţia celor mai tineri şi nu pot să nu remarc etica muncii pe care o au cei din generaţiile anilor ’60 – ’80 şi înţelepciunea pe care ţi-o dă doar experienţa de viaţă. Observ şi o schimbare de paradigmă în ceea ce priveşte recrutarea: dacă la începuturile capitalismului in România erau căutaţi tinerii de 20 ani, acum companiile aleg diversitatea şi au inţeles beneficiile imense cu care vine o forţă de muncă multi-generaţională. Aceasta combină perspective şi abilităţi diverse, facilitează transferul de cunoştinţe şi stimulează creativitatea. 

    Referitor la schimbările pe termen lung, mă uit cu interes şi curiozitate la influenţa pe care o are AI asupra joburilor curente. Nu atât de mult la LLM (large learning models), deşi sunt mai populare în domeniul în care lucrez, datorită ChatGPT, ci la folosirea AI în domeniul vizual (ex Midjourney), pentru că efectele folosirii ei au fost instantanee şi dramatice.

    În industria farmaceutică, AI va avea o contribuţie imensă în cercetare, descoperirea de noi molecule, studii clinice, producţie etc. Cred totuşi că mai avem un drum lung până la înlocuirea omului de către maşina (inteligentă), chiar şi doar din perspectiva faptului că AI lucrează cu un volum de date imens, însă influenţat şi deci părtinitor patternurilor de sortare, de recunoaştere, de credinţe şi de limbaj ale celor care îl crează şi „antrenează”.    

     

    Ana Moldovanu, culture & people regional head, Stada România

    Cifră de afaceri (2022): 206,8 mil. lei

    Profit net (2022): 9,6 mil. lei

    Număr de angajaţi: 203

    BUSINESS Magazin a lansat de curând anuarul 100 Cele mai puternice femei din business, ediţia 2024. Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a catalogului să descoperim împreună cu reprezentantele mediului de afaceri cum au fost cei 20 de ani pe care i-am trăit şi la ce ne aşteptăm pentru următoarele două decenii. Ana Moldoveanu, culture & people regional head în cadrul STADA, este una dintre doamnele prezentate în ediţia din acest an a acestui proiect.

  • UPS, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa locală de curierat, mizează pe exporturile companiilor româneşti pentru a creşte businessul local

    ♦ România este o piaţă emergentă de comerţ electronic transfrontalier şi există multe oportunităţi de dezvoltare a acestui segment în contextul în care e-commerce-ul se află pe un trend ascendent.

    UPS România, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa locală de curierat, parte din grupul american cu acelaşi nume, mizează pe exporturile companiilor româneşti pentru a-şi creşte businessul local.

    „Exporturile rămân motorul de creştere al afacerii noastre în România şi suntem încrezători în capacitatea noastră de a continua să deservim piaţa locală, indiferent de circumstanţele economice actuale. Obiectivul nostru este de a oferi cele mai bune şi de calitate soluţii şi servicii din industrie. În viitor, dorim să creştem businessul în toate segmentele şi să valorificăm oportunităţile oferite de între­prinderile mici şi mijlocii (IMM-uri), de sectorul serviciilor medicale şi de creşterea de pe pieţele emergente, oferind companiilor româneşti un acces mai flexibil la alte pieţe europene“, spun reprezentanţii UPS pentru anuarul ZF Cei mai mari jucători din economie.

    România are potenţial de creşte, adaugă aceştia, şi există multe opor­tunităţi de dezvoltare a IMM-urilor. România este o piaţă emergentă de comerţ electronic transfrontalier şi există multe oportunităţi de dezvoltare a acestui segment în contextul în care e-commerce-ul se află pe un trend ascendent.

    „Obiectivul nostru este să fim pe primul loc în topul preferinţelor companiilor din România, ca furnizorul care poate ajuta cel mai bine companiile să rezolve şi să depăşească provocările de transport/logistică la nivel global“, adaugă reprezentanţii UPS.

    În 2022, ultimul an pentru care există date publice, UPS România a încheiat cu venituri de 211 milioane lei, în creştere cu peste 5% faţă de anul anterior. Reprezentanţii companiei locale spun că anul 2023 a fost unul al rezilienţei.

    „În 2023, ne-am confruntat cu turbulenţe semnificative, inclusiv presiuni economice, tensiuni geopolitice în creştere, inflaţie ridicată, schimbarea comportamentelor de cumpărare ale consumatorilor. Ne aşteptăm ca situaţia economică globală să se îmbunătăţească treptat pe parcursul anului 2024.“

    UPS a intrat pe piaţa din România în 1990, iar în prezent oferă servicii şi conexiuni la reţeaua globală UPS din aeroporturile din Cluj-Napoca, Bucureşti-Otopeni şi Timişoara.

    Mai multe companii de curierat au început să mizeze pe livrările cross-border, peste graniţă, printre care se numără şi FAN Courier, liderul pieţei, şi Cargus. Livrările transfrontaliere au crescut ca urmare a dezvoltării e-commerce-ului, prin care mulţi comercianţi au putut accesa pieţe unde înainte nu puteau intra fără a avea prezenţă fizică în ţara respectivă. În prezent, o bună parte din volumele livrărilor cross-border sunt realizate de comercianţii străini către piaţa locală, însă există potenţial de creştere a comercianţilor români către pieţele externe.

  • Indicatorii nonfinanciari câştigă teren în decizia de finanţare: experienţa antreprenorilor, relaţia cu partenerii, cu furnizorii sau cu statul sunt factori care pot aduce bani în companiile mici

    ♦ „Noi încercăm să nu ne uităm atât de mult la indicatorii financiari, care mai ales la companiile mici nu întotdeauna arată foarte apetisant. Punem foarte mult accent pe indicatorii nonfinanciari“ ♦ „Fără inovare, productivitate şi digitalizare nu vom putea avea creştere sustenabilă în următoarea perioadă“ ♦ „O să câştigăm când o să ne ajutăm unul pe altul, când o să vrem să ne sprijinim, când o să vrem să lucrăm local“.

    Indicatorii nonfinanciari încep să aibă o importanţă din ce în ce mai mare în decizia de finanţare din mediul de business local, astfel că factori precum experienţa antrepre­norilor, relaţia cu partenerii, cu furnizorii sau cu statul pot aduce bani în companiile mici, a fost una dintre concluziile evenimentului „Secretele antreprenorului de succes“ – Timişoara.

    Evenimentul a avut ca temă principală „Finanţarea afacerii nu este doar despre bani“ şi s-a desfăşurat cu sprijinul Raiffei­sen Bank, partener strategic. Partenerii me­dia au fost Ziarul Financiar şi Contzilla.ro, iar Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a fost organizaţie suport.

    Sponsorii evenimentului au fost Raiffeisen Bank, Omnicredit, TargetWeb, CMC Grup Risk Advisor, BRIDGE-to-INFORMATION, Benvenuti, Puratos, Biris Goran SPARL, avocat Claudiu Popovici, Fair Revive SPRL, Contzilla, Senneville.

    În deschiderea evenimentului, Liviu Sav a prezentat o scurtă radiografie a regiunii de dezvoltare Vest plecând de la datele finan­ciare din 2023, iar Sorin Maxim, director general al ADR Vest, a subliniat necesitatea tranziţiei de la granturi la capital de risc.

    „În zona de capital de risc poate fi o şansă pentru firmele care investesc în zona de capital de risc şi se vede că există o legătură clară între reţelele care au sofisticat tipologia de investiţii raportat la valoarea PIB-ului. (…) Este clar că fără inovare, productivitate şi digitalizare nu vom putea avea creştere sustenabilă în următoarea perioadă. Tocmai de aceea noi, ca regiune, ne propunem să investim în două fonduri de capital de risc“, a spus Sorin Maxim în cadrul evenimentului.

    În plus, el a spus că există două abordări în România: una este cea în care vine Banca Europeană de Investiţii şi gestionează fondurile, plasează banii în numele guver­nului sau cazul unei regiuni cum este cea pe care o administrează el, care încearcă să creeze, să lege acest ecosistem de cunoaş­terea dezvoltării companiei.

    „Mai ales în zona de tehnologie este nevoie de a avea acces în piaţa pe care doreşti să o ataci“, a adăugat directorul general al ADR Vest.

    Invitaţii din panel, Adrian Minea, Bianca Munteanu, Adrian Panaitescu, Elisa Rusu şi Gabriel Biriş, au discutat despre ce factori influenţează modul în care sunt finanţate afacerile, cum ar trebui să îşi pregătească antreprenorii afacerile pentru a obţine finanţare.

    „Eu aş putea vorbi din ambele per­spec­tive, din perspectiva finanţatorului, cât şi din perspectiva companiei. Chiar dacă noi vin­dem bani, avem nevoie de ei să-i atragem ca să-i vindem mai departe. Nu ne-a fost deloc uşor nici nouă, ca firmă privată, să fa­cem acest lucru, să atragem bani. Şi la noi a contat foarte mult experienţa echipei acţionaru­lui CEO-ului, mai ales în pri­mul an de activitate. Faptul că făcusem timp de 20 şi ceva de ani acest lucru înainte a convins anumiţi investitori şi finanţatori ai noştri să investească sau să ne finanţeze pe noi, să dăm mai departe către micii întreprinzători“, a spus Elisa Rusu, CEO al Omnicredit.

    Indicatorii nonfinanciari capătă o greutate din ce în ce mai mare în decizia de finanţare în prezent, susţine ea. „Noi, mai departe, încercăm să preluăm acest model şi să nu ne uităm atât de mult la indicatorii financiari, care mai ales la companiile mici, nu întotdeauna arată foarte apetisant, ci să punem accent pe experienţa acţio­narului, nu numai pe com­portamentul de plată, cât şi pe cel în relaţiile cu statul, cu alţi furnizori, cu băncile, cât şi pe comportamentul lui anterior, dacă au existat alte firme ale lui în care au fost acţionari şi sunt cu probleme în mo­mentul de faţă. Deci punem foarte mult accent pe indicatorii nonfinanciari“, a detaliat CEO-ul Omnicredit.

    Prezentările susţinute de Alina Marchiş, Delia Mircea, Marius Maier, Cristina Ienciu, Andrei Munteanu, Claudiu Popovici, Andreea Ciocănescu, Iulian Ghişoiu, Melinda Morariu, Gabriel Biriş, Elisa Rusu şi Laura Semenescu s-au concentrat pe diverse teme de interes pentru IMM-uri. Evenimentul s-a încheiat cu povestea unui antreprenor de succes, Adina Bugescu, pre-sales manager în cadrul companiei de panificaţie Prospero.

    „Problema cu antreprenoriatul româ­nesc pe care o văd eu cel mai mult în momentul de faţă este că antreprenorii mici nu se deranjează şi nu vor să facă eforturi. Noi vrem să avem câştigul mare sau să fim siguri că o să câştigăm şi că n-o să câştigăm puţin, ci o să câştigăm din start mult. O să câştigăm când o să ne ajutăm unul pe altul, când o să vrem să ne sprijinim, când o să vrem să lucrăm local şi când o să avem o atitudine de «hai să fie bine şi să ne ajutăm», nu să ne găsim portiţa de cum să intru eu în locul ăla“, a subliniat ea.

     

    Sorin Maxim, director general, ADR Vest

    ► Pe primul program de finanţare am avut 25 de milioane de euro strict granturi pentru IMM-uri şi microîntreprinderi, am crescut mai apoi la 55 de milioane şi acum aproape 175 de milioane de euro.

    ► În zona de capital de risc poate fi o şansă pentru firmele care investesc în zona de capital de risc şi se vede că există o legătură clară între reţelele care au sofisticat tipologia de investiţii raportat la valoarea PIB-ului.

    ► Aş vrea să marchez încă o dată câteva lucruri care cred eu că contează în zona aceasta de finanţare. În primul rând, digitalizarea ajută la creştere şi dezvoltare. Evident, inovarea produce valoare adăugată. România stă foarte rău la inovare.

     

    Adrian Minea, managing director, Bipmobile Group

    ► În sfârşit, bancherii cu care noi lucrăm ne tratează ca pe nişte parteneri şi cred că am ajuns la momentul în care putem spune că facem business inclusiv cu banca.

    ► Noi am investit peste 1 mil. euro din bani proprii într-o companie care digitalizează procese, care inovează. Din păcate, noi nu am reuşit să găsim deloc în România fonduri nerambursabile pentru digitalizare şi improvement pe procese. Încă căutăm, dar se pare că viitorul este în altă ţară şi se pare că de acolo vom reuşi să luăm banii.

    ► De aceea stăm foarte rău la nivelul inovaţiei în România şi suntem pe ultimul loc şi în statistici. Eu cred că românii sunt oameni deştepţi.

     

    Bianca Munteanu, manager, climate change & sustainability services, EY

    ► Între­prin­de­rile mai mari sunt cele care au acces la informaţii despre finanţarea sustenabilă sau cum poate fi influenţată finanţarea de domeniul de activitate. În cazul întreprinderilor mici şi mijlocii, lucrăm foarte mult cu băncile în a crea un sistem de management ce integrează un sistem de due diligence aplicat entităţilor ce vor să acceseze un credit.

    ► Dacă sectorul de activitate se încadrează la un risc ridicat, se cer raportări de mediu.

    ► Când vorbim de finanţare sustenabilă, vorbim atât de o componentă de mediu, cât şi de cea socială. Cam în direcţia aceasta ar putea influenţa domeniul de activitate accesul la finanţare.

     

    Elisa Rusu, CEO, Omnicredit

    ► Chiar dacă noi vindem bani, avem nevoie de ei să-i atragem ca să-i vindem mai departe. Nu ne-a fost deloc uşor nici nouă, ca firmă privată, să facem acest lucru, să atragem bani.

    ► Noi încercăm să nu ne uităm atât de mult la indicatorii financiari, care, mai ales la companiile mici, nu întotdeauna arată foarte apetisant, ci să punem accent pe experienţa acţionarului, nu numai pe comportamentul de plată, cât şi pe cel în relaţiile cu statul, cu alţi furnizori, cu băncile, cât şi pe comportamentul lui anterior, dacă au existat alte firme ale lui în care au fost acţionari şi sunt cu probleme în momentul de faţă.

    ► Punem foarte mult accent pe indicatori nonfinanciari.

     

    Gabriel Biriş, antreprenor şi avocat specializat în taxe

    ► Ce vedem este foarte mult accent pe partea formalistă, pe cifre, care să se încadreze în anumiţi indicatori, ceea ce este perfect de înţeles din punctul de vedere al finanţatorului.

    ► Finanţatorul trebuie să se asigure că cash flow-ul permite plata ratelor şi că, în cazul în care nu se plătesc ratele, sunt suficiente garanţii, este atât de simplu.

    ► În zona de agricultură şi tot ce înseamnă lanţul de producţie, cel alimentar, este un interes consistent din partea băncilor să finanţeze.

    ► Pe partea de legislaţie fiscală, principala mea preocupare este ATAD – anti-tax avoidance directive, care limitează deductibilitatea dobânzilor la o anumită sumă.

     

    Adrian Panaitescu, antreprenor în leasing de personal şi expert contabil

    ► Cererile din partea clienţilor noştri merg în două mari direcţii: partea de capital de lucru, pentru că multe firme au nevoie de capital de lucru, precum şi partea de credit de investiţii, eu aş spune undeva la 70% este capital de lucru, iar 30% credit de investiţii.

    ► Mă bucur să aud că începe să conteze partea de notorietate, partea de experienţă, partea de know-how a celor care conduc firma.

    ► Încă se pune prea mult accent pe indicatori clari, cifră de afaceri, capitalizare, lichidităţi ş.a.m.d. Din ce am văzut eu, mai ales la băncile mari, rigiditatea este încă destul de mare.

     

    Alina Marchiş, asociat finanţare şi dezvoltare IMM, BERD

    ► Impor­tant pentru noi este ca antrepre­norii români să ajungă la experţii de care au nevoie pentru ca afacerile lor să crească.

    ► Suntem cunoscuţi în România pentru proiectele mari pe care le finanţăm în sectorul public şi cel privat, vorbim despre împrumuturi mari, de zeci de milioane de euro câteodată.

    ► Sunt atâtea IMM-uri în România care nu au nevoie de o astfel de investiţie sau nu o pot duce, iar noi nu putem să ignorăm 99% din economia României, motiv pentru care preferăm să dăm un sprijin nerambursabil în sume mai mici, vorbim despre 15.000 – 20.000 de euro, partea noastră, prin care să producem acest impact de la companie la companie.

     

    Laura Semenescu, senior relationship manager IMM, Raiffeisen Bank România

    ► Dacă o companie are un istoric, ne uităm la dinamica cifrei de afaceri, ce servicii sau produse vinde într-o anumită perioadă. Pe lângă partea asta de venituri, ne mai uităm şi la partea de profitabilitate.

    ► Ne uităm să vedem dacă omul face profit din activitatea lui curentă, dacă a reuşit să ajungă acolo unde vrea să fie.

    ► Gradul de îndatorare îmi arată mie cât este de îndatorat clientul şi îmi poate arăta dacă poate plăti sau nu partea de finanţare, dacă poate să-şi plătească ratele, chestiunea asta este într-adevăr importantă.

     

    Marius Maier, managing partner, CMC Grup Risk Advisor

    ► Riscurile finanţării afacerilor sunt elemente care pot să ne complice existenţa. Unul dintre aspecte este dat de faptul că aproape nicio finanţare semnifica­tivă nu se face fără garantarea activelor luate în garanţie.

    ► Cel mai mare risc în zona asta este dat de faptul că aproape nimeni nu verifică şi nu se asigură că pe perioada asigurată acoperirea poliţei rămâne funcţională. Este extrem de important ca acoperire să rămână funcţională pe perioada poliţei de asigurare.

    ► Este extrem de important să privim la viitor, dar este mult mai important să învăţăm din greşeli.

    ► Anul 2024 este un an în care insolvenţele bat la uşa clienţilor noştri.

     

    Cristina Ienciu, Romania country coordinator, Insol Europe

    ► La nivelul UE a fost o directivă care a fost implementată şi de România acum un an jumate, prin care UE impus ca statele membre să aibă proceduri de restruc­tu­rare pentru companii.

    ► Compa­niile care ajung în insolvenţă la nivel de UE sunt un impact foarte mare, un efect de domino şi atunci Comisia Europeană a considerat necesar să se intervină într-un stadiu incipient al dificultăţii, adică când compania începe să aibă probleme, astfel încât să se evite ajungerea în insolvenţă şi pierderea de locuri de muncă, pierderea clienţilor.

    ► Avantajele sunt mult mai mari dacă se ia decizia. Companiile sunt încurajate să-şi ia decizia de restructurare într-o etapă premergătoare insolvenţei.

     

    Melinda Morariu, director general, IMM Club, cofondator şi CEO, Bridge-to-Information

    ► Am văzut cât de importantă este luarea deciziilor informate, dar ca să putem să ne luăm nişte decizii informate este şi mai important să urmărim tendinţele şi, înainte să ajungem la nişte situaţii extrem de neplăcute, să putem să ne luăm măsurile foarte din timp.

    ► Noi ajutăm antreprenorii să-şi ia deciziile informate pe bază de date şi să-şi urmărească tendinţele pentru a evita situaţiile neplăcute, dar şi pentru a putea să profite de oportunităţile care se ivesc de foarte multe ori în activitatea noastră.

    ► Antreprenorii doresc soluţii care sunt rapide, sunt simple, clare, nu necesită schimbarea proceselor lor de business şi oferă diverse grade de detaliere.

     

    Andrei Munteanu, cofondator şi CEO, Cowork Timişoara

    ► Ar trebui să plecăm de la faptul că ar trebui să rezolvăm o problemă şi atunci ar trebui să ajungem să ne ştim clienţii cât mai bine, să ajungem să înţelegem problema pe care ar trebui să o rezolvăm, cum vorbesc ei despre problema asta, cum se resimte în viaţa lor, ce soluţii folosesc, cât sunt dispuşi să plătească pentru asta şi toată componenta este o metodologie în lumea de start-up de tech.

    ► Important este să vedem ce funcţionează pentru businessurile noastre şi să nu ne limităm cumva la ce e în mod normal în jurul nostru şi poate ne uităm şi în afara bulei, s-ar putea să luăm de la businessurile tech ceva bun care să ne ajute şi pe noi.

     

    Claudiu Popovici, avocat

    ► Trăim într-o eră digitală până la urmă, dar trebuie să avem în vedere că riscul poate să apară inclusiv în ceea ce priveşte funcţionarea şi existenţa acestor website-uri. Este foarte importantă această rubrică de termeni şi condiţii. Practic este contractul încheiat cu clientul.

    ► Un aspect foarte important la termeni şi condiţii este acela că ar trebui să fie adaptat activităţii pe care o face clientul. Răspunderea contractuală este un subiect care nu poate să fie ocolit în nicio situaţie, nici dacă vorbim despre site-uri, nici dacă vorbim despre contracte încheiate fizic. Drepturile şi obligaţiile părţilor sunt practic prevederile acestui contract încheiat cu clientul care accesează website-ul.

     

    Iulian Ghişoiu, antreprenor şi expert în SEO

    ► Când vorbim de social, avem câteva platforme sau site-uri pe care fiecare dintre noi le folosim.

    ► Analizele ne arată foarte clar că suntem din ce în ce mai prezenţi în online, din ce în ce mai prezenţi în social media şi petrecem peste două ore în medie pe reţelele sociale, aşa că există această tendinţă de petrecere a timpului în reţelele sociale.

    ► În trecut era suficient să apărem în Pagini Aurii şi oamenii să caute acolo un număr de telefon şi să ne sune. Ei bine, lucrurile s-au schimbat, iar acum avem nevoie de o prezenţă în cât mai multe locuri, nu doar în offline, ci şi în online.

     

    Andreea Ciocănescu, coordonator, Bakery School

    ► Sunt coordonator de şcoală de meserii, ceva ce în ziua de astăzi pare o luptă pierdută, însă facem treaba asta deja de patru ani şi credem că o facem bine, căci am început cu o cauză socială, respectiv să oferim o şansă la o carieră în industria asta de brutărie, patiserie-cofetărie pentru copiii din medii defavorizate, însă anul acesta am reuşit performanţa să câştigăm locul întâi la o olimpiadă naţională şi să formăm lotul naţional de juniori.

    ► Principalul nostru obiectiv este să creştem vizibilitatea şi să avem mai mult impact în căutarea de parteneri şi de susţinători ai programului nostru. Avem multe bariere în a ne atinge acest obiectiv.

     

    Adina Bugescu, pre-sales manager, Prospero

    ► Problema cu antreprenoriatul românesc este că antreprenorii mici nu se deranjează şi nu vor să facă eforturi. Noi vrem să avem câştigul mare sau să fim siguri că o să câştigăm şi că n-o să câştigăm puţin, ci o să câştigăm din start mult.

    ► Noi am făcut multe produse şi teste şi nu s-a concretizat neapărat cu un produs, dar printr-o vânzare la clientul care a vrut produsul respectiv. Poate le-am reconvertit, dar dacă nu încerci şi nu faci, aştepţi doar să-ţi vină comanda mare sau clientul mare sau o siguranţă este foarte greu de lucrat.

    ► O să câştigăm când o să ne ajutăm unul pe altul, când o să vrem să ne sprijinim, când o să vrem să lucrăm local.

  • Ucraina cere deţinătorilor de obligaţiuni să accepte reduceri mari la datorii de peste 20 mld. dolari

    Ucraina a îndemnat deţinătorii internaţionali de obligaţiuni să accepte reduceri majore la datorii de peste 20 miliarde de dolari pentru a ajuta la finanţarea efortului de război al ţării, după ce negocierile iniţiale nu s-au soldat cu un acord cu două luni înainte de expirarea unei înţelegeri de suspendare a plăţilor, conform Financial Times.

     

  • Turneul din Londra al starului american Taylor Swift ar putea amâna reducerea dobânzilor de către Banca Angliei

    Turneul Eras al lui Taylor Swift continuă să dea un impuls puternic cheltuielilor consumatorilor, sugerând că este posibil ca Banca Angliei să nu se apropie de final cu lupta împotriva inflaţiei, scrie CNBC.

    Cu sute de mii de fani aşteptaţi să ia cu asalt Londra în august, impulsul economic ar putea fi suficient pentru a amâna o posibilă reducere de dobânzi în septembrie.

     

  • Când toată lumea e cu ochii pe Euro 2024, familia Becali e cu ochii pe vântul din Dobrogea. Proiecte eoliene mamut încep să apară din nou în ţară

    ♦ Un proiect uriaş de circa 770 MW în Suceava a primit luna trecută avizul tehnic de racordare la reţea din partea Transelectrica ♦ Un alt proiect care atrage atenţia prin dimensiuni, dar şi prin acţionariat, ar urma să aibă o capacitate de 441 MW, în Constanţa, acolo unde bate cel mai bun vânt din România ♦ În spatele acestuia se află familia Becali l Rămâne de văzut câte dintre aceste proiecte vor deveni realitate şi câte în afara terenului.

    Bucovina Re­newables es­te compa­nia de pro­iect care a primit ATR-ul pentru un parc eolian de circa 770 MW în Suceava, actul fiind emis luna trecută. Compania este deţinută în proporţii egale de către o firmă cipriotă, ECG Central European Gas Limited, şi de 4P Renewables, dezvoltator local de proiecte de energie verde de mari di­men­si­uni, în care unul dintre acţionari este şi avo­catul Ciprian Glodeanu. Glodeanu este unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti din zona de energie solară. El a fost timp de 12 ani partener în cadrul casei de avocatură Wolf Theiss şi aproape 10 ani preşedinte al RPIA (Romanian Photovoltaic Industry Associa­tion). Ulterior, şi-a înfiinţat propria firmă de avocatură, pentru ca la începutul anului 2022 să devină partener fondator al unui vehicul de investiţii, 4P Renewables. Dacă se va realiza, această investiţie ar presupune fonduri de peste 1 miliard de euro şi ar fi cel mai mare proiect eolian din România.

    Tot în zona proiectelor de mari dimensi­uni avizate este şi cel dezvoltat de compania United Power Eolian, cu o capacitate de peste 440 MW în Constanţa, judeţul cu cel mai bun vânt din România. Potrivit Termene.ro, compania este deţinută de mai mulţi membri ai familiei Becali, printre care se numără Andreea Becali, fiica lui Gio­vanni Becali şi nepoată a lui Gigi Becali, Manuela Rodica Becali, soţia lui Giovanni Becali şi alţii. Alături de familia Becali, în compania de proiect United Power Eolian este implicată şi compania Asco Construcţii.

    România are în acest moment o capaci­ta­te de circa 3.000 MW în proiecte de ener­gie eoliană, care asigura circa 14% din pro­duc­ţia de energie totală. Timp de aproape 10 ani de zile piaţa de energie eoliană a fost blocată, dar anul trecut au apărut primii MW noi.

    „Europa a instalat 18,3 GW de capaci­ta­te eoliană nouă în 2023. Proiectele onshore au reprezentat 79% din această capacitate. În UE s-a înregistrat un nivel record al noilor instalări, de 16,2 GW, din care 82% au fost onshore“, se arată în ultimul raport al WindEurope, cea mai mare organizaţie dedicată promovării industriei eoliene la nivel european. Germania a defilat anul trecut cu proiecte de 3,9 GW finalizate, dar ceea ce atrage atenţia este performanţa Poloniei şi a Greciei, unde s-au montat aproape 1,2 GW, respectiv 543 MW în 2023.

    În comparaţie cu aceste ţări, cei 72 MW pe care în sfârşit România a reuşit să îi co­nec­teze par modeşti. Cu toate acestea, faptul că în România a spart gheaţa din piaţa de energie eoliană este o veste foarte bună.

    Un alt stat care a bifat o performanţă bună este Ucraina, cu 146 MW montaţi în plin război. Revenind la piaţa locală, ca o coincidenţă, 60 MW din cei 72 MW sunt realizaţi de un investitor ucrainean. Astfel, Moldova Eolian SRL, compania de proiect din spatele parcului eolian de 60 MW Ruginoasa, este deţinută în totalitate de DTEK Renewables International B.V. Aceasta face parte din holdingul SCM, deţinut de Rinat Ahmetov, cel mai bogat om de afaceri din Ucraina, care are businessuri în minerit, media, real estate, transporturi sau agricultură.

    Potrivit celor mai recente informaţii furnizate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în acest moment 501 MW de proiecte eoliene au autorizaţia de înfiinţare, 2.283 MW în proiecte de energie solară la care se adaugă 132 MW în proiecte de energie hidro. Spre deosebite de ATR, care este un pas incipient, autorizaţia de înfiinţare este printre ultimii paşi pe care trebuie să îi parcurgă un investitor. „Autorizaţia de înfiinţare se obţine pe baza ATR-ului (aviz tehnic de racordare) şi a dovezii că ai finalizat procedura de mediu, deci teoretic se poate obţine înainte de contractul de racordare. În practică, e lăsată la final pentru că e o taxă foarte mare de emitere (procent din valoarea totală a proiectului) şi trebuie să depui dovada fondurilor pentru finanţarea acestei valori totale a proiectului“, explică specialiştii din piaţă. Pe lanţul de avizare, autorizaţia de înfiinţare este astfel unul dintre cei mai importanţi paşi pe care îi parcurge investitorul, finanţarea fiind în continuare partea cea mai provocatoare. În ciuda acestor provocări, planurile României pe zona de energie verde sunt foarte ambiţioase. Astfel, dacă în vechiul PNIESC (Planul Naţional Integrat în Domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice) România trebuia să ajungă în 2030 la 25 GW putere instalată, de la 18,6 GW în prezent, în actualul PNIESC ţinta este setată pentru 30 GW. Pe zona de proiecte solare, România ar urma să ajungă la o capacitate instalată de 8,3 GW, faţă de 5 GW în vechiul PNIESC şi 1,4 GW în prezent. Solarul va deveni astfel forţa dominantă ca şi capacitate din sistemul de producţie local, depăşind cei 6,9 GW ai Hidroelectrica. Energia eoliană ar trebui să ajungă la o capacitate de 7,6 GW, de la 5,2 GW în vechiul PNIESC şi circa 3 GW în prezent. Astfel, dacă ponderea surselor regenerabile de energie pentru anul 2030 era setată la 30,7%, în noua variantă ea ar trebui să ajungă la 36% la nivelul anului 2030.

  • Conflict comercial: companiile chinezeşti îşi cresc focusul pe producţia din Europa emergentă şi Mexic, iar Beijingul ameninţă importurile de carne de porc din UE

    Producătorul chinez de maşini elec­trice BYD a cerut permisiunea de a construi noi hale în Szeged, Ungaria, care aproape că vor dubla suprafaţa cunoscută anterior a fabricii acestuia, notează Portfolio.

    Viceprimarul Szegedului, Sandor Nagy, a vorbit anterior într-un interviu despre faptul că chinezii obţin autorizaţiile pentru fabrică pas cu pas după ce zona intră în posesia lor. Aceasta se desfăşoară în trei tranşe, termenul limită pentru a doua fază de predare este septembrie, iar ultima este sfârşitul anului.

    Constructorii auto şi de componente auto din China îşi diversifică în forţă bazele de pro­ducţie de peste graniţe pentru a acoperi cererea globală în creştere, cât şi pe fondul temerilor legate de securitatea lanţului de aprovizionare, ţările central-europene şi Mexicul devenind puncte fierbinţi, au declarat experţi şi executivi de business pentru People’s Daily.

    „Ţările central-europene şi Mexicul sunt destinaţii populare pentru investiţii datorită locaţiei lor strategice, politicilor favorabile şi eforturilor proactive pentru atragerea de pro­ducători chinezi“, a declarat Chen Shihua, se­cre­tar general adjunct al Asociaţiei Construc­torilor Auto din China.

    Tot pe fondul escaladării tensiunilor co­merciale dintre Beijing şi Bruxelles, China a lansat o anchetă anti-dumping privind impor­turile de carne de porc din Uniunea Europeană, scrie Bloomberg.

    China este cea mai mare piaţă externă pen­tru carnea de porc din UE, deşi exporturile au scăzut ca volum în ultimii ani din cauza preţu­rilor scăzute şi ofertei locale excedentare. Ex­por­turile au atins o valoare de 1,83 miliarde de dolari anul trecut, fermierii din Spania, Dane­marca şi Olanda fiind cei mai mari beneficiari. Totuşi, acestea reprezintă doar o mică parte cu comerţul total al Chinei cu blocul. China a importat bunuri de 282 miliarde de dolari din UE anul trecut.

    Ancheta lansată de chinezi va fi percepută drept măsura retaliatorie a Beijingului faţă de anchete similare desfăşurate de UE. În ianua­rie, China a anunţat o anchetă anti-dumping legată de brandy-ul european.

    Industria europeană a cărnii de porc are în faţă un „scenariu de coşmar“ cu preţuri şi profi­tabilitate în scădere dacă China restricţionează importurile din regiune, avertizaseră anterior anunţării deciziei chinezilor executivi din industrie şi analişti, potrivit Reuters.

    „Suspendarea completă a exporturilor UE de carne de porc către China ar reprezenta un scenariu de coşmar pentru lanţul de aprovizio­nare cu carne de porc, cu implicaţii la nivelul întregului bloc“, a declarat Justin Sherrard, strateg la Rabobank.

    Tensiunile dintre China şi Vest nu par însă să provoace îngrijorări startup-ului chinez Windrose, care activează în domeniul camioa­nelor electrice, acesta intenţionând să-şi con­cen­treze activităţile pe SUA şi Europa, tocmai pentru a tempera temerile de ordin politic, conform nzz.ch.

    Compania chineză plănuieşte să-şi mute sediul în Anvers în viitorul apropiat.

     

     

  • Asigurările prind un elan mai consistent, dar tot principalii poli de dezvoltare sunt în prim-plan. Bucureştiul împreună cu Ilfovul deţin mai mult de un sfert din întreaga piaţă, locul 2 îi revine Clujului cu un volum al subscrierilor care a depăşit 1 mld. lei, iar podiumul este completat de Iaşi

    ♦ Faţă de anul 2022, Bucureşti-Ilfov şi Cluj, judeţele cu cele mai mari volume ale subscrierilor au înregistrat creşteri de 29%, repectiv 16% în 2023 ♦ Iaşi completează podiumul, cu a doua cea mai mare creştere a volumului de prime brute subscrise, dar încă se menţine sub pragul de 1 mld. lei.

    Piaţa asigură­ri­lor a crescut pu­ter­nic în ultimii trei ani, ducând ni­ve­lul sub­scrierilor la peste 18 mld. lei în 2023. Deşi avansul a fost unul con­sistent, începând cu un ritm de 24% în anul 2021, urmând o creştere de 16% în 2022 şi menţinându-se un ritm de două cifre, respectiv 10% în 2023, princi­palul motor a fost piaţa RCA.

    Odată cu falimentele răsunătoare City In­surance şi Euroins, asigurătorii s-au repo­ziţionat, iar odată cu un risc mai mare din cazua acestor fa­limente şi tarifele au să­rit de normalul cu care toată lumea era obiş­nuită, respectiv pre­ţuri de 400-500 lei pentru o poliţă RCA pe 12 luni.

    Noul normal şi influenţa pieţei RCA în evoluţia pieţei asigu­rărilor per total se văd şi la nivelul judeţelor, cu creş­teri de două cifre la principalele 10 judeţe cu cele mai mari volume ale pri­melor brute subscrise.

    Bucureştiul împreună cu judeţul Ilfov fiind şi principalul pol de dezvoltare al României, întotdeauna va avea o cifră semnificativ mai mare decât orice alt judeţ cu care putem compara. Astfel, volumul primelor subscrise în Bucureşti-Ilfov a depăşit pragul de 6 mld. lei în 2023, cu o creştere puternică de 29% faţă de 2022.

    Clujul, rivalul Bucureştiului, a depăşit în 2023 pragul de 1 mld. lei în ceea ce priveşte volumul de prime brute subscrise, cu un avans de 16% faţă de anul 2022.

    Iar podiumul este completat de Iaşi, care a reuşit să ajungă la un nivel al subscrierilor mai mare decât Timiş, de 684 mil. lei, înre­gis­trând al doilea cel mai mare ritm de creş­tere, de 25%. Deşi Iaşiul, ca şi celelalte ju­deţe mai mari pot fi considerate importante zone de dezvoltare din România, volumul de pr­ime brute susbcrise este semnificativ mai mic decât cel din Cluj sau mai ales din Bucureşti-Ilfov. Acest lucru înseamnă că în aceste judeţe şi nivelul de protecţie este mai redus, dar şi spaţiul pentru dezvoltarea pieţei asigurărilor este mai mare.

    Timişul, care se află pe poziţia a patra în clasamentul judeţelor cu cele mai mari volu­me ale primelor brute subscrise, a înregistrat cel mai mic avans al subscrierilor, respectiv 7% în 2023, până la 615 mil. lei, fiind urmat de Argeş cu un volum al primelor subscrise de 598 mil. lei, în creştere cu 16% în 2023 faţă de 2022.

    Constanţa se află pe poziţia a şasea în topul subscrierilor pe judeţe, cu un avans al subscrierilor de 13%, până la 591 mil. lei, foarte aproape de Argeş.

    Pe locul 7 în acest clasament urmează Braşovul, cu un volum al subscrierilor de 563 mil. lei, în creştere cu 11% în 2023 faţă de 2022, iar pe poziţia a opta se află Prahova, cu un volum al primelor brute subscrise de 509 mil. lei, în creştere cu 11% comparativ cu 2022.

    Ultimele două judeţe din top 10 în funcţie de volumele primelor brute susbcrise sunt Dolj, care a ajuns la subscrieri de 478 mil. lei, în creştere cu 12%, în timp ce judeţul Bihor, ocupantul poziţiei 10 din top, a ajuns la subscrieri de 429 mil. lei, în creş­tere cu 11% faţă de anul 2022.

    În ciuda creşterilor consemnate la nivelul fiecărui judeţ din perspectiva volumului de prime brute subscrise, se observă că există mult potenţial. Dacă în judeţul Cluj, volumul subscrierilor a depăşit 1 mld. lei, potenţialul pentru ca şi celelalte judeţe să ajungă cel puţin la acelaşi nivel există.

    În 2023 piaţa asigurărilor a închis anul cu un volum al primelor brute subscrise de 18,2 mld. lei, în creştere cu 10% faţă de anul 2022, din care circa 15,2 mld. lei au fost subscrieri pe zona asigurărilor generale şi aproape 3 mld. lei pe zona asigurărilor de viaţă.