BusinessMagazin

Blog

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Andreea Minuţă, Director Executiv, divizia de abonamente Regina Maria

    Cifră de afaceri (2023): aproape 400 mil. euro;

    Număr de angajaţi: Peste 10.000 de angajaţi şi colaboratori

    BioGRAFIE:
    Licenţiată în Finanţe-Bănci la ASE Bucureşti şi la University of Reading, UK, este de peste 12 ani parte din echipa Regina Maria, perioadă în care compania a ajuns la peste 830.000 de abonamente medicale.

    ► La 12 ani, la scurt timp după ce s-a prăbuşit regimul comunist, am plecat în Norvegia. Primul zbor cu avionul mi s-a părut fascinant, aşa că mi-am propus să văd toată lumea. Însă deasupra norilor nu aş fi văzut lumea aşa cum îmi doream. Nu pot să spun că aveam un talent, însă eram disciplinată şi ambiţioasă, iubeam exactitatea cifrelor. Anii în care am locuit în Norvegia şi şcoala britanică au fost o provocare din care am învăţat foarte multe, am cunoscut oameni şi culturi diferite. Am învăţat să mă adaptez şi să mă integrez rapid, lucru pe care am continuat să-l fac în toţi anii ce au urmat. Aplecarea către ştiinţele exacte m-a condus către ASE. Visul meu s-a transformat, pe măsura experienţelor trăite în anii următori, în a lucra în domeniul bancar. Am studiat ultimul an de facultate la University of Reading şi am lucrat în bancă imediat cum am terminat facultatea. M-am alăturat Băncii Transilvania într-un moment de tranziţie, care aducea o nouă viziune şi o nouă conducere.

    ► Evoluţia mea profesională s-a dovedit a fi mai bună decât am visat. Întotdeauna m-am implicat cu totul în rolurile pe care le-am avut, inclusiv cel de mamă. Aşadar, după ce am ocupat poziţia de director adjunct de sucursală, au urmat câţiva ani în care m-am dedicat fetiţelor mele. Ulterior, propunerea de a lucra în domeniul sănătăţii a venit într-un moment perfect şi răspundea exact valorilor mele. Dacă în Banca Transilvania ajutam companiile cu finanţare, azi în Regina Maria mă implic cu totul în a ajuta companiile să investească în sănătatea oamenilor. Sunt fericită să am alături de mine o echipă de oameni dedicaţi şi pasionaţi de ceea ce fac. Avem acelaşi scop nobil şi ne susţinem reciproc în fiecare zi, ca să fim mai buni pentru pacienţii noştri. Am pornit la drum cu o echipă de 12 oameni, iar astăzi conduc o divizie de peste 650 de colegi, la nivel naţional. Cu venituri totale care au crescut de 7,5 ori,  în această perioadă, divizia de abonamente reprezintă peste 25% din veniturile companiei.

    ► Cred că sistemul medical trebuie construit în jurul pacienţilor, cu investiţii care să urmeze nevoile lor de îngrijire, iar oamenii vor putea alege unde să fie trataţi. În mod cert, inteligenţa artificială ne va influenţa viaţa în moduri pe care nici nu le putem cuprinde cu gândul în prezent. În sistemul medical, atât digitalizarea, cât şi inteligenţa artificială au deja o aplicabilitate foarte largă. Medicina românească devine tot mai conectată la nevoile reale ale pacienţilor, integrând inovaţiile tehnologice şi având la bază un parteneriat solid între sistemul de stat şi cel privat.

  • Capcana din maşinile şoferilor: Detaliul pe care conducătorii auto îl ignoră zilnic şi le poate aduce o amendă de 825 lei

    Poliţia rutieră face o dată la un timp acţiuni de control de rutină. Pe lângă verificarea legalităţii actelor, ele pot să însemne şi verificarea accesoriilor pe care nu vrem să le folosim vreodată, adică o trusă de prim ajutor, două triunghiuri reflectorizante şi un stingător de incendiu.

    Trusa medicală, extinctorul sau triunghiurile reflectorizante pot să vă aducă amenzi ori dacă nu le aveţi pe toate, ori dacă nu sunt conforme legii. Această greşeală a şoferilor se încadrează în clasa a II-a de sancţiuni cu patru sau cinci puncte-amendă, asfel că amenda va fi de 660 de lei sau de 825 de lei.

    Conform Ordinului nr. 987/2007 pentru aprobarea conţinutului minim al trusei sanitare auto:

    Ambalajul trusei sanitare auto trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

    a) să asigure o etanşeitate corespunzătoare pentru protejarea conţinutului faţă de praf, umezeală, carburanţi şi uleiuri, printr-un sistem de închidere ferm;

    b) să fie dimensionată corespunzător, în vederea depozitării şi asigurării integrităţii componentelor din conţinutul trusei sanitare auto.

    Eticheta trusei sanitare auto trebuie să conţină denumirea produsului, denumirea şi adresa producătorului şi denumirea şi adresa persoanei responsabile de introducerea produsului pe piaţă, după caz.

    La expirarea termenului de valabilitate al componentelor trusei sanitare auto, acestea pot fi înlocuite de utilizator cu produse cu aceleaşi caracteristici, introduse pe piaţă cu respectarea cerinţelor prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 911/2005.

    Clasele de sancţiuni sunt:

    • clasa I: 2/3 puncte-amendă;
    • clasa a II-a: 4/5 puncte-amendă;
    • clasa a III-a: 6 -8 puncte-amendă;
    • clasa a IV-a: 9 – 20 de puncte-amendă;
    • clasa a V-a: 21- 100 de puncte-amendă.

     

  • România, pe locul 89 în topul celor mai atrăgătoare destinaţii de relocare profesională

    România se află pe locul al 89-lea în topul celor mai atrăgătoare destinaţii de relocare profesională, crescând în clasament faţă de 2020, când se afla pe locul 92, dar sub ratingul din 2018, când atinsese poziţia 78. Bucureştiul însă obţine un scor mai scăzut decât cel de la nivel de ţară.

    România se află pe locul al 89-lea în topul celor mai atrăgătoare destinaţii de relocare profesională, crescând în clasament faţă de 2020, când se afla pe locul 92, dar sub ratingul din 2018, când atinsese poziţia 78. Bucureştiul în schimb, obţine un scor mai scăzut decât cel de la nivel de ţară, fiind plasat pe locul 118, potrivit studiului anual realizat de Boston Consulting Group (BCG), The Network, The Stepstone Group şi eJobs.ro.

    Candidaţii care ar fi cel mai tentaţi să accepte o ofertă de job din România sunt cei din Pakistan, Italia, Elveţia, Ungaria şi Austria, urmaţi de cei din Tunisia, Marea Britanie, Olanda, Serbia şi Irlanda.

    „Întrebaţi care ar fi motivele pentru care ar alege România, 52% au pus pe primul loc calitatea vieţii, faptul că există un mediu care e prielnic familiilor (49%), numărul şi tipul de joburi scoase în piaţă de angajatori (47%), costul vieţii (40%), spiritul ospitalier şi cultura incluzivă (38%), faptul că este o ţară în care s-ar simţi în siguranţă (34%), dar şi faptul că formalităţile pentru a accesa piaţa muncii din România sunt mai puţin complicate decât pentru alte ţări. Ne lipsesc, însă, argumente precum calitatea vieţii sau existenţa unui sistem de sănătate în care să aibă încredere, motive care se regăsesc, totuşi, în lista celor care ar vrea să emigreze, în general, nu doar în România”, explică Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul platformei de recutare.

    De cealaltă parte, motivele care îi determină pe români să ia în calcul varianta de a lucra în afară sunt legate de contextul economic şi de faptul că îşi doresc salarii mai mari, după cum susţin 85% dintre respondenţi. Lista argumentelor continuă cu perspectivele mai bune de evoluţie în carieră pe care cred că le-ar avea în altă ţară (48%), o mai bună calitate a vieţii, în general (77%), numărul şi tipul joburilor scoase în piaţă de angajatorii străini (50%), dar şi accesul la un alt mediu cultural (43%). „Cei care amână decizia de a pleca din ţară sau refuză, pur şi simplu, această opţiune spun că sunt ţinuţi aici de faptul că s-ar despărţi de familie, de ataşamentul pe care îl au faţă de casă şi de teama că nu s-ar putea adapta, dar şi de costurile ridicate pe care le-ar presupune o relocare. Românii se mai tem de bariera de limbă, de diferenţele culturale şi, pentru că suntem o naţie care îşi doreşte mai degrabă să cumpere o locuinţă decât să stea în chirie, sunt descurajaţi de faptul că le-ar fi destul de greu să facă o achiziţie imobiliară”, mai spune Roxana Drăghici.

    Aceste argumente trebuie corelate şi cu faptul că 31% dintre candidaţii români care ar fi dispuşi să plece în străinătate ar face acest lucru pentru o perioadă lungă de timp. Doar 8% ar viza o experienţă mai scurtă, de cel mult un an.

    Ţările către care se îndreaptă cei mai mulţi dintre candidaţii români sunt Germania, Marea Britanie, Spania, Italia, SUA, Franţa, Olanda şi Austria.

    La nivel global, candidaţii din toate cele 185 de ţări participante la studiu au aşezat pe primul loc în topul preferinţelor Londra, drept oraşul în care şi-ar dori cel mai mult să lucreze. Clasamentul continuă cu Amsterdam, Dubai, Abu Dhabi şi New York.

    Studiul a fost derulat în perioada octombrie-decembrie 2023 pe un eşantion de 150.000 de respondenţi din 185 de ţări, printre care şi România.

  • Micii investitori au subscris acţiuni Premier Energy de 1,2 mil. lei în primele minute de debut

    Primele zece minute ale ofertei de vânzare de acţiuni Premier Energy, atât prin majorare de capital cât şi vânzare din partea acţionarului majoritar, adică fondul de investii EMMA, au adus subscrieri de 50.000 de acţiuni din partea micilor investitori, potrivit datelor agregate de ZF.

    La preţul de 21,5 lei la care subscriu aceştia îndemână tranzacţii de 1,2 mil. Lei.

    Discountul de 5%, valabil în primele trei zile, se aplică la preţul final al ofertei, care va fi stabilit de companie şi brokeri în funcţie de interesul investitorilor.

    Micii investitori au alocat 20% din ofertă.

    Citiţi aici rezumatul integral al ofertei de listare.

  • AstraZeneca anunţă că retrage vaccinul COVID-19 în toată lumea, pe fondul scăderii cererii

    AstraZeneca spune că a început retragerea la nivel mondial a vaccinului său anti-COVID-19 din cauza unui „surplus de vaccinuri disponibile” din pandemie.

    De asemenea, compania a precizat că va retrage autorizaţiile de introducere pe piaţă a vaccinului Vaxzevria în Europa, relatează Reuters.

    „Deoarece între timp au fost dezvoltate mai multe variante ale vaccinului COVID-19, există un surplus de vaccinuri actualizate disponibile”, a declarat compania, adăugând că acest lucru a dus la o scădere a cererii pentru Vaxzevria, care nu mai este fabricat sau furnizat.

    Potrivit presei, producătorul de medicamente anglo-suedez a recunoscut anterior, în documente judiciare, că vaccinul provoacă efecte secundare precum formarea de cheaguri de sânge şi scăderea numărului de trombocite.

    Cererea firmei de retragere a vaccinului a fost făcută pe 5 martie şi a intrat în vigoare pe 7 mai, potrivit Telegraph, care a anunţat prima dată această evoluţie.

    AstraZeneca, listată la Londra, a început să se orienteze spre vaccinurile împotriva virusului sinciţial respirator (VSR) şi spre medicamente împotriva obezităţii prin mai multe tranzacţii anul trecut.

  • Creştere cu 2,4% a numărului de turişti sosiţi în unităţile de cazare în primul trimestru al anului

    Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică, inclusiv apartamente şi camere de închiriat, în primul trimestru al anului, au însumat 2.471.200 de persoane, în creştere cu 2,4% faţă de perioada similară din 2023, arată datele INS publicate miercuri.

    Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică, în luna martie 2024 au însumat 854.900 de persoane, în creştere cu 4,9% faţă de cele din luna martie 2023. Din numărul total de sosiri, în luna martie 2024, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 81%, iar sosirile turiştilor străini 19%.

    Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică, inclusiv apartamente şi camere de închiriat, în luna martie 2024 au însumat 1.601.000, în creştere cu 5,1% faţă de cele din luna martie 2023.
    Din numărul total de înnoptări, în luna martie 2024, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 78,2%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au înregistrat un procent de 21,8%.

    Durata medie a şederii în luna martie 2024 a fost de 1,8 zile la turiştii români iar la turiştii străini de 2,1 zile.

    Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna martie 2024 a fost de 22,9% pe total structuri de cazare turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în creştere cu 0,3 puncte procentuale faţă de luna martie 2023.

    Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, în luna martie 2024 au însumat 1.114.100 de persoane, în creştere cu 10,5% faţă de luna martie 2023. Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, în luna martie 2024 au însumat 1488,5 mii persoane, în creştere cu 9,9% comparativ cu luna martie 2023.

    Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică, în primul trimestru al anului, au însumat 2.471.200 de persoane, în creştere cu 2,4% faţă de perioada 1 ianuarie-31 martie 2023. Din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 83,2%, în timp ce sosirile turiştilor străini au reprezentat 16,8%.

    Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică, în perioada 01.01.-31.03.2024 au însumat 4.671.800, în creştere cu 2,4% faţă de cele din perioada similară din 2023.

    Din numărul total de înnoptări, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 80,3%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 19,7%.
    Durata medie a şederii a fost de 1,8 zile la turiştii români, iar la turiştii străini 2,2 zile.

    Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în perioada 01.01.-31.03.2024 a fost de 23,0% pe total structuri de cazare turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în
    scădere cu 0,5 puncte procentuale faţă de perioada similară din 2023.

    Pe judeţe, în primul trimestru al anului, numărul de sosiri ale turiştilor a înregistrat valori mai mari în: Municipiul Bucureşti (425,5 mii persoane), Braşov (325,7 mii persoane) şi Prahova (141,6 mii persoane) iar înnoptările turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), au înregistrat valori mai mari în: Municipiul Bucureşti (858,9 mii persoane), Braşov (618,3 mii persoane) şi Prahova (283,5 mii persoane).

    Pe ţări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din: Italia (51,6 mii persoane), Germania (37,2 mii persoane) şi Regatul
    Unit (26,7 mii persoane).

    Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 01.01.-31.03.2024 de 3.002.900 de persoane, în creştere cu 6,5% faţă de perioada similară din 2023.

    Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost de 4.478.300 de persoane, în creştere cu 10,2% comparativ cu perioada 01.01.-31.03.2023.

  • Un veteran de război şi-a găsit dragostea la 100 de ani şi se va căsători

    La vârsta de 100 de ani, un veteran de război, Harold Terens, şi-a găsit dragostea şi se va căsători cu Jeanne Swerlin, în vârstă de 96 de ani, în Franţa. Ceremonia coincide cu aniversarea a 80 de ani de la debarcarea aliaţilor în Normandia.

    Veteranul Terens, membru al Forţelor Aeriene americane, va fi omagiat pe 6 iunie la comemorarea a 80 de ani de la debarcarea în Normandia, operaţiunea istorică a aliaţilor care a schimbat cursul războiului.

    Două zile mai târziu, Harold şi Jeanne vor face schimb de jurăminte în Carentan-les-Marais, în apropiere de plajele unde mii de soldaţi au debarcat – şi mulţi au murit – în acea zi din 1944.

    „Este o poveste de dragoste cum nu aţi mai auzit până acum”, spune Terens pentru AFP.

    „Este un tip incredibil, îmi place totul la el”, spune Swerlin despre logodnicul ei. „Este chipeş… şi sărută foarte bine”.

    „Tânăra centenară” este, de asemenea, veselă, înzestrată cu o memorie vie, amintindu-şi date, locaţii şi evenimente fără ezitare.

    La scurt timp după ce Terens a împlinit 18 ani, Japonia a bombardat baza navală americană de la Pearl Harbor. La fel ca mulţi tineri americani, el a fost dornic să se înroleze.

    La vârsta de 20 de ani era expert în codul Morse şi se afla la bordul unei nave cu destinaţia Anglia, unde a fost repartizat la o escadrilă de patru avioane de vânătoare P-47 Thunderbolt. Terens era responsabil de comunicaţiile sol-aer ale acestora.

    „Pierdeam războiul pierzând multe avioane şi mulţi piloţi… Aceşti piloţi au devenit prieteni şi au fost ucişi”, îşi aminteşte el. „Erau cu toţii copii”.

    Compania sa a pierdut jumătate din cele 60 de avioane pe care le deţinea în timpul operaţiunii din Normandia. La scurt timp după aceea, Terens s-a oferit voluntar să călătorească în acea regiune din nordul Franţei pentru a ajuta la transportarea prizonierilor de război germani şi a trupelor aliate eliberate în Anglia.

    Într-o zi, Terens a primit un plic cu instrucţiuni de a nu-l deschide până când nu ajungea la o anumită destinaţie. Aşa a început o călătorie care l-a dus în Ucraina sovietică via Casablanca, Algeria, Tunisia, Libia, Cairo, Bagdad şi Teheran.

    Când a ajuns în cele din urmă la Poltava, un oraş la est de Kiev, un ofiţer rus l-a informat că face parte dintr-o misiune secretă. Avioanele americane B-17 decolau din Anglia cu destinaţia România, unde urmau să bombardeze câmpurile petroliere ale Axei controlate de Germania nazistă.

    Operaţiunea a durat 24 de ore, până când germanii au descoperit baza aliată din Ucraina şi au atacat-o.

    Terens spune că a scăpat, dar a fost lăsat în „no man’s land”. S-a îmbolnăvit de dizenterie şi a supravieţuit doar datorită ajutorului unei familii de fermieri locali.

    Întorcându-se în Anglia, a mai păcălit o dată moartea. Când proprietarul unui pub a refuzat să îl servească cu o băutură pentru că era pe cale să închidă, a ridicat din umeri şi a plecat. Abia ce a mers o distanţă mică când o rachetă germană a distrus localul.

    După război, s-a întors în State şi s-a căsătorit cu Thelma, soţia sa de 70 de ani, cu care a crescut trei copii.

    Terens a lucrat pentru o multinaţională britanică, iar când el şi Thelma s-au pensionat, s-au stabilit în Florida.

    Moartea ei, în 2018, l-a afectat timp de 3 ani, cât şi-a plâns soţia.

    Dar viaţa i-a oferit un nou început. În 2021, un prieten i-a făcut cunoştinţă cu Jeanne Swerlin, o femeie carismatică care rămăsese şi ea văduvă. Nu a fost dragoste la prima vedere. La prima lor întâlnire, Terens abia se putea uita la Swerlin.

    Dar insistenţa a dat roade. O a doua întâlnire a schimbat totul, iar de atunci nu s-au mai despărţit.

  • Doliu imens pentru fanii renumitului serial Game of Thrones (Urzeala Tronurilor). Un actor îndrăgit a încetat din viaţă. Acesta a pierdut lupta cu o boală necruţătoare

    Ian Gelder, care l-a interpretat pe Kevan Lannister în serialul Game of Thrones, a murit la vârsta de 74 de ani, scrie BBC.

    Gelder a murit luni, la cinci luni după ce a fost diagnosticat cu cancer al căilor biliare, a anunţat actorul Ben Daniels pe Instagram.

    El a spus că Gelder a fost un „actor minunat”. „A fost cea mai bună, cea mai generoasă, cea mai plină de spirit şi cea mai iubitoare fiinţă umană”, a scris Daniels.

    Cariera actorului britanic s-a întins pe parcursul a zeci de ani şi a inclus roluri în Torchwood, His Dark Materials, Doctor Who, Snatch, The Bill şi multe altele.

    Gelder a apărut în cinci serii din Game of Thrones în rolul lui Kevan Lannister.

  • Bucureşti-Ilfov reprezintă regiunea din România cu cea mai mare rată de motorizare a populaţiei

    Potrivit Ziarului Financiar, în restul României, situaţia este diferită însă, în centrul vestul şi nord-vest ponderea variind de la 407 la 447 maşini la 1000 de locuitori, iar în est şi sud de la 315 la 393 maşini.

    Dintre cele 10 regiuni europene cu cea mai mică rată de motorizare, două sunt în România, patru în Grecia, două în Franţa şi câte una în Germania şi Austria, respectiv zona metropolitană Berlin şi cea a Vienei.

    La polul opus, cel mai ridicat număr de maşini la mia de locuitor sunt în Italia: Valle d’Aosta are o medie de 2.339 autovehicule/1000 locuitori, Provincia Trento cu 1431/1000 şi Bolzano cu 935/1000.

    Dintre cele mai motorizate 10 regiuni din Europa, 6 erau în Italia şi câte una în Finlanda, Grecia, Olanda şi Cehia.

    Numărul de maşini depinde de cele mai multe ori de condiţiile economice ale regiunii, dar şi de anumite circumstanţe specifice, cum ar fi reglementările în materie de taxare.

    În ceea ce priveşte maşinile electrice, cel mai bine stăteau în 2022 regiuni din Olanda şi Suedia, cu ponderi medii cuprinse între 6,6% şi 12,8% din totalul maşinilor înmatriculate.

    În top 10 al regiunilor, patru sunt din Olanda, patru din Suedia şi câte una în Luxembourg şi Austria.

    În schimb, şapte regiuni din Grecia şi câte una din Cehia, Polonia şi Spania au zero la sută maşini electrice în totalul autoturismelor înmatriculate.

    În România, zona Bucureşti-Ilfov avea în urmă cu doi ani o pondere de 0,79% a maşinilor electrice, restul regiuniunilor variind de la 0,14% la 0,3%.

  • De la zero în retailul mare: cum a reuşit Direcţia Agricolă Suceava să conecteze 200 de mici producători cu consumatorii, de la o piaţă volantă la raftul din supermarket

    La Izvorul Dornei, Aronia Hănţeşti, Carnica Bucovina BeeZum, Stâna lui Roman şi Bunătăţi de la Ţară sunt doar câţiva din cei peste 200 de producători care astăzi se află sub umbrela „Din drag de Bucovina“, un proiect care a pornit de la o piaţă volantă, organizată în fiecare zi de sâmbătă în curtea Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Suceava, şi care a devenit o poartă către rafturile celor mai mari retaileri din România.

    „Sunt producători care au reuşit să crească şi să găsească alte pieţe de desfacere. Sunt producători care, în prezent, în mod constant merg la târgurile din curtea Ministerului Agriculturii, dar şi alte târguri de profil organizate în Bucureşti sau în alte oraşe mari din ţară. Totodată, am intermediat  prezenţa micilor producători, care au îndeplinit condiţiile de a fi listaţi, în reţeaua de magazine Profi, local, în judeţul Suceava, pentru că aşa este gândit proiectul acestuia, de a avea producători din judeţele de provenienţă“, a spus şefa DAJ Suceava. Ei sunt prezenţi în Profi la „Raftul cu Bunătăţi Locale“.