BusinessMagazin

Blog

  • Cine sunt cei doi români care au creat unul dintre cele mai longevive şi iubite locuri unde îţi poţi răsfăţa papilele din Bucureşti

    La Nu Ştiu Cine este numele unuia dintre cele mai longevive locuri de îndulcit o ieşire în oraş, o clătitărie gândită şi inaugurată de Răzvan Briciag şi Valentin Dulea. Conceptul a fost creat în 2015, în Cluj, de cei doi artişti plastici, cu scopul de a recontextuliza clătita clasică. Ce-a urmat a dat peste cap papilele gustative ale pofticioşilor.

    Am creat o nouă formă de prezentare, de aşezare a ingredientelor, texturi, gust, şi pe toate astea le-am asociat cu nume de pictori celebri. Asocierea nu este întâmplătoare, gama cromatică a artiştilor se regăseşte în culorile ingredientelor clătitelor”, spune Valentin Dulea. El şi asociatul său, Răzvan Briciag, au studiat un an înainte de a porni conceptul, pentru a clarifica în detaliu tot ce au de făcut. Nici până acum n-au încetat să înveţe şi lucrează în continuare la rafinarea detaliilorCât despre denumirile produselor pe care le fac şi le vând, ele evocă artişti care nu au nevoie de prezentări şi explicaţii, de la Grigorescu la Picasso şi Van Gogh. „Investiţia a fost treptată, am tot reinvestit pentru a ne putea dezvolta.” După participări la unele dintre cele mai cunoscute festivaluri cu street-food din România, clătităria şi-a format rapid un public de amatori. Iar de acolo a continuat dezvoltarea. În 2023, de pildă, cei doi fondatori s-au concentrat pe sistemul de francizare.

    Astfel, cele două food-truckuri pe care le aveau le-au dat celor mai vechi colegi din echipa La Nu Ştiu Cine, care care deja cunoşteau şi erau familiarizaţi cu toate procedurile, astfel încât să poată gestiona singuri evenimente de street-food. Răzvan şi Valentin au rămas cu un spaţiu fix din Piaţa Muzeului din Cluj-Napoca. Iar planurile de dezvoltare nu se opresc aici, pentru că, după atâţia ani de stat doar în provincie, vor să facă ceva mai mult.

    „Anul acesta avem în plan deschiderea unui spaţiu în Bucureşti, pe lângă cel pe care îl avem deja în Cluj-Napoca şi care funcţionează de şase ani”, mai spune Valentin Dulea. Cine vine La Nu Ştiu Cine? Vin oameni din toate categoriile sociale şi de toate vârstele, dar evident că, desertul fiind vedeta, publicul feminin este dominant. „Totul se produce acolo unde ne găsiţi, cu ingrediente proaspete şi de calitate. Preţurile variază între 22 şi 34 de lei în funcţie de produs.” Valentin Dulea spune că drumul până aici în industria HoReCa l-a învăţat că o aventură antreprenorială necesită timp şi răbdare pentru dezvoltare.

    În cele din urmă, inevitabil, se va vedea şi creşterea. „Provocările ţin de noi, de a fi competitivi, de a avea raporturi corecte calitate-cantitate-preţ, de a fi mulţumiţi clienţii şi de a-i revedea.” Clătitele La Nu Ştiu Cine au ajuns până acum la Untold, Electric Castle, Neversea, Jazz in the Park şi chiar Eat & Meat din München, alături de multe alte evenimente având street-food ca tematică principală. În total, peste 100 de evenimente s-au adunat în portofoliul clătităriei fondate de Răzvan Briciag şi Valentin Dulea în cei peste opt ani de activitate.    ■

    Clătitele La Nu Ştiu Cine au ajuns până acum la Untold, Electric Castle, Neversea, Jazz in the Park şi chiar Eat & Meat din München, alături de multe alte evenimente având street-food ca tematică principală.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Pottery Paw – atelier de ceramică (Bucureşti)

    Fondatoare: Xantya Turcu

    Investiţii: peste 5.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 15.000 de lei (3.000 de euro)

    Prezenţă: în două magazine din Bucureşti

    Lexure Legal Hub – hub de servicii juridice (Bucureşti)

    Fondatori: Adrian Şandru, George Zlati şi Dorel Herinean

    Prezenţă: Bucureşti

    Parentool – aplicaţie mobilă pentru părinţi (Bucureşti)

    Fondatoare: Petruţa Ţuligă

    Investiţie iniţială: 6.000 de lei (1.200 de euro)

    Cifră de afaceri în 2023: 80.000 de lei (16.000 de euro)

    Prezenţă: online

    U LAV – sucuri naturale presate la rece (Bucureşti)

    Fondatoare: Geanina Manea

    Investiţii: 20.000 de euro

    Prezenţă: online

    Footshape Studio – magazin online cu încălţăminte barefoot (Târgovişte)

    Fondatori: Denisa şi Vlad Ioan

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Surpriză uriaşă. Care este ţara ce a devenit o adevărată forţă spaţială după nu mai puţin de 200 de start-up-uri care au fost lansate în doar 10 ani

    India este una dintre cele mai importante naţiuni spaţiale din lume. Este prima ţară asiatică care a ajuns Pe orbita lui Marte şi a patra de pe planetă care a trimis o navă spaţială pe lună, aterizând mai aproape de polul sud, cunoscut pentru terenul său craterizat. Acum, sectorul privat indian vrea să facă un pas şi mai departe în spaţiu.

    Sectorul privat indian a jucat un rol limitat în explorarea spaţiului, acţionând în principal ca furnizori şi vânzători pentru agenţia spaţială naţională, Organizaţia Indiană de Cercetare Spaţială (ISRO), scrie CNN. Această situaţie se schimbă rapid, datorită unui set de reforme guvernamentale menite să stimuleze participarea privată în sectorul spaţial. În Statele Unite, proliferarea companiilor private precum SpaceX a lui Elon Musk a sporit ambiţiile spaţiale ale Washingtonului prin reducerea costurilor.

    Acum, start-up-urile autohtone indiene, cum ar fi Skyroot Aerospace, care a lansat prima rachetă privată a ţării în 2022, conduc iniţiativa de comercializare a sectorului spaţial al Indiei şi de consolidare a statutului său ca superputere spaţială. Într-un hangar de rachete elegant în oraşul sudic Hyderabad, compania se pregăteşte pentru lansarea rachetei Vikram-1, care va plasa în orbită primii sateliţi lansate privat ai Indiei.

    „Va fi un punct de referinţă major pentru noi,” a declarat Pawan Chandana, un fost om de ştiinţă al ISRO care a cofondat Skyroot Aerospace în 2018, pentru CNN. „Foarte puţine companii la nivel global sunt capabile să ajungă încă în orbită.” India îşi promovează iniţiativele naţionale de pionierat în spaţiu, inclusiv pe cele de a avea propria staţie spaţială până în 2035 şi de a trimite un astronaut indian pe lună până în 2040. Între timp, prim-ministrul Narendra Modi, care candidează pentru al treilea mandat consecutiv, a făcut un efort semnificativ pentru comercializarea activităţii spaţiale în ultimii ani, inclusiv prin permiterea participării întreprinderilor private şi facilitarea aprobărilor pentru investiţiile străine în sectorul spaţial.

    India găzduieşte acum aproape 200 de start-up-uri spaţiale, faţă de doar unul în 2014, potrivit unui raport publicat de Deloitte în 2023. În aceeaşi perioadă, investiţiile private în aceste companii au depăşit 200 de milioane de dolari.

    Sateliţi mici, oportunitate mare. Companiile din întreaga lume lansează mii de sateliţi în orbita terestră joasă (LEO), care se extinde până la o altitudine de aproximativ 2.000 de kilometri, pentru a forma megaconstelaţii: grupuri de sateliţi mici care lucrează împreună pentru a transmite internet de bandă largă utilizatorilor terestri. Potrivit firmei de analiză BryceTech, 96% din navele spaţiale lansate în 2022 au fost sateliţi mici, în creştere faţă de 61% în 2013. Acest lucru generează o creştere exponenţială: economia spaţială globală a fost evaluată la 630 de miliarde de dolari în 2023, conform unui raport al McKinsey & Company şi al Forumului Economic Mondial, şi ar putea ajunge la 1,8 trilioane de dolari până în 2035. Skyroot şi-a propus să captureze piaţa sateliţilor mici, având planuri de a oferi lansări personalizate pentru sateliţi sub 500 de kilograme.  Sateliţii organizaţiilor adesea se alătură misiunilor de „rideshare”. Anul trecut, de exemplu, o misiune SpaceX – propulsată de racheta sa Falcon 9, care poate transporta 22.000 de kilograme  în LEO – a lansat 51 de sateliţi mici în orbită pentru mai multe companii. Dar adesea există un interval de aşteptare pentru a călători cu o navetă, iar sateliţii pot merge doar acolo unde se îndreaptă racheta. Acest lucru poate fi dezavantajos pentru un satelit care vrea să ajungă într-o orbită anume, pentru a observa o anumită parte a planetei. Modelul oferă totuşi avantaje. Costul de a plasa o încărcătură de 500 de kilograme (1.100 de livre) în LEO este de aproximativ 6.000 de dolari pe kilogram, spune SpaceX. „Este cu adevărat foarte, foarte competitiv ceea ce oferă acum SpaceX,” spune Susmita Mohanty, director general al think-tank-ului indian Spaceport Sarabhai. Skyroot doreşte să ofere lansări dedicate pentru 20.000 de dolari pe kilogram, ceea ce este mult mai scump decât serviciul mai puţin personalizat al SpaceX-ului. (Chandana spune că producţia în masă şi tehnologia mai bună ar putea permite reduceri suplimentare de costuri.) Chandana compară misiunile de tip ridesharing ale SpaceX-ului cu „un tren pentru a ajunge în spaţiu” şi operaţiunile Skyroot cu „maşini către spaţiu”. El adaugă: „Noi nu concurăm direct cu SpaceX, pentru că SpaceX este implicat în vehicule şi sateliţi mai mari… iar noi suntem implicaţi în soluţii de lansare personalizate”. Odată ce preţurile scad, va exista mai mult interes al oamenilor pentru aceste misiuni de tip ridesharing. Lansările personalizate ar putea fi utile pentru cei care doresc să trimită încărcături mai mici pentru a ajunge la „o gamă diversă de orbite” care ar putea să nu fie posibile de atins prin ridesharing, spune Kari Bingen, directorul Proiectului de Securitate Spaţială la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale, un think-tank cu sediul în SUA. Acest lucru ar putea fi util pentru companii comerciale, instituţii academice sau guverne care sunt dispuse să plătească preţul necesar, adaugă ea. Chandana este optimist că poate face serviciul mai accesibil, remarcând „frugalitatea din ADN-ul” programului spaţial al Indiei. (Bugetul orbiterului trimis pe Marte al ţării a fost doar de 74 de milioane de dolari. Modi a subliniat că a costat mai puţin decât thrillerul SF de la Hollywood „Gravity”.) Chandana adaugă că compania îşi propune în cele din urmă să construiască o rachetă reutilizabilă, o capacitate care a ajutat SpaceX să reducă costurile de lansare.

     

    Potrivit firmei de analiză BryceTech, 96% din navele spaţiale lansate în 2022 au fost sateliţi mici, în creştere faţă de 61% în 2013.

    Provocări spaţiale. India găzduieşte acum aproape 200 de start-up-uri spaţiale, faţă de doar unul în 2014, potrivit unui raport publicat de Deloitte în 2023. În aceeaşi perioadă, investiţiile private în aceste companii au depăşit 200 de milioane de dolari. Skyroot a strâns deja 95 de milioane de dolari, având susţinători precum fondul suveran de investiţii al Singapore, GIC. Acest lucru face din Skyroot cel mai finanţat start-up spaţial din India, conform platformei de date Tracxn. Dar compania mai are de lucru pentru a atinge rentabilitatea. Trebuie să demonstreze că poate ajunge în mod constant în orbită, înainte ca interesul „să se transforme în contracte, care ne vor ajuta să creştem”, spune Chandana. Cu toate acestea, locurile pe Vikram-1 sunt complet ocupate, cu o combinaţie de clienţi interni şi internaţionali. Pe măsură ce start-up-urile spaţiale indiene se maturizează în anii următori, el se aşteaptă ca guvernul să devină un client, permitând astfel o creştere ulterioară. Multe companii spaţiale private îşi obţin veniturile de la guverne, inclusiv SpaceX, care a încasat miliarde de dolari din contractele guvernamentale americane.  

    Traducere şi adaptare: Ioana Matei

  • Unul dintre cei mai puternici miliardari ai lumii se pregăteşte să predea cheile imperiului, dar tranziţia este plină de surprize, iar investitorii se uită speriaţi la planurile de succesiune. Cine ar urma să preia gigantul Berkshire Hathaway

    Legendarul investitor american Warren Buffet şi-a ales în sfârşit succesorul pentru tronul Berkshire Hathaway, însă alegerea lui Greg Abel i-a pus pe acţionari pe gânduri. Abel s-a făcut remarcat în companie după ce a dus afacerile cu energie ale Berkshire pe noi culmi, scrie CNBC.

    „Greg înţelege extraordinar de bine afacerile şi modelul de business. Las în mâna lui alocarea de capital”, a spus Waren Buffet.

    Comentariul lui Buffet a stârnit imediat dezbateri între acţionari. Unii l-au interpretat ca însemnând că Abel, vicepreşedinte al operaţiunilor de non-asigurări, nu numai că va face achiziţii în viitor, dar va alege şi acţiuni pentru portofoliul de acţiuni de 360 de miliarde de dolari al Berkshire.

    Alţii cred că Abel va fi mai degrabă dispus să delege responsabilitatea selectării acţiunilor.

    „Cred că a vrut ca Abel să ia propriile decizii în ceea ce priveşte portofoliul de acţiuni, cât de mult din portofoliul de investiţii să fie alocat acţiunilor şi aşa mai departe”, a declarat pentru CNBC Haruki Toyama, manager de portofoliu la Madison Investments, un acţionar al Berkshire.

    Locotenenţii lui Buffett în materie de investiţii, Todd Combs şi Ted Weschler, au gestionat în mod independent aproximativ 15 miliarde de dolari fiecare pentru Berkshire în ultimul deceniu. Mulţi au speculat că aceşti doi foşti manageri de fonduri speculative vor prelua în cele din urmă întregul portofoliu. Cu toate acestea, Buffett nu a dezvăluit istoricul lor din ultimii ani.

    De asemenea, cei doi au ajutat Berkshire să încheie tranzacţii. În plus, Combs este directorul general al Geico, bijuteria coroanei din afacerea de asigurări a Berkshire.

    Abel, în vârstă de 61 de ani, a devenit cunoscut ca moştenitorul aparent al lui Buffett în 2021, după ce Charlie Munger a făcut din greşeală această dezvăluire la adunarea acţionarilor din acel an.

    Abel a supravegheat mari porţiuni din vastul imperiu al Berkshire, inclusiv energie, căi ferate şi retail, dar este cunoscut pentru expertiza sa în domeniul energiei, deoarece a lucrat la predecesorul Berkshire Hathaway Energy din 1992.

    Buffett, care va împlini 94 de ani în august, a recunoscut el însuşi că s-a răzgândit în privinţa planului de succesiune, menţionând că decizia sa este influenţată de cât de mult au crescut activele Berkshire.

    „Obişnuiam să gândesc altfel despre cum aş putea gestiona această situaţie, dar cred că această responsabilitatea ar trebui să fie a directorului general. Sumele au crescut mult la Berkshire şi nu vrem să încercăm să avem în jur de 200 de persoane care să administreze câte un miliard de dolari fiecare. Pur şi simplu nu funcţionează” a spus Buffet.

    Pe lângă portofoliul uriaş de acţiuni al Berkshire, rezervele de cash au crescut la aproape 189 de miliarde de dolari la sfârşitul lunii martie.

  • „Îngerii” care au salvat piaţa investiţiilor în start-up-uri tech

    Anul 2023 a fost un an dificil pentru start-up-urile de tehnologie locale, şi nu numai, care au avut nevoie de finanţări, în condiţiile în care investitorii au fost mai prudenţi în a susţine proiecte noi, direcţionându-şi banii pentru a susţine start-up-urile aflate deja în portofoliile lor sau stând efectiv în expectativă pentru a vedea ce se întâmplă la nivel macroeconomic. Grupurile de business angels au fost însă ca nişte „îngeri” care au salvat piaţa investiţiilor în start-up-uri tech anul trecut, iar Bravva Angels a fost unul dintre ele. Comunitatea de investitori din Bravva Angels a avut chiar ocazia astfel să investească inclusiv în start-up-uri mai mature, care altfel s-ar fi îndreptat către fondurile de investiţii.

    Am avut un avantaj ca business angels pentru că 2023 a fost un an mai slab, ceea ce a însemnat că VC-urile, banii mulţi, nu au fost uşor de accesat şi atunci start-up-urilor, chiar şi celor foarte bune, nu le-a fost uşor să ridice bani pentru o nouă rundă de la un fond. Au venit astfel către business angels pentru genul de instrument financiar care se cheamă «bridge loan», adică acel împrumut oferit până când vine un fond  – prin care business angels primesc un discount în momentul în care se converteşte suma respectivă în acţiuni. Lucrul acesta nu l-am fi văzut posibil în 2021 sau 2022 pentru că aceste start-up-uri foarte bune nu ar fi avut nevoie de banii de la investitorii de tip angel. Ar fi mers direct pe linia lor către fonduri“, a explicat Ilinca Păun, fondatoarea Bravva Angels, în cadrul emisiunii ZF IT Generation.

    Astfel, Bravva Angels, grupul local de business angels care finanţează în principal start-up-uri fondate de femei sau de echipe mixte, a intrat în runde de finanţare ale unor start-up-uri locale precum Bright Spaces, Vestinda, Procesio şi FilmChain. Rundele de finanţare pentru Bright Spaces şi FilmChain se află chiar acum în derulare.

    „De asemenea, acum suntem în discuţii cu încă trei start-up -uri care au venit şi şi-au prezentat proiectele. Văd nişte start-up-uri senzaţionale acum, în ultima perioadă, înfiinţate de oameni cu experienţă, oameni care au 25 de ani în business şi care vor să lanseze un start-up, ceea ce este remarcabil pentru că până la urmă e foarte posibil ca procentul lor de succes, datorită experienţei, să fie mai mare decât al unui tânăr. Şi aici mă refer la la start-up-urile SalesOmmo şi SoNexy.“ Anul acesta, Bravva Angels şi-a propus să atragă mai mulţi investitori activi în comunitatea sa astfel încât valoarea investiţiilor realizate de grup să ajungă la circa un milion de euro la final de 2024.

    Grupul Bravva Angels a fost fondat în 2022, iar până în prezent membrii au investit în total în 14 start-up-uri o sumă cumulată ce se apropie de un milion de euro. „Îmi doresc să existe cel puţin un milion de euro finanţat din partea Bravva anul acesta. E un an dificil însă din perspectiva lichidităţii. Atât timp cât se fac mai mulţi bani pe Bursă, pentru că Bursa a fost jos şi acum o ia în sus şi foarte mulţi au cumpărat cu lichidităţile proprii acţiuni în perioada aceasta, nu cred că va fi uşor. Totodată, sunt optimistă că văd că în comunitate intră din ce în ce mai mulţi oameni cu experienţă, în jurul vârstei de 50 de ani, care vor nu doar să facă bani, ci şi să contribuie, să susţină, le place să lucreze cu tinerii şi să pună în practică tot ce au învăţat într-un fel cu sens. Îmi propun să creştem comunitatea de la 50 la 150 de membri activi, care să facă investiţii“, a spus Ilinca Păun. Ea a adăugat că domeniile de interes pentru investiţii sunt cele de sustenabilitate precum green energy sau green transportation, dar şi zona agrotech şi cea de automatizare.

    „Pentru mine, tehnologia este un «enabler», nu o văd neapărat ca pe un produs, ci să fie parte din produs, adică modul de dezvoltare a produsului sau de livrare a produsului să aibă cât mai multă tehnologie. Ca verticală mă interesează, de exemplu, foarte mult orice este legat de sustenabilitate – green transportation, green energy, infrastructură. Practic, mă interesează de la packaging la transport şi la real estate făcute sustenabil, adică printr-un consum mai mic pentru planetă. Acesta este un element extrem de important. O altă verticală care pe mine mă atrage este verticala de creare de resurse, adică new food, new proteins. Am putea să o numim agrotech sau agricultura nouă – ori faci modificare genetică de substanţe, de proteină sau de produse, ori există o eficientizare a modului în care se produce mâncarea. Mi se pare că încă producem mâncare foarte tradiţional şi cu costuri mari pentru planetă şi pentru omenire. Cred că lucrurile acestea se vor schimba sau sunt deja în schimbare şi se va accelera numărul de start-up-uri în acest domeniu. Şi mă mai interesează tot ce înseamnă automatizare, dar, iarăşi, nu neapărat ca produs în sine, adică gen RPA, ci automatizarea care duce la mai multă productivitate, la o eficienţă mai mare în companii sau în echipe.“ În curând, Bravva Angels va începe şi testarea unui program de incubare dedicat femeilor antreprenor, iar din toamnă va lansa oficial incubatorul, când va oferi şi mai multe detalii despre ce va presupune mai exact.   

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Invitat: Andrei Spătaru, fondator al Missions Team

    Ce face? A dezvoltat o platformă ce îşi propune să ajute echipele din cadrul companiilor să interacţioneze mai bine şi să înveţe mai eficient prin diferite misiuni şi jocuri.

    „Mă inspiră teoria celor 1.000 de «fani» – adică atunci când lansezi un business e important să ai 1.000 de clienţi fericiţi, pentru că ei te vor «duce mai departe». Deci, obiectivul nostru pentru următoarele 12 luni este să ajungem la 1.000 de clienţi, de fani, din UE, Statele Unite, Australia. Viziunea este să devenim un Duolingo, dar pentru echipe din cadrul companiilor. Vrem ca peste cinci ani să fim prezenţi pe trei continente.“

    Rubrica „Start-up Star”

    Invitaţi: Liviu Munteanu – partener în cadrul fondului Founders Bridge şi mentor în cadrul programului de accelerare InnovX, Ana Bobîrcă – partener & CIO în cadrul Central European Financial Services SA şi mentor în cadrul programului de accelerare InnovX, şi Anca Luca – startups community manager în cadrul BCR

    Liviu Munteanu: „Dacă e să folosim cu un singur cuvânt pentru 2023, cred că a fost un an de tranziţie. Adică având în vedere boomul postpandemic şi revenirea de acum, 2023 e undeva la mijloc. A asigurat o tranziţie de la liniştea de la finalul lui 2022 către mişcările care încep să se întâmple, încep să se vadă în primul trimestru în 2024.“

    Ana Bobîrcă: „2023 a fost un an de expectativă. Pe de altă parte, mi se pare că ecosistemul a evoluat totuşi, fără să calific în vreun fel evoluţia asta. Dar se simte că lucrurile încep să se consolideze, să se concretizeze mai bine. Adică şi start-up-urile din România ajung să atingă nivelul următor în termen de acces la informaţie, de acces la investitori, de nivel al discuţiilor, de structurare a produsului, de structurare a conversaţiei. Toate lucrurile astea s-au îmbunătăţit în timp.“

    Anca Luca: „Vom continua să sprijinim ecosistemul de start-up-uri şi inovaţie din România cu accent pe R&D, AI şi sectoare cheie: energie, agricultură, industrie şi economie digitală. Deja evaluăm primele investiţii prin fondul BCR Seed Starter şi sperăm să impulsionăm colaborarea între start-up-uri inovatoare şi companii cu prezenţă solidă în piaţă, după ce în ultimii 5 ani am încercat să punem în legătură cât mai multe startup-uri cu clienţi BCR, companii mari din piaţă“.

    Rubrica „Investor Watch”

    Invitat: Remus Rădvan, head of venture strategy, Wayra UK – compania de venture capital a grupului Telefonica

    „Dacă boardul de executivi al corporaţiei respective nu îşi asumă o strategie în direcţia aceasta, totul este neant. O spun foarte sincer pentru că altfel proiectele mici pe care un start-up le propune la început, ele sunt pe harta corporaţiei foarte puţin semnificative. E important la nivel de board o persoană, fie că e digital officer, de obicei e mai puţin CEO-ul pentru că e implicat în foarte multe, dar digital officerul, strategy officerul, technology officerul, unul dintre aceşti oameni trebuie să fie un sponsor al acestei iniţiative, adică să şi-l asume cu obiective clare, cu indicatori, cu tot ce are nevoie să poată livra. După aceea, după asumare la nivel de board, le trebuie o strategie clară.”

    Invitat: Tudor Ciuleanu, fondator, RebelDot & Rebel Ventures

    „În 2023 am făcut 6 investiţii financiare, cash fără «equity» şi am mai început şi câteva parteneriate cu start-up-uri în care, dacă vor fi de succes, vom primi «equity» în schimbul efortului pe partea tehnologică.

    Printre start-up-urile în care am investit anul trecut se numără D3 Cyber, o companie de servicii de cybersecurity pornită în Cluj, unde suntem investitor chiar de la început. Nordensa este o companie tot din România, care activează în zona de sportech –  practic încearcă să liberalizeze piaţa transferurilor în fotbal şi să existe un fel de crowdfunding pentru transferul jucătorilor din Africa, de exemplu, la cluburi din Europa, jucători care altfel n-ar fi avut o şansă, şi în acelaşi timp vor se transforme zona asta de «fantasy football» într-o chestiune mult mai palpabilă, în care nu doar te joci, ci jocul tău are şi un efect în lumea reală.“

    Invitată: Ilinca Păun, fondatoarea grupului Bravva Angels.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • EXCLUSIV. ANAF recunoaşte! Cum PLĂTEŞTI mai PUŢIN pentru unele ALIMENTE

    Legile fiscale sunt atât de încurcate în ţara noastră încât prăjitura a ajuns să fie taxată diferit de ANAF. Şi nu o spunem noi. O spune însăşi agenţia care recunoaşte că pentru dulciuri se plăteşte fie 9% TVA, fie 19%, în funcţie de locul unde se consumă. Dacă pentru cofetării şi restaurante lucrurile sunt cât de cât mai clare, cei care merg cu food-truck-uri la festivaluri simt că joacă la loterie.

    Prăjitura, taxată diferit de ANAF
    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală transmite într-un răspuns pentru Mediaflux că prăjiturile servite în cofetărie sau restaurant au un TVA de 9%, în timp ce dulciurile luate la pachet au un TVA de 19%.

    Mai exact, produsele servite în cadrul cofetariilor/ restaurantelor, care au zahăr adaugat în sensul art.439 alin.(4) din Codul fiscal, al căror continut total de zahăr este de minimum 10 g/100 g produs, se va aplica cota redusă de TVA de 9%.

    Pentru produsele luate la pachet, care au zahăr adăugat în sensul art.439 alin.(4) din Codul fiscal, al căror continut total de zahăr este de minimum 10 g/100 g produs, se va aplica cota standard de TVA de 19%, spune ANAF.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Cum să te duci într-o fabrică să lucrezi în trei schimburi, adică şi noaptea, plus ore suplimentare în weekend, pentru 3.800-3.900 de lei, cu bonuri de masă, când la stat salariile sunt mai mari cu 50% decât media pe economie şi pleci acasă la ora 16.00? Când fabricile private încep să facă concedieri colective, primarii îşi angajează fără probleme propriile familii la stat

    Un articol publicat astăzi în ZF pe tema desecretizării salariilor – din iunie 2026 companiile din Uniunea Europeană trebuie să asigure transparenţa salarială – arată cum mai multe companii din piaţă, atât româneşti cât şi multinaţionale, dezvăluie cât sunt salariile brute/salariile nete pe care le oferă acum, în încercarea de a atrage angajaţi.

    Spre exemplu Lidl, reţeaua germană de magazine, oferă pentru magazinul din Câmpina un venit mediu brut lunar de 6.480 de lei, care include salariul brut, tichete de masă, bonusuri şi sporuri. Asta înseamnă un venit net de aproximativ 3.700 de lei.

    Taparo Baia Mare, unul dintre cei mai mari producători de mobilier, caută operatori tapiţare, oferind 6.600 de lei brut, adică aproape 3.900 de lei net.

    Fabrica de porţelan Apulum din Alba Iulia oferă pentru un operator de producţie pe trei schimburi, ceea ce presupune 64 de ore noaptea şi circa 56 de ore suplimentare şi ore de weekend, un venit brut de 5.200 de lei, ceea ce înseamnă un venit net de 2.950 de lei. La acesta se adaugă tichete de masă de 630 de lei, rezultând un venit net realizat de 3.580 de lei. Pe lângă această sumă se decontează transportul, între 100 şi 450 de lei, la care se mai adaugă prime de vacanţă, zile de naştere, decontarea cheltuielilor medicale, beneficii în valoare totală de circa 150 de lei/persoană/lună. Ar fi un total, să spunem, de 3.800-3.900 de lei venit net.

    Într-un alt articol din ZF, conform datelor statistice, în ultimele două decenii România a pierdut 500.000 de angajaţi din industria de prelucrare, adică din fabrici. În fabrici, conform datelor de la Statistică, salariul mediu net este de 4.300 de lei, faţă de o medie pe economie de 4.900 de lei.

    La polul opus, dacă ne uităm în ultimele două decenii, numărul de angajaţi din sectorul bugetar a crescut cu aproape 300.000, ajungând acum la 1,295 milioane de angajaţi.

    În administraţia publică şi apărare salariul mediu net este cu 50% mai mare decât media pe economie, conform unei analize făcut de Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank, şi prezentată într-o conferinţă organizată de Curs de guvernare. În educaţie, salariul mediu este cu numai 5% mai mare decât salariul mediu pe economie, în timp ce în sănătate salariul mediu este cu 14% mai mare decât salariul mediu pe economie. În industrie, salariul mediu este sub media pe economie cu 11%, iar în construcţii cu 25% sub media pe economie.

    Făcând o comparaţie între aceste salarii, te gândeşti cum cineva care lucrează în fabrică în trei schimburi, cu ore suplimentare, ajunge cu chiu cu vai, cu tot cu bonuri de masă, la 3.800-3.900 de lei, iar sute de mii de angajaţi de la stat sparg uşa, cum se spune, la ora 16.00, cu un salariu cu 50% mai mare decât media pe economie.

    Fiecare stat are nevoie de administraţie publică, de educaţie, de sănătate, de apărare, are nevoie de reprezentare – preşedinte, guvern, miniştri etc., dar parcă la noi lucrurile au scăpat de sub control.

    În prezentarea făcută de Ionuţ Dumitru, în timp ce în România salariul din administraţia publică şi apărare este cu 50% mai mare decât media pe economie, în Ungaria este cu 25%, în Polonia cu 20%, în Bulgaria cu 16%, iar în Cehia cu numai 6% mai mare decât media pe economie.

    De la începutul anului, se simte un vânt rece care vine din Vest, ceea ce înseamnă o scădere a volumului de noi angajări în economia privată, iar bugetele salariale nu mai sunt atât de mari.

    Deja sunt companii care au început să facă restructurări colective sau chiar să-şi închidă fabricile. Spre exemplu, o societate din Brăila cu activitate în fabricarea de produse abrazive a operat o reducere de personal de 535 de angajaţi. În Prahova, o firmă care are ca obiect de activitate fabricarea de aparate electrocasnice a dat afară 397 de salariaţi, iar o firmă care fabrică echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule a operat o concediere colectivă care implică 535 de salariaţi.

    Pe de altă parte, guvernul Ciolacu/Ciucă, adică PSD şi PNL, care a majorat mai multe taxe şi impozite la finalul anului trecut şi începutul acestui an, are o creştere a cheltuielilor de personal bugetar în primul trimestru cu 19,6%, conform execuţiei bugetare la T1/2024.

    Deci firmele private îşi reduc bugetele salariale, încep să dea oameni afară, iar la polul opus guvernul Ciolacu/Ciucă, care nu a făcut nicio reducere de personal aşa cum promitea în toamnă, când a majorat taxele şi impozitele, a crescut cheltuielile salariale bugetare cu 19% în primul trimestru, iar anul încă nu s-a terminat.

    În Bucureşti, Cristian Popescu Piedone, primarul sectorului 5, şi-a făcut un titlu de glorie afirmând că şi-a angajat „familia“ în primărie pentru că nu are în altcineva încredere. 

    Modelul lui se poate multiplica în toate primăriile, consiliile judeţene, instituţiile publice centrale şi locale, acolo unde toţi fac parte dintr-o familie şi nimeni nu le poate face nimic.

    După ce se termină alegerile va veni nota de plată, pe care o va plăti sectorul privat printr-o nouă creştere de taxe şi impozite, pentru că nu cred că noul premier, noul guvern, noul preşedinte vor face ceea ce a făcut Băsescu în 2010, când a tăiat salariile în sectorul bugetar cu 25% şi a operat o reducere de personal de aproape 200.000 de oamni, personal care a fost recuperat apoi când au venit PSD cu PNL la guvernare.

    Ca să-şi dubleze PIB-ul în următorul deceniu România are nevoie de aproape un milion de noi angajaţi, şi nu la stat.

    Dar cine să vină să lucreze în trei schimburi în fabrici, unde fiecare minut este normat, când la stat salariile sunt cu 50% mai mari pe medie şi nu există norme, nu există concedieri colective pentru că niciun partid, niciun lider politic, niciun primar, niciun ministru, niciun premier, niciun preşedinte nu vrea să-şi rişte postul.

    Aşa că Guvernul mai bine măreşte presiunea fiscală pe sectorul privat, pe companiile private, pe antreprenorii privaţi, că au de unde să plătească, că uite ce profituri mari fac.

  • Care sunt cele 10 moduri prin care poţi economisi bani la cumpărăturile zilnice intr-o perioadă in care totul este mai scump

    Trebuie să mănânci pentru a supravieţui, asta este o certitudine. Nu există nicio modalitate de ocoli acest lucru. Dar ce faci atunci când fiecare călătorie la cumpărături pare mai scumpă decât cea anterioară? Consumatorii trebuie să facă ceva, iar acel ceva nu poate fi „să mănânci mai puţin”. Asta înseamnă că pe măsură ce preţurile alimentelor continuă să crească, oamenii trebuie să utilizeze orice modalitate posibilă pentru a economisi bani la casa de marcat.

    Ce poţi face pentru a te lupta împotriva preţurilor mai mari la alimente fără să-ţi goleşti coşul? Un articol publicat pe platforma internaţională wealthup.com vorbeşte despre câteva astfel de lucruri, la îndemâna oricui:

    1: Fă-ţi o listă de cumpărături

    Unii cumpărători decid că le lipsesc câteva lucruri, aşa că merg la magazin, umblă fără un scop printre rafturi şi văd ce produse îi atrag în acea zi. Alţi cumpărători îşi fac o listă cu ceea ce au nevoie, iau lista la magazin şi cumpără doar ceea ce este pe listă. Dacă te afli în cea din urmă categorie, este mult mai puţin probabil să cazi victimă achiziţiilor impulsive.Să scrii o listă (şi să te ţii de ea) îţi va proteja bugetul de cumpărături spontane. În plus, nu vei uita niciun articol şi nu vei irosi combustibil făcând mai multe călătorii la cumpărături!

    2: Cumpără de la mai multe magazine 

    Diferite tipuri de produse pot fi mai ieftine la diferite magazine (şi la alte tipuri de magazine). De exemplu, produsele de igienă sunt adesea mai ieftine în magazine precum Target şi Walmart decât în magazinele alimentare. Foloseşte acest sfat cu prudenţă, totuşi, deoarece ceea ce economiseşti la preţurile produselor s-ar putea să pierzi în costuri de combustibil.

    3: Compară în mod repetat preţurile

    Dacă nu eşti loial unei mărci, poţi economisi mult cumpărând versiunea unui produs a unui concurent sau chiar versiuneamărcii proprii magazinului. Nu îţi spunem neapărat să înlocuieşti Coca-Cola cu Pepsi sau invers, dar probabil nu vei găsi diferenţe mari în afară de preţ între, să zicem, două mărci de sare sau două mărci de piper. Dacă achiziţionezi anumite produse frecvent, ar trebui să ţii evidenţa preţurilor acestor produse de-a lungul timpului. Dacă urmăreşti pieptul de pui, de exemplu, şi observi la un moment dat o reducere a preţului acestuia, poţi profita de ocazie pentru a economisi.

    4: Foloseşte ce ai deja

    Înainte de următoarea ta vizită la magazinul alimentar, explorează fiecare colţ al locurilor unde îţi ţii alimentele tale şi vezi dacă poţi pregăti vreuna dintre următoarele mese doar cu ingredientele pe care le ai deja (sau dacă ai nevoie doar de câteva lucruri pentru a completa mesele). Este extrem de comun să cumperi alimente având un plan în minte, iar apoi să laşi acele alimente să migreze către partea din spate a rafturilor din frigider. Fiind mai conştient în privinţa folosirii a ceea ce ai deja la îndemână te va ajuta să foloseşti alimentele înainte să expire şi să fie irosite şi te va feri să cumperi accidental produse pe care deja le ai.

    5: Cumpără produse în vrac

    Achiziţionarea alimentelor şi a altor articole în vrac este o strategie populară pentru economisirea banilor. Alimentele la vrac, articolele de toaletă şi alte bunuri sunt în mod tipic mai ieftine per articol. Da, va trebui să plăteşti mai mulţi bani în avans, dar banii tăi vor ajunge mai departe — şi nu va trebui să faci cumpărături atât de des, asta ajutându-te să economiseşti şi la combustibil.

    6: Cumpără doar produse de sezon

    Magazinul tău local de alimente ar putea să aibă mereu căpşuni, dar ai observat vreodată preţurile acestora pe tot parcursul anului? Acestea pot varia foarte mult. Asta pentru că fructele şi legumele proaspete sunt în mod tipic mai ieftine când sunt în sezon şi mai scumpe când sunt în afara sezonului. Deci, modul inteligent din punct de vedere financiar de a cumpăra produse este să le cumperi când sunt în sezon. Şi dacă ai o poftă de produse care nu sunt în sezon, ia în considerare achiziţionarea versiunii congelate a acestora. (Şi chiar mai bine, data viitoare când fructele sau legumele tale congelate preferate sunt la reducere, fă provizii astfel încât să fii pregătit pentru perioada în afara sezonului.) Atâta timp cât nu sunt adăugate zahăruri sau alte ingrediente, produsele congelate îşi menţin valoarea nutriţională. Ele pot fi chiar mai nutritive decât alimentele „proaspete” care au fost transportate de la distanţe mari şi lăsate pe rafturile magazinelor pentru mult timp.

    7: Foloseşte cupoanele/cumpără la reduceri

    În loc să-şi facă o listă de cumpărături şi să speră că ceea ce cumpără este la reducere, mulţi cumpărători pricepuţi la cumpărături efectuează de fapt planificarea meselor lor în jurul articolelor la preţ redus. Este o super ofertă la carne de vită? Fă provizii şi pregăteşte câteva mese proaspete din ea şi congelează restul pentru a fi folosit când carnea de vită nu este la reducere. Ai un cupon pentru zmeură? Ei bine, plăcinta cu mere poate aştepta câteva săptămâni.

    8: Cunoaşte cele mai bune zile pentru a face cumpărături

    Magazinele alimentare au de obicei un program constant de reduceri. Deci, dacă acorzi suficientă atenţie acestuia, ai putea observa că mult mai multe articole sunt reduse în anumite zile ale săptămânii, sau că anumite oferte speciale apar doar în anumite zile. Fii atent la aceste tendinţe specifice de reducere calendaristică. Economisirea mai multor bani ar putea fi la fel de simplă ca schimbarea alegerii tale săptămânale de cumpărături de la duminică la miercuri, să spunem.

    9: Prepară mese pentru congelator

    Pentru a începe, pregăteşte mai multe mese de acelaşi tip odată, astfel încât să foloseşti acelaşi set de ingrediente. În funcţie de câte mese pregăteşti, este posibil să poţi achiziţiona ingredientele în vrac. În plus, ştiind că ai mâncare care trebuie doar încălzită te poate ajuta să eviţi tentaţia de a cumpăra mâncare fast-food la sfârşitul unei zile lungi. Congelarea menţine alimentele în siguranţă aproape în mod indefinit. A fi în siguranţă nu înseamnă însă că şi calitatea rămâne aceeaşi, aşa că asigură-te că verifici cât de mult timp diferitele mese vor rămâne gustoase.

    10: Redu cantitatea de carne achiziţionată

    Carnea este de obicei cea mai scumpă parte a unei mese. Chiar şi eliminarea cărnii o dată pe săptămână — poate face o diferenţă semnificativă în factura ta de cumpărături. Foloseşte alte surse de proteine, cum ar fi fasolea, iaurtul grecesc, lintea, tofu, arahidele şi altele. Dacă reduci în principal consumul de carne roşie, această strategie de economisire a banilor ar putea, de asemenea, să îmbunătăţească sănătatea ta cardiovasculară. Şi niciodată nu ştii — s-ar putea să descoperi unele noi mese favorite.

  • Cutremur în judeţul Buzău. Ce magnitudine a avut seismul

    Un cutremur cu magnitudinea 4,1 a avut loc marţi după-amiaza în judeţul Buzău.

    Potrivit Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cutremurul a avut loc la ora 18.32 în judeţul Buzău.

    Acesta a avut magnitudinea 4,1 şi s-a produs la adâncimea de 140 de kilometri.

    Cutremurul s-a produs în apropierea oraşelor Focşani (44 km), Buzău (51 km), Sfântu Gheorghe (72 km), Braşov (80 km), Ploieşti (86 km).

  • Cel mai mare sistem geotermal din UE, construit în Ungaria

    Oraşul maghiar Szeged a făcut un pas major în lupta împotriva schimbărilor climatice construind cel mai mare sistem geotermal din Europa, scrie Daily News Hungary.

    Acesta furnizează apă caldă şi căldură pentru 27.000 de locuinţe şi 400 de clădiri publice.

     

  • Guvernul maghiar intră pe o piaţă uriaşă. Vor avea pacienţii de suferit?

    În câteva luni, ar putea avea loc o altă externalizare în sectorul de asistenţă medicală finanţat din fonduri publice în Ungaria, potrivit Portfolio.

    Farmaciile instituţionale care operează în spitale şi care îndeplinesc nenumărate funcţii de bază ar putea fi reunite într-o singură entitate, iar compania de proiect care va fi înfiinţată în curând poate funcţiona ca un adevărat monopol privat pe o piaţă de 350 miliarde de forinţi (940 milioane euro).