BusinessMagazin

Blog

  • Eurostat: Românii sunt printre cei mai multumiti europeni atunci când vine vorba de calitatea vietii, la acelaşi nivel cu locuitorii din Polonia şi Finlanda. Un grad ridicat de satisfactie apare şi la situatia financiară, relatiile personale şi job

    Românii sunt printre cei mai multumiti europeni atunci când vine vorba de calitatea vietii, potrivit unui sondaj realizat de Biroul european de statistică Eurostat, cu un indice de 7,7 din 10, nivel similar cu cel din Polonia şi Finlanda şi depăşit doar de cel din Austria (7,9).

    La polul opus se află Bulgaria, singura tară membră UE cu un indice al gradului de satisfactie privind calitatea vietii mai mic de 6.

    Analizând structura indicelui, românii sunt mai putin multumiti de situatia financiară (6,6 puncte), venitul mediu net anual fiind de circa 5.500 euro pe gospodărie, în timp ce media UE este de 19.000 euro. Totuşi, gradul de satisfactie din România rămâne peste media europeană de 6,5 puncte.

    Românii sunt destul de multumiti şi de situatia locativă (7,4 puncte, similar cu media UE), de job (7,2 puncte, similar cu media UE) şi de relatiile personale (7,6 vs 7,9 UE). De asemenea, au o părere foarte bună despre sănătatea personală, 73% apreciind că sunt într-o stare bună sau foarte bună.

    În schimb, la capitolul sigurantă România este sub media europeană, doar 19,5% dintre români declarând că se simt foarte siguri atunci când merg noaptea pe stradă, fată de 27,2% din UE.

    În medie, populatia Europei are un grad de multumire cu privire la calitatea vietii de 7,1 puncte dintr-un total de 10 puncte, iar 18 din cele 27 de state membre UE se situează pe medie sau peste medie.

    Punctaje apropiate de România au înregistrat Belgia şi Tările de Jos (7,6), în timp ce Germana şi Grecia au avut 6,5 puncte, respectiv 6,7 puncte.

    Gradul de satisfactie este influentat de o serie de factori, precum vârstă, nivelul de educatie, familie şi situatia financiară, dar şi valorile şi experientele personale. 

     

  • Producătorul Napolact are un nou director general. Roxana Tisăianu a lucrat anterior pentru Danone şi Coca-Cola

    Roxana Tisăianu, un executiv cu o experienţă de peste 25 de ani în retail şi industria bunurilor de larg consum a preluat începând cu 8 ianuarie funcţia de girector General al FrieslandCampina România de la Ferenc Szecsko, care a condus compania în ultimii patru ani.

    Anterior, Roxana Tisăianu a ocupat numeroase funcţii de conducere şi a contribuit la dezvoltarea unor brand-uri de renume internaţional în companii precum Danone, Coca-Cola, Orkla Foods. Şi-a început cariera în compania Mercury Promotions, urmată de o poziţie de trade marketing manager la Orkla Foods, iar apoi s-a alăturat companiei Danone, unde a coordonat echipe locale şi globale, în România, Franţa şi Olanda. Ulterior, a condus compania Reckitt din poziţia de director general SEE Health, iar înainte de a prelua conducerea FrieslandCampina România a ocupat funcţia de Integrated Execution Director Eurasia-Middle East în cadrul companiei Coca-Cola.

    “Sunt încântată să mă alătur echipei FrieslandCampina România,(…). Piaţa de lactate este una foarte competitivă, dar, în acelaşi timp, consumul este încă cu mult sub media europeană, are un potenţial frumos de creştere odată cu orientarea consumatorilor români tot mai mult către o alimentaţie nutritivă, sănătoasa. Obiectivul meu este să dăm un nou impuls inovativ companiei şi categoriilor în care acţionăm, să găsim reţeta de succes pentru o creştere sustenabilă, împreună cu partenerii noştri, retaileri, fermieri şi consumatori”, a declarat Roxana Tisăianu, managing director FrieslandCampina România, companie cu afaceri de 576 mil.  lei în 2022.

    FrieslandCampina România este parte a companiei olandeze Royal FrieslandCampina, unul dintre cei mai mari producători de lactate din lume. 

    FrieslandCampina este prezentă pe piaţa românească cu mărcile Napolact, Campina şi Dots şi oferă o gamă largă de produse: lapte de consum, iaurt, brânză, unt şi gustări pe bază de lapte.


     

     

  • Oamenii de ştiinţă chinezi au creat o variantă mutantă de coronavirus care atacă CREIERUL şi este 100% LETALĂ la şoareci. Tot ei avertizează că există riscul să ajungă şi la oameni

    Oamenii de ştiinţă chinezi au creat o variantă mutantă de coronavirus care atacă creierul şi are o rată de mortalitate de 100% la şoareci.

    8 rozătoare infectate cu patogenul au murit „în mod surprinzător” în decursul a 8 zile. Criticii studiului spun că „această nebunie trebuie oprită înainte să fie prea târziu”.

    Oamenii de ştiinţă fac experimente cu o nouă mutaţie de coronavirus, care este 100% letală la şoareci, deşi există îngrijorări că un asemenea studiu ar putea provoca o nouă pandemie, scrie Daily Mail.

    Oamenii de ştiinţă din Beijing – care sunt legaţi de armata chineză – au clonat un virus asemănător coronavirusului găsit la pangolini, cunoscut sub numele de GX_P2V şi l-au folosit pentru a infecta şoarecii.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Cum se împarte turismul în România? Marile oraşe atrag cei mai mulţi turişti, dar Mangalia şi Eforie sunt preferatele de pe litoral, Sinaia şi Predeal, pentru vacanţele la munte, Călimăneşti şi Băile Herculane, pentru concediile la băi

    ♦ Timişoara, capitala culturală europeană în 2023, a atras mai puţini turişti decât oraşe precum Sibiu sau Iaşi, care nu au beneficiat de acest statut. Doar 261.000 de turişti au ajuns în 2023 în Timişoara.

    Marile oraşe, aici fiind incluse Bucureşti, Braşov, Constanţa, Cluj, Sibiu şi Timişoara, au atras mereu cei mai mulţi turişti dintre toate destinaţiile din ţară. Unele dintre aceste oraşe atrag mulţi turişti de business, care reprezintă de fapt motorul de creştere al hotelurilor din aceste destinaţii.

    Pe lângă marile oraşe, în topul destinaţiilor de vacanţă din România se numără Mangalia şi Eforie, din turismul de litoral, Sinaia şi Predeal, în destinaţiile montane, şi Călimăneşti şi Băile Herculane, pe segmentul balnear.

    Bucureştiul a atras cei mai mulţi turişti anul trecut, veniţi în număr de 1,6 milioane de persoane în perioada ianuarie – noiem­brie, potrivit datelor Institutului Naţional de Sta­tistică. Bucureştiul atrage, în primul rând, oa­meni care călătoresc în scopuri de business. Mai mult, o componentă impor­tan­tă a hotelurilor din Capitală este repre­zen­tantă de evenimente, care şi acestea atrag la rândul lor turişti. Următoarele două oraşe, anume Braşov şi Constanţa, atrag turişti de leisure, care vin pentru a vizita oraşul, însă au şi o componentă de turism de business.

    În administrarea Braşovului se află şi Poiana Braşov, cea mai populară staţiune montană din România, fiind, în special, aleasă de către turiştii din Bucureşti, însă datele sunt cumulate cu oraşul Braşov.

    Aceeaşi situaţie este şi la mare, unde o parte din Mamaia se află în administrarea oraşului Constanţa, însă datele sunt adunate pentru ambele destinaţii.

    Braşovul a avut peste 660.000 de turişti în perioada ianuarie – noiembrie 2023, în tim ce Constanţa a numărat doar 485.000 de sosiri ale turiştilor.

    Separat de aceste excepţii, în Mangalia şi Eforie au atras 428.000, respectiv 300.000 de turişti. Pentru vacanţele la munte, Sinaia şi Predeal au reuşit să îşi facă loc în topul preferinţelor turiştilor, unde au ajuns în număr de 280.000, respectiv 200.000 de persoane.

    În mod tradiţional, marile oraşe, litoralul şi staţiunile montane adună cei mai mulţi turişti, însă în clasamentul celor mai căutate destinaţii ale anului trecut s-au numărat şi staţiunile balneare precum Călimăneşti şi Băile Herculane.

    Turismul balnear, insuficient dezvoltat, începe să atragă tot mai mulţi turişti datorită capacităţii hotelierilor de a le oferi servicii pe tot parcusul anului, dar şi atenţiei tot mai mari pe care oamenii o acordă prevenţiei privind sănătatea. Astfel, antreprenorii au început să vadă tot mai mult potenţialul în acest sector şi să facă investiţii, care sunt încă insuficiente pentru a creşte sectorul.

    Timişoara se află în acest clasament, însă mult sub oraşe precum Sibiu sau Iaşi. Avantajul în 2023 al Timişoarei a fost statutul de Capitală Culturală Europeană, care însă a atras mult mai puţini turişti faţă de Iaşi sau Sibiu, care nu au beneficiat de acest statut. Doar 261.000 de turişti au ajuns în 2023 în Timişoara.

    Surpriza clasamentului este însă Craiova, un oraş cu istorie industrială, care încearcă să devină un punct de atracţie pentru turişti. Spre comparaţie, Craiova a atras mai mulţi turişti decât Năvodari sau Costineşti. Evenimentele ce au contribuit la creşterea turismului în Craiova au fost Intencity, festival de muzică care a adus pe scenă nume mari din lumea muzicală internaţională şi locală, cât şi târgul de Crăciun, deschis în noiembrie, care aproape a umplut toate hotelurile din oraş.

  • Afaceri de la Zero. Diana Câmpean a creat brandul Diafan Cosmetics, sub care produce, într-un laborator din Alba Iulia, dermatocosmetice naturale şi multifuncţionale, care asigură o rutină rapidă de îngrijire a tenului

    ♦ „Mă adresez tuturor femeilor care nu vor să uite de ele când apar alte priorităţi, pentru că există alternative şi produse minimaliste şi adaptabile, care permit un ritual de îngrijire de cinci minute dimineaţa şi cinci minute seara“.

    Diana Câmpean a terminat Facultatea de Farmacie la Cluj-Napoca, a lucrat pentru companii din domeniul farmaceutic la Bucureşti timp de trei ani, iar în 2022 a făcut pasul către antreprenoriat, creând propriul brand de dermato-cosmetice. Aşa a luat naştere Diafan Cosmetics, brand sub care aceasta produce, într-un laborator din Alba Iulia, produse cosmetice multifuncţionale, care pot să asigure o rutină rapidă de îngrijire a tenului.

    „Am terminat Facultatea de Farmacie în Cluj-Napoca, după care am lucrat în Bucureşti în Big Pharma timp de trei ani. Atunci am luat contact cu legislaţia şi cu ce înseamnă un flux de producţie. Ulterior, când am decis să mă îndrept către dermarto-cosmetice naturale, am reuşit să parcurg un program de cosmetologie online. Am început cu trei produse, iar acum am şase în portofoliu. Ideea iniţială a fost să ajung la 2-3 produse care să fie adaptabile şi multifuncţionale“, a povestit fondatoarea.

    Ea a pornit la drum cu o investiţie de circa 5.000 de euro. Producţia, menţionează aceasta, a început în octombrie 2022, iar următorul pas a fost deschiderea magazinului online. O legătură cu industria cosmeticelor, crede Diana Câmpean, s-a creat imediat după ce a avut primul copil. Îngrijirea tenului sau orice fel de nevoie personală care era considerată un moft, afirmă ea, nu îşi mai făcea loc pe lista sa, astfel că şi-a dat seama că are nevoie de o rutină de îngrijire mult mai rapidă. „Mă adresez tuturor femeilor care nu vor să uite de ele când apar alte priorităţi, pentru că există alternative şi produse minimaliste şi adaptabile, care permit un ritual de îngrijire de cinci minute dimineaţa şi cinci minute seara“, a mai adăugat antreprenoarea.

    Primele cliente care au testat produsele Diafan Cosmetics au fost câteva mame jurul său, după care, treptat, fondatoarea a îmbunătăţit reţetele de produs şi au început să vină şi mai mulţi clienţi. Testele produselor, spune ea, au fost făcute la laboratoarele Farmec din Cluj-Napoca. Portofoliul Diafan Cosmetics este împărţit în două colecţii – minimal şi intensiv –, iar fiecare produs conţine câteva ingrediente care asigură o rutină corectă şi rapidă de îngrijire a tenului. „Am ales ingredientele care mă interesează. Un exemplu de produs este elixirul reparator, care conţine coenzima Q10, extract de muşeţel şi de măceşe. Alt produs este boosterul antioxidant, care este un amestec de vitamina C, acid ferulic şi vitamina E“, a detaliat ea.

    Preţurile produselor sunt cuprinse între 50 de lei şi 145 de lei. În prezent, Diana Câmpean este în căutarea unor magazine fizice în care să îşi listeze produsele. Nu se gândeşte neapărat la farmacii, însă vrea să ajungă mai aproape de consumatori, lucru pe care nu îl poate face doar prin vânzarea online ca şi până acum. „Anul acesta vreau să ajung şi la târguri, astfel încât să pot ajunge la cât mai multe persoane. (…) Cred că atunci când iei contact direct cu omul, relaţia creată este mult mai intensă decât orice poţi să transmiţi prin online.“

    În 2023, Diafan Cosmetics a generat o cifră de afaceri de aproximativ 9.000 de lei, spune fondatoarea. Anul acesta, ea îşi propune să îşi canalizeze atenţia pe promovare şi pe participarea la târgurile de profil. Proiectul Diafan Cosmetics este pentru Diana Câmpean materializarea dorinţei sale de a face ceva creativ, lucru pe care munca din corporaţie nu i-l oferea. Acum, viaţa de antreprenor îi oferă mult mai multă flexibilitate. Deşi nu este un drum uşor cel pe care a pornit, ea spune că ar lua oricând de la capăt, însă „cu lecţiile învăţate“. „Aş lua-o de la zero, dar acum m-aş axa mult mai mult pe promovare. Promovarea trebuie să înceapă cu mult înainte să ai produsul finit“, a mai spus ea.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇒ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇒ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Farmacia Tei şi Bebe Tei au ajuns la afaceri totale de aproape 1,9 mld. lei şi la 17 magazine anul trecut: „În mai vom deschide magazine în Braşov, în iunie la Craiova, iar în a doua parte a anului în Capitală şi în Focşani“

    Lanţul de farmacii Tei, unul din cele mai dinamice businessuri de pe piaţa locală, fondat de antreprenoarea Roxana Maftei, va pune pe harta extin­derii noi magazine anul acesta, în Braşov, Craiova, sec­torul 4 din Capitală şi Focşani, împreună cu Bebe Tei, potrivit oficialilor companiei.

    ♦ Farmacia Tei a sărit anul trecut pragul de 1,1 miliarde de lei afaceri, plus 16% faţă de anul anterior iar Bebe Tei a terminat cu 758 mil. lei, în creştere cu 29,3% ♦ De anul trecut grupul a intrat şi pe segmentul de suplimente şi OTC-uri pentru animale de companie, cu o gamă de 1.300-1.400 de produse în magazine.

    Lanţul de farmacii Tei, unul din cele mai dinamice businessuri de pe piaţa locală, fondat de antreprenoarea Roxana Maftei, va pune pe harta extin­derii noi magazine anul acesta, în Braşov, Craiova, sec­torul 4 din Capitală şi Focşani, împreună cu Bebe Tei, potrivit oficialilor companiei.

    „Anul trecut, Farmacia Tei a finalizat cu o cifră de afaceri de 1,1 miliarde de lei, în creştere cu 16%. Creşterea cifrei de afaceri vine din scumpirea produselor, pe volum am avut o scădere cu 4%. Pentru acest an am bugetat la Farmacia Tei acelaşi avans de anul trecut. Bebe Tei a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 758 mil. lei, în creştere cu 29,3%“, a  declarat pentru ZF Roxana Maftei, fondatoarea Farmaciei Tei.

    Lanţul a ajuns anul trecut la 9 magazine Farmacia Tei şi 8 magazine Bebe Tei iar pentru acest an sunt planificate noi deschideri în provincie dar şi în Capitală.

    Cea mai recentă deschidere a fost anul trecut în Piteşti, Gavana, pe strada Constantin Dobrogeanu Gherea nr. 1. Noul magazin, ce include o farmacie şi un Bebe Tei, este în linie cu conceptul deja consacrat al Grupului Tei, întinzându-se pe o suprafaţă de peste 2.500 mp şi cu o gamă de peste 60.000 de produse din toate categoriile, de la medicamente, suplimente alimentare, îngrijire personală, pueri­cultură, jucării.

    „În mai vom deschide la Braşov un magazin Farmacia Tei împreună cu Bebe Tei, în iunie deschidem la Craiova acelaşi concept iar în a doua parte a anului deschidem în sectorul 4 din Capitală şi la Focşani, aşteptăm autorizaţiile“.

    Farmacia Tei este prezentă pe piaţă de 31 de ani, primul magazin fiind deschis în 1992. În 2022, afacerile Farmaciei Tei au ajuns la 950 de milioane de lei iar Bebe Tei, care vinde articole pentru copii, a finalizat cu afaceri de 586 milioane de lei în 2022, mai mari cu 30%, potrivit ultimelor date.

    „Oamenii cumpără mai atent, mai cumpătat, se simte că a scăzut puterea de cumpărare, am văzut şi că natalitatea s-a redus foarte mult. De la jumătatea anului trecut am intrat şi pe segmentul de produse pentru animale de companie (câini, pisici), am adus 1.300-1.400 de produse diferite, OTC-uri, suplimente. Este cerere pentru aceste produse, am vrut ca oamenii să găsească în magazinele noastre şi produsele de care au nevoie pentru animalele de companie“.

    Cele două lanţuri s-au diferenţiat de alte businessuri din acest sector prin di­ver­si­tatea produselor dar şi prin preţurile mai mici şi prin prezenţa în online. Mai mult, farmaciile Tei sunt dezvoltate pe spaţii mult mai mari decât o farmacie normală, de peste 1.000 de metri pătraţi, ceea ce le face adevărate „hipermarketuri“ de me­dicamente.

    Farmacia Tei şi Bebe Tei reprezintă unul dintre businessurile cu capital autohton care a avut o evoluţie accelerată în ultimii ani, consemnând creşteri constante cu două cifre ale vânzărilor. Din Farmacia Tei s-a desprins businessul Bebe Tei, primul super­market cu articole pentru copii, deschis în zona de vest a Capitalei în 2013. Bebe Tei vinde produse pentru copii, lapte praf, pamperşi, dar şi dermato­cos­metice şi produse precum căru­cioare şi paturi pentru copii. În Farmacia Tei se vând  OTC-uri, medicamente cu prescripţie, suplimente alimentare, dermatocosmetice şi alte produse.

    În 2022, Pavăl Holding, vehiculul de investiţii al fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl de la Dedeman, a cumpărat 30% din acţiunile companiilor Farmacia Tei şi Bebe Tei iar în iulie Consiliul Concurenţei a aprobat tranzacţia.

     

    Magazinele în provincie, noul pariu

    În 2018, compania a intrat cu Bebe Tei şi Farmacia Tei în centrul comercial Vivo din Constanţa (fostul Maritimo Shopping Center), aceasta fiind prima investiţie făcută de lanţ în afara Capitalei. În 2017, lanţul s-a extins în centrul comercial Plaza din Bucureşti, unde antreprenoarea a intrat cu o farmacie Tei şi un magazin Bebe Tei, pe o suprafaţă de 2.500 de metri pătraţi în total, în locul Debenhams, retailerul britanic de modă. În noiembrie 2016, a fost deschisă în cartierul Dristor, în acelaşi corp de clădire cu magazinul Mega Image, o farmacie pe 1.000 de metri pătraţi, în urma unei investiţii de 350.000 de euro.  Investiţii s-au făcut şi în relocare, în 2018 a fost relocată Farmacia Tei de pe Bulevardul Lacul Tei pe Barbu Văcărescu 154-158, chiar lângă Carrefour.

    Pe piaţa locală, Farmacia Tei concurează cu marile lanţuri farma, dar şi cu farmaciile independente şi în ciuda competiţiei puternice reuşeşte să îşi asigure în fiecare an creşterea vânzărilor.  În România sunt peste 8.000 de farmacii, potrivit ultimelor date.

  • Reţeaua LUCA a deschis azi cea mai nouă patiserie din portofoliu, la Piaţa Unirii din Bucureşti, după o investiţie de 350.000 de euro

    Reţeaua de patiserii LUCA a deschis astăzi cea mai nouă unitate a sa, în centrul Bucureştiului, la Piaţa Unirii.

    „De azi, suntem şi în Piaţa Unirii nr. 1, fix la ieşirea de metrou de pe M2 (magistrala 2 – n. red.)”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a reţelei de patiserii.

    Noua patiserie se află la parterul magazinului Unirea Shopping Center, după cum a scris Ziarul Financiar săptămâna trecută. Reprezentanţii LUCA spuneau atunci că povestea companiei a pornit chiar din Piaţa Unirii, acum paisprezece ani, astfel că această deschidere „este ca o întoarcere acasă, într-o locaţie pe care o putem considera iconică – Piaţa Unirii nr. 1”. Valoarea investiţiei se ridică la aproximativ 350.000 de euro.

    Spaţiul în care s-a deschis noua patiserie a fost operat în trecut de brandul de modă Stradivarius, fiind unul „generos”, adaugă reprezentanţii LUCA. Pe lângă zona de producţie şi depozitare, spaţiul include şi o vitrină dublă de vânzare, menită să deservească fluxul mare de trecători, scurtând astfel timpul de aşteptare. Noua locaţie se alătură altor două unităţi LUCA în aceeaşi zonă, aflate pe Splaiul Independenţei, exact vis-a-vis de magazinul Unirea.

    Stradivarius, brand din portofoliul grupului Inditex, şi-a încetat activitatea în spaţiul de la parterul Unirea Shopping Center în urmă cu circa doi ani, când grupul a ales să închidă atât acest magazin, cât şi unităţile Zara, Bershka şi ulterior Pull & Bear, din acelaşi complex comercial.

    Din punctul de vedere al meniului, noua unitate oferă atât gama completă de produse de simigerie şi patiserie, cât şi pizza, sandvişuri şi cafea artizanală ZMEU – brand lansat anul trecut, un blend de cafea de specialitate, artizanală, creat în exclusivitate pentru LUCA, disponibil în toate locaţiile din Bucureşti şi în anumite puncte din ţară. De altfel, lansarea ZMEU a făcut parte din proiectul general de rebranding demarat la începutul lui 2023, care a vizat o schimbare la nivel de imagine.

    La nivel naţional, reţeaua LUCA numără 135 de spaţii în care lucrează peste 2.500 de angajaţi, iar la începutul lunii februarie va urma o nouă deschidere, într-un oraş nou, marcând dezvoltarea pe pieţe noi.

    Potrivit datelor oficiale din 2023, antreprenorul George Adragăi a devenit singurul acţionar al covrigăriilor Luca, după ce Cosmin Postole s-a retas din business. Cei doi au fondat împreună afacerea în 2010 şi au deţinut părţi egale din Tinervis Group, compania care operează lanţul de simigerii. Ambii cofondatori au fost extrem de discreţi de-a lungul timpului, evitând să facă declaraţii publice cu privire la businessul lor. În 2024, acţionarul LUCA îşi propune să consolideze reţeaua, să diversifice meniul prin produse noi şi să ducă în toate unităţile cafeaua ZMEU.

    LUCA este cel mai extins jucător de pe piaţa de covrigării din România, în acest domeniu activând şi alţi jucători mari, precum Simigeria Petru, Simigeria Matei, dar şi multe afaceri mai mici, care operează una-două patiserii, mai ales în oraşele mici şi medii. Piaţa este puternic fragmentată, dar nu există niciun studiu privind evoluţia sau dimensiunea ei, dat fiind că nu există niciun CAEN specific. Spre exemplu, Tinervis Group are codul CAEN 1072 – Fabricarea biscuiţilor şi pişcoturilor, fabricarea prăjiturilor şi a produselor conservate de patiserie.

    Tinervis Group, compania care operează lanţul de simigerii LUCA, a avut în 2022 o cifră de afaceri de 368 de milioane de lei, în creştere cu 75% faţă de anul precedent. Profitul net a ajuns la 41 de milioane de lei, plus 34%.

    Jucătorii din HoReCa spun că simigeriile precum LUCA sunt afaceri care prind avânt în perioadele de criză, pentru că ele se adresează tuturor persoanelor, indiferent de venit. Astfel, în contextul actual, marcat de inflaţie şi de creşteri de preţuri pe toată linia, aceste companii pot să primească mai mulţi clienţi care migrează dinspre alte segmente ale pieţei HoReCa.

     

     

  • Hotărâre de referinţă pronunţată de CJUE în materia accesului la justiţie în probleme de mediu

    Prin hotărârea din data de 11 ianuarie 2024, pronunţată în cauza C-252/22[1], Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a confirmat compatibilitatea cu dreptul Uniunii Europene a condiţiilor de admisibilitate a acţiunii în contencios administrativ din dreptul pozitiv român.

    Prin hotărârea pronunţată, Curtea a analizat cu prioritate cea de-a doua întrebare adresată de instanţa de trimitere privind interpretarea  art. 9 alin. (3) din Convenţia de la Aarhus[2] , citit în lumina art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (CDFUE). În mod contrar poziţiei exprimate de reclamanta din litigiul principal, Curtea de la Luxemburg a statuat faptul că prevederile art. 9 alin. (3) din Convenţia de la Aarhus nu se opun unei reglementări naţionale în temeiul căreia unei entităţi juridice, alta decât o organizaţie neguvernamentală de protecţie a mediului, nu i se recunoaşte calitatea procesuală activă (pentru a ataca un act administrativ care nu îi este adresat), decât atunci când invocă încălcarea unui interes legitim privat sau a unui interes legat de o situaţie juridică în legătură directă cu obiectul său de activitate. Cu alte cuvinte, după cum se reţine şi în concluziile Avocatei Generale Laila Medina prezentate 13 iulie 2023 (parag. 63)[3], adoptarea unui model de litigiu bazat pe contenciosul subiectiv nu este, ca atare, incompatibilă cu art. 9 alin. (3) din Convenţia de la Aarhus. În acord cu o jurisprudenţă constantă, Curtea a reamintit că statele parte la Convenţia de la Aarhus nu sunt obligate să instituie în dreptul naţional un sistem de acţiune populară (actio popularis), prin care oricine să poată contesta orice decizie, act sau omisiune în materie de mediu.

    Prin aceeaşi hotărâre, în ceea ce priveşte prima întrebare adresată de instanţa de trimitere, CJUE a confirmat că apartenenţa la categoria „publicului” prevăzută de art. 2 alin. (4) din Convenţia de la Aarhus se defineşte prin raportare la condiţiile stabilite de Statele Membre prin dreptul lor intern.

    În ceea ce priveşte cea de-a treia întrebare adresată de instanţa de trimitere, CJUE a menţinut direcţiile din jurisprudenţa sa anterioară şi a reamintit faptul că exigenţa ca procedurile jurisdicţionale în materie de mediu să nu fie exagerat de costisitoare nu interzice nicidecum instanţelor naţionale să stabilească în sarcina unui reclamant cheltuieli de judecată (cum, de altfel, permite în mod explicit art. 3 alin. (8) din Convenţia de la Aarhus). Astfel cum a rezultat şi din concluziile Avocatei Generale Laila Medina, prezentate 13 iulie 2023 (parag. 75 şi 76), având în vedere marja largă de apreciere de care se bucură statele membre în punerea în aplicare a art. 9 alin. (4) din Convenţia de la Aarhus, absenţa unei determinări detaliate, prin reglementarea naţională, a costurilor din litigiile de mediu nu poate fi considerată, în sine, incompatibilă cu regula de a nu fi exagerat de costisitoare (aşa cum pretinsese reclamanta din litigiul principal). În stabilirea rezonabilităţii şi a proporţionalităţii cheltuielilor de judecată, instanţa naţională are o marjă de apreciere pe baza tuturor elementelor cauzei, putând să ţină seama – de la caz la caz – de criterii precum situaţia părţilor în cauză, de şansele rezonabile de succes ale solicitantului, de importanţa mizei pentru acesta, precum şi pentru protecţia mediului, de complexitatea dreptului şi a procedurii aplicabile, precum şi de eventualul caracter hazardat al acţiunii în diferitele sale stadii.

    În contextul în care problema accesului la justiţie în litigii de mediu a făcut şi continuă să facă obiectul unor ample analize, hotărârea CJUE pronunţată în cauza C-252/22 este una de mare impact nu doar pentru România, ci şi pentru toate Statele Membre ale Uniunii Europene. Această hotărâre asigură echilibrul necesar dintre interesul protecţiei mediului şi interesul bunei funcţionări a justiţiei. Mijloacele juridice pentru protecţia mediului sunt eficiente numai dacă sunt însoţite de condiţii rezonabile de exercitare, astfel încât să fie restrânsă posibilitatea folosirii lor pentru deturnarea scopurilor în vederea realizării cărora au fost instituite de legiuitor. Asemenea cerinţe procedurale, precum cele prevăzute de dreptul român, nu limitează accesul la justiţie, ci sunt conforme cu principiul securităţii raporturilor juridice, asigurând totodată un echilibru între toate interesele concurente: interesele părţilor din litigiu, interesul general al protecţiei mediului şi interesul dezvoltării economice creatoare de prosperitate. Rolul acestor cerinţe este acela a institui un „climat de ordine indispensabil, prevenind astfel abuzurile şi asigurând protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale celorlalte părţi” (Curtea Constituţională a României, Decizia nr. 40/22.02.2023[4], parag. 40).

    Acreditarea unei interpretări prin care s-ar recunoaşte calitate procesuală activă de plano oricui, în orice condiţii, ar determina perturbarea funcţionării justiţiei şi blocarea unor proiecte ecologice, ceea ce, în fine, ar contraveni chiar interesului public; un asemenea efect de bumerang se produce ori de câte ori idealurile nobile nu sunt însoţite de o viziune realistă şi echilibrată, precum şi de mijloacele adecvate pentru realizarea lor.

    Apărarea Consiliului Judeţean Suceava şi a Preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava în faţa instanţelor naţionale şi în faţa CJUE, sesizate cu această problemă de drept, a fost asigurată de echipa de avocaţi STOICA & ASOCIAŢII formată din Cătălina Dicu (Senior Partner) şi Yolanda Beşleagă (Senior Associate), sub coordonarea Prof. univ. dr. emerit Valeriu Stoica (Founding Partner). Audierea în cauza C-252/22 a avut loc în data de 4 mai 2023, la sediul Curţii din Luxemburg. Consiliul Judeţean Suceava şi Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava au fost reprezentaţi în faţa Curţii de av. Valeriu Stoica şi av. Yolanda Beşleagă, în cadrul şedinţei din 4 mai 2023.

    Constituită în anul 1995, STOICA & ASOCIAŢII a câştigat recunoaştere naţională şi internaţională în lumea dreptului şi a mediului de afaceri, prin întreaga sa activitate de asistenţă juridică şi de reprezentare a unui portofoliu vast de clienţi. De la înfiinţare şi până în prezent, avocaţii din cadrul STOICA & ASOCIAŢII au făcut dovada că sunt o echipă puternică, întemeiată pe respectarea principiilor sale: Fidelitas, Integritas, Fortitudo. STOICA & ASOCIAŢII a dobândit o excelentă reputaţie naţională şi internaţională. Performanţele sale profesionale sunt recunoscute ca atare în cele mai importante ghiduri juridice: Chambers Europe, Legal 500, WTR 1000, IAM Patent 1000.


    [1] Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (Camera a patra), hotărârea din data de 11 ianuarie 2024 pronunţată în cauza C-252/22 (ECLI:EU:C:2024:13) având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul art. 267 TFUE de Curtea de Apel Târgu‑Mureş (România), prin decizia din 16 februarie 2022, primită de Curte la 8 aprilie 2022, în procedura Societatea Civilă Profesională de Avocaţi AB & CD împotriva Consiliului Judeţean Suceava, Preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava, Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bacău şi Consiliului Local al Comunei Pojorâta.

     Hotărârea poate fi consultată accesând următorul link:

    https://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=281143&pageIndex=0&doclang=RO&mode=req&dir=&occ=first&part=1&cid=1754260

    [2] Convenţia privind accesul la informaţii, participarea publicului la luarea deciziilor şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998, ratificată de România prin Legea nr. 86/2000 (Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998, publicată în M.Of., Partea I nr. 224 din 22 mai 2000) şi aprobată în numele Comunităţii Europene (în prezent, Uniunea Europeană) prin Decizia 2005/370/CE a Consiliului din 17 februarie 2005, publicată în JOUE L 124/1.

    [3] Concluziile Avocatei Generale Laila Medina prezentate la 13 iulie 2023 (ECLI:EU:C:2023:592) pot fi consultate accesând următorul link:

    https://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=275411&pageIndex=0&doclang=RO&mode=lst&dir=&occ=first&part=1&cid=1937898.

    [4] Curtea Constituţională a României, Decizia nr. 40/2023 referitoare la respingerea obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, a Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, precum şi pentru completarea art. 64 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, publicată în M.Of., Partea I nr. 302 din 10 aprilie 2023.

     

     

  • Liderul unei secte urmează să fie acuzat de crimă şi terorism. Sute de cadavre au fost descoperite

    Paul Mackenzie, un lider de cult din Kenya, urmează să fie acuzat de crimă şi terorism din cauza morţii a peste 400 de persoane găsite în gropi comune, susţin procurorii. Autoproclamatul pastor a fost arestat în aprilie, iar procurorii kenyeni spun că el şi alţi 94 de oameni vor fi acuzaţi miercuri în mod oficial. Mackenzie a respins toate acuzaţiile.

    Cadavrele a 429 de persoane, inclusiv copii, au fost dezgropate din Shakahola, o pădure îndepărtată aflată la aproximativ două ore de mers cu maşina la vest de Malindi. Majoritatea victimelor par să fi murit de foame, dar pe cadavre există şi semne de agresiune.

    Se pare că Mackenzie i-a încurajat pe membrii Bisericii Internaţionale Good News să se mute în pădure şi să se pregătească pentru sfârşitul lumii.

  • Retragerea din retail banking loveşte din plin bilanţul Goldman Sachs: Gigantul bancar american a raportat cel mai mic profit anual din ultimii patru ani

    Goldman Sachs a raportat cel mai mic profit anual din ultimii patru ani, în condiţiile în care pierderile cauzate de retragerea sa din activitatea de retail banking au agravat încetinirea activităţii sale de bază, potrivit FT. 

    Profitul net pentru 2023 a scăzut cu 24%, la 8,5 miliarde de dolari, cel mai scăzut nivel din 2019.

    Cu toate acestea, câştigurile au urcat în ultimul trimestru al anului. Venitul net a crescut cu 51% faţă de anul precedent, la 2 miliarde de dolari, activităţile de gestionare a activelor şi a averilor şi de tranzacţionare a acţiunilor băncii având o performanţă mai bună decât se aştepta. Analiştii chestionaţi de Bloomberg se aşteptau la un venit net trimestrial de aproximativ 1,5 miliarde de dolari.

    Anul trecut, Goldman a suferit mai multe lovituri punctuale la nivelul profiturilor – inclusiv vânzarea în pierdere a diviziei sale de împrumuturi online GreenSky – în ceea ce analiştii au caracterizat drept o abordare de tip “kitchen sink” pentru a curăţa punţile pentru 2024.

    “Cu tot ceea ce am realizat în 2023, împreună cu strategia noastră clară şi simplificată, avem o platformă mult mai puternică pentru 2024”, a declarat directorul general al Goldman, David Solomon, într-o declaraţie.