BusinessMagazin

Blog

  • O nouă categorie de persoane fizice din România se pregăteşte să fie controlată puternic de instituţiile statului

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a încheiat cu succes prima acţiune de verificare într-unul dintre cele mai inovatoare sectoare, cel al marketingului practicat de influenceri pe platformele online de socializare, care a devenit o formă puternică de publicitate în ultimii ani, conform unui comunicat recent al instituţiei.

    Acţiunea de verificare a vizat zece influenceri români cu unele dintre cele mai mari comunităţi de urmăritori pe reţeua socială Instagram. Scopul acţiunii este de a contracara difuzarea prin intermediul reţelelor sociale a unor mesaje care nu prezintă în mod transparent natura lor promoţională.

    În anul 2023, Autoritatea a trimis scrisori de informare către cei 10 Influencerii români cu referire la conţinuturi specifice difuzate prin postări pe platforma Instagram pentru a solicita transparenţă şi claritate maximă asupra oricărui conţinut publicitar al postărilor publicate.

    În aceste scrisori, Autoritatea, după ce a reamintit că publicitatea trebuie să fie clar recunoscută ca atare, a evidenţiat modul în care interzicerea publicităţii ascunse are un domeniu general de aplicare şi, prin urmare, trebuie aplicată şi cu referire la comunicările difuzate prin intermediul reţelelor de socializare în calitate de Influenceri şi nu pot lăsa să creadă că acţionează spontan şi dezinteresat dacă, în realitate, promovează un brand.

    Prin urmare, Autoritatea a invitat în mod oficial destinatarii scrisorilor să facă ca scopul promoţional, acolo unde este cazul, să fie clar recunoscut pentru tot conţinutul difuzat prin intermediul reţelelor de socializare.

    În acest context, se propun următoarele recomandări pe plan naţional de dezvăluire ale intenţiei comerciale pentru toate fotografiile/videoclipurile pe care le postează Influencerii români pe conturile acestora de pe toate platformele de socializare în care sunt activi, inclusiv pentru situaţia în care îşi promovează propriul brand:

    “Utilizarea metodei content labeling pentru fiecare postare cu intenţie comercială -metoda este folosită de către persoanele care promovează prin postările sale vânzarea unui produs sau serviciu pentru o companie şi pentru care este remunerat în orice fel, precum şi pentru situaţia se va aplica chiar în situaţia în care îşi promovează propria afacere (dacă este cazul).

    Etichetarea trebuie să fie într-un loc vizibil, într-un font clar şi într-o dimensiune suficient de mare a fontului, prin inserarea de avertismente adecvate cu folosirea de hashtag cum ar fi, cu titlu de exemplu şi alternativ: #ADVERTISEMENT ’BRAND’ (trad. #PUBLICITATE ‘BRAND’), #PAIDSPONSORSHIP ’BRAND’ (trad. #SPONSORIZARE PLATITA DE ‘BRAND’), #PAID PARTNERSHIP ‘BRAND (trad. #PARTENERIAT PLATIT DE ‘BRAND’),, #AD (trad. #RECLAMĂ sau #PROMOVARE COMERCIALĂ) sau, în cazul livrării bunurilor chiar dacă este gratuită: PRODUCT OFFERED BY ‘BRAND’ (trad. #PRODUS FURNIZAT DE ‘BRAND’).”.

    Această primă intervenţie a Autorităţii reprezintă campanie de conştientizare a tuturor actorilor afectaţi de metoda de marketing practicată de Influenceri, pentru ca toate personalităţile, precum şi proprietarii de mărci care nu au fost încă identificaţi în această etapă să folosească avertismente adecvate pentru informarea consumatorilor asupra publicităţii plătite prin orice forme.

    Datorită amplorii şi proliferării conţinutului pe reţelele de socializare, Autoritatea va continua să monitorizeze fenomenul prin adoptarea, din când în când, a măsurilor pe care le consideră cele mai adecvate pentru combaterea acestuia.”.

     

  • ANAF se pregăteşte să controleze o nouă categorie de persoane fizice. Cine sunt cei vizaţi şi ce trebuie să facă

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei “ Broşura privind tratamentul fiscal al veniturilor realizate de persoanele fizice din tranzacţionarea jetoanelor nefungibile (NFT, după termenul englezesc nonfungible token)”, care aduce clarificări despre tratamentul fiscal al veniturilor realizate de persoanele fizice din vânzarea NFT-urilor.

    Veniturile obţinute de persoanele fizice din tranzacţionarea jetoanelor nefungibile (NFT, după termenul englezesc non-fungible token) reprezintă venituri impozabile.

    Veniturile impozabile cuprind atât veniturile în numerar (care presupun o remuneraţie financiară), cât şi cele în natură (spre ex. produse, servicii, călătorii etc.) .

    Pentru informaţii suplimentare, ANAF recomandă consultarea următoarelor surse:

    – pe portalul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală www.anaf.ro;

    – la numărul de telefon: 031.403.91.60;

    – la structurile de asistenţă pentru contribuabili din cadrul organelor fiscale teritoriale.

    Puteţi consulta materialul informativ integral al ANAF AICI

     

     

  • Ce înseamnă acest simbol pe care îl vedem tot mai des pe maşini. Aproape nimeni nu ştie ce înseamnă

    Când stăm la semafor şi avem timp să ne uităm la maşinile din jur, vedem că pe multe dintre ele sunt lipite tot felul de însemne. 

    De la cele care recomandă o conduită preventivă pentru eliminarea oricărui pericol pentru participanţii la trafic, până la cele cu mesaje haioase. Unul dintre cele des-întâlnite e un peşte stilizat, pe care unii îl consideră simbolul unor secte sau al adpţilor vreunei religii obscure. 

    Poate aţi mai văzut pe străzi maşini care au pe spate ca emblemă simbolul unui peşte. Acesta este purtat ca un simbol religios.

    Desenul respectiv se numeşte „peştele lui Isus”, fiind un acronim al grecescului ΙΧΘΥΣ „ichthys” – (Iesous Christos Theou Yios Soter), adică „Iisus Hristos, Fiul Lui Dumnezeu Mantuitorul”.

    Iota (I) este prima literă de la Iēsous , adică ”Isus„.

    Chi (CH) este prima literă de Christos, care se traduce prin „uns”.

    Theta (TH) este prima literă de Theou , grecescul pentru „Dumnezeu”.

    Ypsilon (Y) este prima litera a cuvântului Yios , grecescul pentru „Fiul”.

    Sigma (e) este prima literă de la cuvântul Soter, care înseamnă „Salvator”.

    Pestele este un simbol crestin evident încă din Evanghelia după Matei 4:19: „Si le-a zis: Veniti dupa Mine si va voi face pescari de oameni.”

  • EXCLUSIV: Primarul PSD de Mioveni, „nu am luat, am dat”, a fost trimis în judecată de DNA. Procurorii au pus sechestru şi pe vila cu cramă de 300.000 de euro a primarului şi cer instanţei confiscarea extinsă a imobilului de 355 mp. Primarul făcea cumpărături de la Victoria’s Secret şi Armani

    Primarul şi-ar fi luat măsuri de precauţie care să nu fie prins de procurori: întâlnirile cu denunţătorul erau în afara programului sau în weekend, în alte birouri ale primăriei, pentru a nu fi înregistrat

    DNA a descoperit că în conturile soţiei primarului apar „depuneri în numerar a unor sume foarte mari de bani”

    Primarul PSD îşi construise şi o vilă de peste 300.000 de euro pentru care, deşi finalizată, îşi prelungise autorizaţia de construire până în anul 2025. Autorizaţia ar fi fost emisă soţiei sale.

    În timp ce era şi primar, Ion Georgescu s-a reîncadrat după 20 de ani la SC Automobile Dacia SA, ca să ia salarii compensatorii.

    Procurorii DNA cred că suma primită de primarul PSD, Ion Georgescu de la SC Automobile Dacia SA ar fi fost obţinută „printr-un artificiu conceput de inculpat în care au fost angrenate persoane angajate în cadrul SC Automobile Dacia SA”.

    Pe cele 3 conturi ale primarului PSD apar cumpărături cu cardul de la Douglas Baneasa, Victoria s Secret, GEOX Baneasa, Nisa Piteşti, Armani Exchange, Peek & Cloppenburg, Sephora Cosmetics

    Procurorii DNA Piteşti l-au trimis în judecată zilele trecute, în stare de arest preventiv, pe primarul PSD al localităţii Mioveni, Ion Georgescu (63 de ani), pentru presupusa
    În condiţiile în care fiica lui Nicolae Valerică nu a fost încadrată pe un post de medic la Spitalul Orăşenesc Mioveni şi văzând nemulţumirea lui Nicolae Valerică, cu privire la tergiversarea onorării acestei promisiuni, la data de 04.10.2023, inculpatul Georgescu Ion, în sediul Primăriei oraşului Mioveni, i-a restituit suma de bani primită cu titlu de avans de la martor, respectiv 10.000 euro,  împrejurarea ce a fost constatată de către organele de urmărire penală. 
    La începutul lunii octombrie 2023, în momentul reţinerii sale de către DNA, primarul a spus reporterilor: „Nu am luat, am dat”.
    Rechizitoriul procurorilor trimis în instanţă cuprinde o serie de discuţii audio sau de pe Whatsapp purtate de-a lungul timpului între martorul denunţător Nicolae Valerică şi primarul PSD de Mioveni cu privire la încadrarea fiicei primului ca medic de chirurgie generală.
    În cadrul acestor discuţii primarul i-ar fi promis lui Nicolae Valerică că rezolvă situaţia.
    „La afirmaţia martorului Nicolae Valerică că i-a oferit 30.000 euro, din care în luna decembrie i-a dat 10.000 euro,  inculpatul Georgescu Ion nu a negat şi nu l-a contrazis, mai mult decât atât acesta continuând discuţia cu martorul, la afirmaţia acestuia ,,…dacă consideraţi că nu se mai poate…nu mai vin şi cu asta-basta.” răspunzând  ,,Vrei să vii…vii…mă suni marţi la 12 pentru miercuri şi joi. Dacă nu, îmi spui şi nicio problemă.”
    Această ultima afirmaţie a inculpatului Georgescu Ion ”dacă nu, îmi spui şi nicio problemă.”  arată disponibilitatea sa de a-i restitui cei 10.000 euro primiţi pentru a interveni în scopul încadrării fiicei martorului Nicolae Valerică la Spitalul Orăşenesc Mioveni, disponibilitate ce s-a şi materializat peste câteva zile, respectiv în data de 04.10.2023 când l-a chemat seara pe martor în sediul Primăriei Mioveni şi i-a restituit această sumă, împrejurare constatată, în mod direct, de către organele de urmărire penală. (…) La data de 04.10.2023 când inculpatul Georgescu Ion i-a restituit martorului suma de 10.000 euro primită de la acesta în luna decembrie 2022, tot în scop de precauţie şi teamă a calificat-o ca ”împrumut” şi fără a rosti acesta sumă, întrebându-l pe martor ,,Care este, ă…valoarea împrumutului?”. Dincolo de aceasta, în orice situaţie de împrumut, cu siguranţă împrumutatul ar şti valoarea împrumutului, fără a-l mai întreba pe împrumutător.
    Faptul că aceasta nu reprezenta un împrumut este reliefat în această discuţie şi de răspunsul martorului Nicolae Valerică: ,,Păi, în decembrie v-am dat 10 mii de euro, în contul la ce discutasem noi”, moment în care inculpatul Georgescu Ion dă din cap în semn afirmativ, înmânându-i martorului suma de 10.000 euro, după care la afirmaţia martorului: ,,Îmi pare rău că s-a ajuns aici, trebuia să… să ne înţelegem de la început” inculpatul a oftat, răspunzând ”Viaţa merge înainte şi om vedea”, ceea ce subliniază şi mai mult că suma restituită era parte a unei înţelegeri dintre cei doi şi nu un împrumut”, arată procurorii.
    Nicolae Valerică, scosese pe 6 mai 2022, 40.000 de euro din bancă, iar 30.000 ar fi trebuit să ofere primarului Georgescu, pentru încadrarea fiicei sale.
    Procurorii notează că primarul PSD şi-ar fi luat măsuri de precauţie când discuta cu denunţătorul Nicolae Valerică:
    „Probele administrate au relevat şi faptul că inculpatul Georgescu Ion îşi lua măsuri de precauţie pentru a nu fi depistat de organele de anchetă, în condiţiile în care, pe de o parte, întâlnirile cu martorul Nicolae Valerică au avut loc în sediul Primăriei oraşului Mioveni, în afara programului, fie după ora 16.00, fie în week-end, pentru a minimaliza şansele ca cei doi să fie observaţi împreună de angajaţi sau persoane care ar fi venit la instituţia publică, iar pe de altă parte, nu îl conducea pe martorul Nicolae Valerică în biroul său de lucru, ci în alte birouri, acesta fiind o măsură pentru a evita o eventuală înregistrare pe care organele de urmărire penală ar fi efectuat-o, în condiţiile legii, cu aparatură montată în biroul său de lucru.
    De altfel, inclusiv pentru a termina discuţiile avute cu martorul Nicolae Valerică a luat decizia să îi restituie suma de 10.000 de euro pe care o primise în derularea activităţii infracţionale specifice infracţiunii de trafic de influenţă, însă acesta îşi pregătise o variantă de lucru care să creeze aparenţa că banii nu aveau legătură cu infracţiunea de corupţie comisă, susţinând că cei 10.000 euro reprezintă restituirea unui împrumut care ar fi fost acordat în anul 2022.
    Aşa cum s-a arătat mai sus, cu ocazia celor patru discuţii purtate în mediu ambiental, care au fost înregistrate în mod autorizat de către organele de urmărire penală, cei doi nu au discutat de vreun împrumut, iar în raport de cei 10.000 euro  s-a discutat doar că reprezintă partea primită din cei 30.000 de euro, ca şi obiect al infracţiunii de trafic de influenţă”.
    În timpul anchetei, procurorii DNA au descoperit că în conturile soţiei primarului apar depuneri în numerar a unor sume foarte mari de bani iar primarul PSD îşi construise şi o vilă de peste 300.000 de euro pentru care, deşi finalizată, îşi prelungise autorizaţia de construire până în anul 2025:

    „Cu privire la  ipoteza în care inculpatul Georgescu Ion să solicite un împrumut de 10.000 euro de la martorul Nicolae Valerică, aceasta nu este susţinută nici de veniturile obţinute de către acesta şi membrii familiei sale, în condiţiile în care inculpatul Georgescu Ion a construit o casă evaluată la peste 300.000 de euro, fără a face dovada unor venituri licite, în schimb în conturile bancare ale soţiei inculpatului apărând depuneri nejustificate în  numerar a unor sume foarte mari de bani.
    De altfel, acesta locuieşte împreună cu soţia sa, în imobilul situat în oraşul Mioveni (…) jud. Argeş, care este finalizat aşa cum reiese din fotografiile aflate la dosarul cauzei, iar pentru a nu fi suspicionat cu privire la potenţa financiară construirii unui asemenea imobil şi pentru a nu-l declara la instituţiile abilitate (O.C.P.I., Primărie, Agenţia Naţională de Integritate) şi-a prelungit autorizaţia de construire până în anul 2025.

    Nici în declaraţiile de avere pe care inculpatul Georgescu Ion le-a depus la Agenţia Naţională de Integritate nu a menţionat vreun împrumut primit de la persoane fizice sau juridice, atât el cât şi membrii familiei acestuia”.
    Ca măsuri asiguratorii, procurorii DNA au pus sechestru pe suma de 10.000 de euro în vederea confiscării speciale iar pe 20 noiembrie 2023 au pus sechestru şi pe vila primarului PSD.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vasilică Priceputu, Administrator, SC Pricons SRL: În economie nu ne bazăm doar pe realitate, ci şi pe percepţie. Percepţia care vine din mediul de afaceri este că se întâmplă lucruri pe care nu le putem controla şi care erau mai bine aşezate acum 2-3 ani înainte de această creştere a ROBOR

    În economie nu ne bazăm doar pe realitate, ci şi pe percepţie. Percepţia care vine din mediul de afaceri este că se întâmplă lucruri pe care nu le putem controla şi care erau mai bine aşezate acum 2-3 ani înainte de această creştere a ROBOR, a spus Vasilică Priceputu, Adminsitrator, SC Pricons SRL, în cadrul Conferinţei ZF Investiţi în România, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu CEC Bank, la Brăila.

    “Atunci când vii cu ceva care te dezavantajează trebuie să pui ceva în loc. Asta trebuie să facă Guvernul şi în cazul acesta a venit cu programele de genul IMM Inves pe care eu le-am accesat, chiar pe toate. Chiar am fost pionier la Rural Invest. Mi-au folosit 100% pentru că sunt garantate de stat, iar dobânda este subvenţionată, cel puţin o perioadă. O altă problemă în perioada aceasta este faptul că în Brăila, de un an de zile, nu a ajuns nici un euro din cei 36,5 mld. euro din noua perioadă programatică. Nu ştiu dacă au ajuns pe undeva. Suntem la jumătatea acestei perioade, 2021-2027 şi noi nu am accesat fonduri europene”, susţione Vasilică Priceputu.

    Ce a mai spus Vasilică Priceputu:

    Activez în construcţii, agricultură şi dezvoltare imobiliară şi ar fi prima dată în 23 de ani când aş vorbi despre mine şi companiile mele. În general, ţinând cont şi de implicarea mea antreprenorială şi patronală, fiind vicepreşedinte al Consiliului Naţional al IMM-urilor am discutat şi rezolvat problemele companiilor în general.

    Trebuie să vedem contextul în care ne aflăm, un context care vine după o criză generată de virusul Sars-Cov2, o criză care a schimbat complet regulile de business din întreaga lume, o criză generată de războiul din Ucraina, pe care încă nu am reuşit să o transformăm în oportunitate şi o emoţie social economică generată de deciziile cel puţin inexplicabile ale Guvernului României din ultimii 2-3 ani. M-aş referi aici la cheltuielile exorbitante, gradul de îndatorare, dar şi liberalizarea peţei energiei. În contextul acesta putem să discutăm despre probleme, dar mă gândesc că nici termenul de problemă nu l-am folosit până acum. Am preferat să mă refer la stări de fapt, la provocări şi nu la probleme, dar mediul de business din Brăila şi România are aceeaşi problemă de 30 de ani, lipsa de predictibilitate şi de stabilitate a mediului de afaceri. Este o chestie care nu ştiu când se va rezolva, dar modificările legislative fiscale cel puţin anuale dacă nu de două ori pe an ne împiedică să ne dezvoltăm aşa cum ar trebui.

    Eu vorbesc în primul rând în momentul de faţă în numele meu. Nu am cum să-mi reproşez că nu am accesat fonduri europene. În ultimii 5 ani cred că am 4-5 proiecte finalizate în acvacultură, în procesare, în recilarea deşeurilor inerte, în construcţii. Când vorbesc de noi vorbesc de acest parteneriat care trebuie să existe între firme şi statul român. Lipsa fondurilor europene în momentul de faţă nu mă dezavantajează doar ca şi beneficiar, ci şi ca şi constructor pentru că majoritatea licitaţiilor la care noi participăm pentru câştigarea lucrărilor sunt finanţate din bani europeni, ori nemaifiind bani europeni probabil că în perioada următoare se va vedea.

    În momentul de faţă pe zona de construcţii lucrăm în momentul de faţă pe contracte finanţate din bani europeni. Există întârzieri la plată, dar nu cred că este cazul să discutăm despre lucrul acesta, contractele se derulează.

    N-am contracte cu statul, beneficiarii mei sunt toţi beneficiari privaţi care accesează fonduri europene, iar din partea băncii am avut toată deschiderea.

    Agricultura este un sector care deşi ar trebui să fie prioritar pentru economia României se pare că nu e totuşi chiar aşa, mai ales că au fost ridicate şi facilităţile care ne avantajau atunci când angajam personalul. Ţinând cont că suntem în zona aceasta, o zonă defavorizată în mod direct de ajutorul pe care România îl oferă Ucrainei, avem o concurenţă cu cereale ucrainene, nu ştiu dacă este aşa, dar aşa o percepem.

    Deci suntem influenţaţi în mod negativ de Ucraina, suntem influenţaţi în mod negativ de preţurile pe care inputurile le au în momentul de faţă, dar şi de preţul cu care se cumpără produsele pe care le avem. Soluţia pe care am găsit-o eu înseamnă trei lucruri. Prima este reindustrializarea României, adică să nu mai vindem grâu şi să vindem pâine, să nu mai vindem floarea soarelui, ci să vindem ulei, să construim fabrici de procesare şi să exportăm produsele după ce au valoare adăugată.

    Eu am finalizat investiţia în procesarea lucernei, cu ajutorul CEC şi cu ajutorul fondurilor europene şi cred că m-am detaşat un pic de această problemă reală a fermierilor şi a celor care investesc în agricultură şi care sunt strâns legaţi de corporaţiile care cumpără cerealele, cât şi de cei care vând inputurile.

  • Radiografia unui dezastru imobiliar: Un munte de blocuri neterminate, milioane de oameni îndatoraţi care aşteaptă ca locuinţele lor să fie gata şi un gigant dezvoltator imobilar paralizat conturează o parte din imaginea crizei proprietăţilor cu care se confruntă a doua economie a lumii

    Un munte de blocuri de apartamente neterminate în toată China, cumpărători îndatoraţi care nu ştiu dacă se vor mai muta vreodată în noile lor case şi furie din cauza pierderii depozitelor –  aşa arată impactul crizei imobiliare din China, scrie Financial Times.

    Intrarea în incapacitate de plată, în 2021, a Evergrande, cel mai îndatorat dezvoltator din lume, şi a zeci dintre colegii săi, a inaugurat o nouă eră pentru sectorul imobiliar din China.

    Evergrande, care se confruntă cu ameninţarea lichidării, întruchipează turbulenţele unui sector care reprezintă aproximativ un sfert din activitatea economică a Chinei şi este cea mai importantă componentă a averii gospodăriilor.

    În timp ce preţurile proprietăţilor rezidenţiale din China au crescut cu aproape o treime în primul trimestru al acestui an faţă de acum un deceniu, potrivit datelor compilate Bank of International Settlements, acestea au scăzut cu 5% între trimestrul al treilea din 2021 şi primul trimestru al acestui an.

    Dezvoltatorii, ale căror averi sunt interconectate cu guvernele locale care le vând terenuri şi cu investitorii care îi susţin, s-au străduit să îşi revină pe fondul unei lipse de încredere mai largi. Poveştile a patru persoane care au investit pe piaţa imobiliară chineză ilustrează impactul amplu al crizei.

    Cum s-au prăbuşit speranţele oamenilor care au visat la propria locuinţă:

    Zhang, un make-up artist în vârstă de 42 de ani din oraşul Hefei din provincia Anhui, spera să se mute în noul apartament împreună cu părinţii săi în luna august. Însă, la doi ani după ce a plătit un avans pentru un apartament de 667 de metri pătraţi care 80.000 de dolari, acesta nu este încă terminat şi nu a reuşit să îşi recupereze avansul de la Evergrande.

    Zhang, care nu a dorit ca numele ei complet să fie publicat, are trei slujbe – în nail art, machiaj pentru nunţi şi teatru – pentru a face faţă ipotecii pentru apartamentul ei actual. Ea regretă acum că nu a luat în serios zvonurile privind problemele Evergrande.

    „Cum poate Guvernul să nu reacţioneze la acest declin? Cum se poate întâmpla aşa ceva?”, a spus ea.

    Gary Lai, un bucătar care conduce un restaurant de supă de tăiţei recomandat de Michelin în Hong Kong, încă aşteaptă ca apartamentul de aproximativ 1.000 de metri pătraţi pe care l-a cumpărat în Zhaoqing în urmă cu doi ani pentru 150.000 de dolari să fie terminat.

    Dar, având în vedere că a fost dezvoltat de către Overseas Chinese Town Enterprises, companie de stat, el este optimist că va fi finalizat anul viitor şi rămâne optimist în ceea ce priveşte piaţa chineză.

    Lai, în vârstă de 50 de ani, intenţionează să se mute în oraşul Zhaoqing din provincia Guangdong atunci când se va pensiona. El se gândeşte chiar să cumpere un al doilea apartament în oraş, în speranţa că acesta îi va asigura un venit stabil din chirii la pensie.

    Emily, o femeie de afaceri în vârstă de 30 de ani care locuieşte în Shanghai, nu îşi permitea să cumpere un apartament în cel mai populat oraş din China. În schimb, la fel ca mulţi alţii, ea şi soţul ei britanic au optat să cumpere în oraşul ei natal: oraşul Shangrao din provincia sudică Jiangxi.

    În 2021, ea a plătit 87.000 de dolari  pentru un apartament Evergrande. Preţul a fost redus pentru că a plătit în numerar şi pentru că apartamentul se afla la etajul 14, un număr considerat ghinionist în China, deoarece “patru” şi “moarte” sunt omofone.

    Când problemele grave de lichiditate ale companiei au început să se agraveze mai târziu în acel an, ea a spus că cumpărătorii dintr-un grup WeChat de 500 de persoane s-au grăbit să adreseze o petiţie guvernului local. Tatăl ei s-a alăturat altora pentru a face apel la politicienii locali cu privire la această evoluţie.

    De atunci, a spus ea, proiectul a fost sprijinit de guvernul local, potrivit unui reprezentant Evergrande din grupul WeChat, iar apartamentul ei este aşteptat să fie finalizat în decurs de un an.

    „Majoritatea oamenilor care cumpără cel mai probabil au doar 100.000 de dolari în conturi pe care sunt dispuşi să-I investească într-un apartament şi de cele mai multe ori bagă toţi banii acolo şi aşteaptă”, a declarat Emily.

     

  • Cât de puternică este relaţia voastră? Testul ”12 întrebări” vă va spune

    Noul trend TikTok, cunoscut sub numele de ”12 Întrebări”, devine un instrument popular pentru cupluri în evaluarea relaţiei lor.

    Utilizatorii împărtăşesc reacţiile lor în mesaje text, iar tendinţa a strâns milioane de vizualizări, provocând reacţii emoţionante şi comentarii în comunitatea TikTok.

    Despre cât de puternică este relaţia ta poţi afla printr-un test viral pe TikTok – ”12 întrebări”. Această tendinţă a devenit rapid populară pe platforma de partajare a clipurilor video, unde cuplurile îşi testează legătura printr-o serie de întrebări provocatoare menite să arate cât de bine îţi cunoşti partenerul, informează New York Post.

    Multe dintre videoclipurile legate de această tendinţă prezintă o conversaţie în format text între parteneri, în loc de o discuţie live, în care aceştia îşi împărtăşesc reacţiile şi răspunsurile în capturi de ecran.

    Hashtag-ul #12questions de pe TikTok a adunat 47.3 milioane de vizualizări până în după-amiaza de luni.

    Utilizatorii TikTok care au comentat trendul au avut reacţii emoţionante la videoclipuri.

    ”Altă persoană plângândă şi singură aici”, a recunoscut un vizualizator.

    Unii au fost atât de curajoşi încât au sugerat să adreseze cele 12 întrebări şi foştilor parteneri.

    ”Când cele 12 întrebări îţi oferă împăcarea de care nu ştiai că ai nevoie,” a mărturisit cineva.

    Iată care sunt cele 12 întrebări:

    1. Dacă cineva te-ar întreba cine sunt eu pentru tine, ce ai spune?
    2. Care sunt cele trei lucruri pe care le iubeşti la mine?
    3. Ce mă diferenţiază de alţii cu care te-ai întâlnit/cu care ai vorbit în trecut?
    4. Ce nu îţi place la mine?
    5. Care este lucrul tău preferat la mine?
    6. Care a fost prima ta impresie despre mine?
    7. Care sunt cele trei lucruri pe care le spun des?
    8. Care este lucrul pe care îl speri pentru viitorul nostru?
    9. Dacă am fi împreună acum, ce am face?
    10. Ce ai face acum dacă nu ne-am fi întâlnit niciodată?
    11. Cum era viaţa ta înainte să fim împreună?
    12. Voi ocupa întotdeauna un loc special în inima ta?
     

  • Ţara unde iarna face ravagii. Autorităţile au îndemnat marţi locuitorii să rămână acasă, avertizând asupra pericolului de moarte, din cauza vremii

    Autorităţile din vestul Germaniei au îndemnat marţi locuitorii să rămână acasă, avertizând asupra pericolului de moarte, din cauza vremii. Aceasta a provocat deja moartea a două persoane, potrivit Reuters.

    Iarna care s-a instalat în Germania a dus la mai multe accidente şi la blocarea oamenilor în vehicule din cauza drumurilor alunecoase şi a crengilor căzute din cauza ninsorilor în multe părţi ale ţării.

    În districtul Schwaebisch Hall din Baden-Wuerttemberg, un bărbat în vârstă de 71 de ani a murit în urma unei coliziuni. Potrivit poliţiei din Aalen, şoferul a pierdut controlul vehiculului şi a intrat pe sensul opus.

    În alt accident a murit un şofer în vârstă de 54 de ani în apropiere de Denzerheide, în Renania-Palatinat.

    În districtul Rheingau-Taunus din vestul landului Hessa, 100 de persoane au fost evacuate din vehiculele lor în apropiere de Eltville-Martinsthal, în timp ce 70 de persoane au rămas blocate pe şosea în apropiere de Linienbad.

    „Apelul meu urgent: Aveţi grijă să rămâneţi acasă marţi. Vă rugăm să nu vă plimbaţi nici în pădure: există un pericol de moarte din cauza crengilor rupte şi a căderilor de copaci”, a declarat administratorul districtului într-un comunicat.

    Serviciul german de meteorologie prognozează din nou ninsori şi polei, marţi, în multe landuri federale, adăugând că vremea rea va persista şi în zilele următoare.

  • Se înrăutăţeşte situaţia din finanţele publice: veniturile frânează din nou şi guvernul sacrifică investiţiile. Guvernele Ciolacu şi Ciucă au cheltuit 482 mld. lei în primele 10 luni din 2023 şi au încasat 419 mld. lei. Deficitul bugetar, 63 mld. lei

    Veniturile la bugetul de stat au crescut cu 10,6% în primele 10 luni din an şi au fost de 419 mld. lei, conform execuţiei bugetare publicate de Ministerul Finanţelor. Cheltuielile au fost, în acelaşi timp, de 482 mld. lei, o creştere de 13,1%. Astfel, deficitul bugetar a ajuns la 63 mld. lei în primele 10 luni din an (4% din PIB), cu 16 mld. lei peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut.

    „Dinamica veniturilor a fost susţinută în principal de evoluţia încasărilor din impozitul pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări, fonduri europene şi impozitul pe profit. Încasările din TVA au consemnat o dinamică pozitivă mai temperată, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice relevante, cât şi de un nivel mai ridicat al restituirilor de TVA”, scriu reprezentanţii Finanţelor.

    Cheltuielile cu investiţiile de la bugetul de stat au frânat puternic în octombrie. Dacă la 9 luni din an cheltuielile de capital creşteau cu 22,3%, la 10 luni din an creşterea a fost de numai 17,9%, semn că guvernul a pus frână puternică la propriile cheltuieli cu investiţiile în octombrie. În schimb, cheltuielile de personal şi cele cu dobânzile au accelerat.

    Cum arată veniturile statului:

    • Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 33,30 mld lei, consemnând o creştere de 21,2% (an/an), determinată de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (51,1%)  şi impozitul pe veniturile din pensii (42,0% ), încasările aferente declaraţiei unice consemnând, de asemenea, o dinamică pozitivă, de 11,4%. Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 10,8%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (15,3% ), dinamica acestei categorii de încasări fiind influenţată de extinderea în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii, de noile măsuri fiscale privind modificarea deducerilor personale
    • Contribuţiile de asigurări au înregistrat 130,34 mld lei, în creştere cu 12,9% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluţia fondului de salarii din economie, ca efect al extinderii în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii,
    • Încasările din impozitul pe profit au însumat 27,49 mld lei, consemnând o creştere de 10,6% (an/an), susţinută de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (12,8%) şi de la băncile comerciale (12,05%), atenuant însă de redirecţionarea din impozitul pe profit a sumei de -0,6 miliarde lei pentru efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private
    • Încasările nete din TVA  au înregistrat 84,79 mld lei, în creştere cu 10,1% (an/an). Comparativ cu dinamica înregistrată anul trecut, în primele zece luni a.c. se remarcă o evoluţie mai temperată a acestei categorii de venituri, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice relevante (şi pe fondul unui efect de bază ridicat aferent anului anterior), cât şi de majorarea restituirilor de TVA cu 6,5%, faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (24,8 mld. lei în ian-sept 2023, comparativ cu 23,3 mld lei în ian-sept 2022).
    • Veniturile din accize au însumat 30,45 mld lei, consemnând o creştere de 2,8% faţă de nivelul de anul trecut. În structură, încasările din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat un avans de 7,1% (influenţată şi de creşterea accizei la ţigarete de la 1 aprilie 2023), în timp ce dinamica anuală a încasărilor din accizele pentru produsele energetice se menţine în teritoriul negativ (-1,1%), pe fondul scăderii comerţului cu amănuntul al carburanţilor.
    • Veniturile nefiscale au însumat 37,35 mld lei, consemnând un avans de 3,9% (an/an), susţinut de încasările din dividende şi sumele din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

     

    Cum arată cheltuielile:

    Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 481,66 mld lei au crescut în termeni nominali cu 13,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

    • Cheltuielile de personal au însumat 108,05 mld lei, în creştere cu 10,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 6,8% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
    • Cheltuielile cu bunuri şi servicii  au fost 62,48 mld lei, în creştere cu 12,1% comparativ  cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 13,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 15,5% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.
    • Cheltuielile cu dobânzile au fost de 28,13 mld lei, cu 3,72 mld lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, respectiv 15,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
    • Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 161,52 mld lei în creştere cu 10,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%
    • Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 15,38 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi
    • pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (5,76 mld lei) care reprezintă 37,46% din total subvenţii.
    • Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 63,99 mld lei, în creştere cu 34,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 47,56 mld lei.

     

  • Un raport cu elemente cheie pentru aderarea României la spaţiul Schengen, aprobat de PE

    Raportul realizat de eurodeputatul Victor Negrescu, ce cuprinde elemente cheie pentru aderarea României la spaţiul Schengen, a fost aprobat în Comisia pentru Afaceri Constituţionale din PE. Documentul include mecanisme pentru invalidarea veto-urilor care nu se bazează pe tratatele europene.

    „Raportul ce are ca obiect procedurile legislative speciale la nivel european, ce cuprinde elemente cheie pentru aderarea României la spaţiul Schengen, a fost aprobat, cu o largă majoritate, în Comisia pentru Afaceri Constituţionale din Parlamentul European. Raportul prevede condiţionarea votului din Consiliu de prezentarea argumentelor legale şi include mecanisme pentru invalidarea veto-urilor care nu se bazează pe tratatele europene”, anunţă Victor Negrescu.

    Europarlamentarul PSD arată că, în cadrul raportului, se subliniază faptul că blocarea deciziilor europene la nivelul Consiliului UE pe raţiuni pur politice este regretabilă şi cere Comisiei Europene revizuirea Acordului interinstituţional pentru o mai bună legiferare în vederea restabilirii echilibrului instituţional şi cooperării sincere în cazul procedurilor legislative speciale, acordând o atenţie sporită justificărilor legale ale veto-ului din Consiliu şi posibilităţii invalidării acestuia la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

    „Prin acest raport, Parlamentul European pune presiune asupra Austriei şi Olandei în perspectiva Consiliului de Justiţie şi Afaceri Interne de la începutul lunii decembrie. Solicitând justificarea din punct de vedere legal pentru veto-urile aplicate, raportate la tratatele şi valorile europene, dar şi la drepturile cetăţeneşti, legislativul european arată că nu mai tolerează blocarea procesului legislativ prin politizarea deciziilor din Consiliu. Totodată, mecanismul de răspuns al Parlamentului European prevede atacarea la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a deciziilor care contravin normelor europene putând să conducă inclusiv la anularea votului, măsură aplicabilă şi în cazul unui eventual nou veto politic cu privire la aderarea ţării noastre la zona de liberă circulaţie. Rezultatul obţinut în Comisia pentru Afaceri Constituţionale arată sprijinul de care beneficiază România în procesul de aderarea la spaţiul Schengen şi transmite un mesaj puternic către liderii statelor membre privind necesitatea unui vot pozitiv pentru ţara noastră”, explică Victor Negrescu.

    Paragrafele cheie din raportul aprobat:

    Art 21: […] Solicită Consiliului să prezinte o explicaţie din punct de vedere juridic pentru nerespectarea recomandării Comisiei şi a Parlamentului şi solicită aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

    Art 24b: Consideră că, atunci când principiul cooperării loiale nu este respectat, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene trebuie să fie sesizată şi trebuie aplicată o soluţie imediată, inclusiv, acolo unde este cazul, anulând votul.

    Art 25: Solicită Comisiei să lanseze imediat o propunere de revizuire a Acordului interinstituţional pentru o mai bună legiferare, cu scopul de a defini procedurile legislative speciale; subliniază că, acordul interinstituţional revizuit trebuie să acorde o atenţie specială procedurilor în care Parlamentul se bucură de dreptul de iniţiativă, justificărilor legale ale veto-ului din Consiliu şi să promoveze respectarea deplină a drepturilor de participare (a instituţiilor) şi principiilor echilibrului instituţional şi cooperării loiale […];

    Art 26: Subliniază necesitatea de a defini cerinţe precise privind termenul pentru adoptarea sau refuzul unui act de către Consiliu, inclusiv termene, pentru a asigura respectarea principiului cooperării loiale şi pentru a evita blocajele instituţionale; regretă că, Consiliul a amânat cu 12 ani o decizie privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, în ciuda recomandărilor pozitive ale Comisiei privind îndeplinirea criteriilor;

    Art 27: Insistă asupra apelului său repetat de a publica poziţiile statelor membre în momentul adoptării unui act de către Consiliu; insistă, de asemenea, ca, Consiliul să înregistreze în mod sistematic identitatea statelor membre atunci când îşi exprimă poziţiile în cadrul Consiliului; solicită ca justificările (voturilor) să se raporteze la dispoziţiile tratatului, la drepturile fundamentale ale tuturor cetăţenilor UE şi ale statelor membre şi la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene în toate cazurile în care statele membre aplică dreptul de veto asupra unei anumite decizii; solicită şi subliniază că, atunci când un vot nu este justificat din punct de vedere juridic sau încalcă dispoziţiile tratatului, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene trebuie să fie sesizată şi trebuie aplicată o soluţie imediată, inclusiv anularea votului […];

    Art 29: Reiterează solicitarea ca tratatele să fie modificate de urgenţă pentru a extinde aplicarea procedurii legislative ordinare […] la chestiuni legate de spaţiul Schengen sau de MFF; constată, totodată, că unanimitatea şi ratificările naţionale ar trebui în general depăşite.

    Comisia pentru Afaceri Constituţionale din Parlamentul European a aprobat raportul cu 14 voturi pentru din 16 eurodeputaţi prezenţi. Voturile împotrivă au venit din partea unui eurodeputat PPE şi a unui eurodeputat anti-european.