BusinessMagazin

Blog

  • AVIATIE: „Bun“, „mult“ si „cat mai ieftin“, tradus in coordonate de zbor

    Daca e bun, nu e neaparat sa fie si putin si scump. Cel putin nu si in aviatie. Reteta dupa care se ghideaza companiile aeriene e, mai degraba, „bun, mult si cat mai ieftin“. Dar ce inseamna „bun“, mult“ si „cat mai ieftin“ tradus in coordonate de zbor?

     

    Vi s-a intamplat vreodata sa zburati, sa zicem, spre Viena, dimineata, intr-un avion mai mult gol decat plin? V-ati intrebat de ce in cursele spre Roma ati gasit cu greu un loc, desi plecau mai multe aeronave in acelasi interval orar?

     

    Nu, nu este un exercitiu de retorica de dragul retoricii, intrucat raspunsurile sunt strict legate de dinamica pietei: cursele spre Viena, Paris sau München, cele mai bine deservite orase europene (din punctul de vedere al numarului de curse) de catre companiile de aviatie prezente in Romania (pana la sapte-opt curse pe zi) transporta si cei mai multi clienti, chiar daca gradele de ocupare nu sunt intotdeauna satisfacatoare.

     

    Zborurile spre Paris, bunaoara, deservite de aproape 50 de curse saptamanal, au crescut in ultimul an ca si grad de ocupare cu aproximativ 10%, pana la o medie de 75%. Pentru Viena, si nu numai, avioanele cele mai pline pleaca din Bucuresti, cu un grad mediu de incarcare de 80%, dupa cum arata datele companiei austriece Austrian Airlines, pe cand cursele din Iasi si Sibiu (lansate in acest an in code share cu TAROM) au deocamdata 60%. Dar, se grabeste sa adauge Heinrich Vystoupil, regional manager al operatorului aerian austriac pentru Romania si Republica Moldova, sunt „foarte dinamice“.

     

    Stabilirea celor mai bune rute pentru companiile aeriene prezente in Romania (din perspectiva gradului de ocupare si, deci, al profitabilitatii) se poate face din perspectiva numarului de curse catre o anumita destinatie (suplimentarile vin odata cu cresterea cererii). Dat fiind ca operatorii straini prezenti in Romania (companii precum Air France-KLM, British Airways, Austrian Airlines etc.) opereaza doar spre capitalele tarilor de provenienta, de unde ofera zboruri de conexiune, datele oferite de acestia vor arata cererea spre acea destinatie; cand insa acele destinatii (de obicei sustinute cu cel putin un zbor zilnic) sunt sustinute si de zboruri ale altor companii, mai precis ale companiilor romanesti, atunci se poate spune ca destinatia este intr-adevar ceruta.

     

    Un exemplu foarte bun in acest sens este Parisul, spre care Air France ofera zilnic cinci zboruri (dintre care doua in code share cu TAROM), iar gradul lor de ocupare depaseste 80%, dupa cum spune Rodolphe Lenoir, country manager Air France in Romania. Parisul este insa concurat si de celelalte doua companii romanesti de pe piata: Carpatair (companie care ofera zboruri de linie) si Blue Air (companie low cost).

     

    Carpatair, care opera trei zboruri spre Paris, a introdus din iulie si un al patrulea zbor, iar Blue Air, care renuntase la aceasta destinatie, a reintrodus-o in urma cererii crescute, iar acum are trei zboruri pe saptamana, cu grade de ocupare intre 65 si 80%.

     

    Londra este insa o destinatie catre care, desi cererea este mare, concurenta este scazuta: aici zboara doar compania britanica British Airways si TAROM. Motivele ar fi mai multe: pentru Marea Britanie e nevoie de viza, numarul romanilor care muncesc acolo nu este foarte mare, astfel ca majoritatea zborurilor sunt fie de business, fie de conexiune. Mai precis, raportul este: 70% din zboruri sunt pentru Londra, iar 30% sunt curse de transfer. Cele mai bine vandute bilete cu escala la Londra sunt cele pentru New York, Miami, Boston, Los Angeles, San Francisco si Hong Kong, dupa cum arata datele British Airways. Compania britanica are doua zboruri zilnice din Bucuresti catre Londra si retur (respectiv 14 zboruri saptamanale) si 12 de pe aeroporturile din Timisoara (7) si Targu Mures (5), cu transfer in Budapesta, si a avut in primele 5 luni un grad de ocupare de 85%, in crestere cu 10% fata de aceeasi perioada a anului trecut, dupa cum spune Corina Enciu, country commercial manager al  British Airways pentru Romania si Moldova.

     

    Daca cele mai bine acoperite si cele mai cerute capitale europene sunt Parisul, Londra si Viena, cele mai bine acoperite tari sunt, in ordine, Italia, Germania si Spania. Dincolo de faptul ca relatiile de business dintre Romania si aceste tari nu sunt deloc de neglijat (Italia si Germania fiind in primii cinci in topul investitiilor straine directe in Romania), acestea sunt si destinatiile preferate ale romanilor plecati la munca – se estimeaza ca numai in Italia lucreaza peste 2 milioane de romani. De aceea, Blue Air, companie low cost, ale carei venituri provin in majoritate din traficul etnic, dupa cum spun oficialii companiei, si-a structurat orarul de zbor in functie de acestia: compania detinuta de omul de afaceri Nelu Iordache are saptamanal 12 zboruri spre Italia si alte 12 spre Spania, iar vara (cand muncitorii vin in vacanta) le suplimenteaza. Carpatair, care a dezvoltat la Timisoara un hub aerian prin care aduce pasageri din toata tara, dar si din Moldova si Ucraina, are cea mai buna acoperire pe orasele italiene, dar si pe cele germane. „Avem curse zilnice catre opt orase italiene: Torino, Milano, Verona, Venetia, Florenta, Roma, Ancona si Bologna (de trei ori pe saptamana), catre patru orase germane München (de doua ori pe zi, dimineata si seara), Stuttgart, Düsseldorf si Frankfurt am Main (de trei ori pe saptamana, dupa amiaza)“, dupa cum spune Dragos Popescu, director de marketing al companiei. Un alt oras pe care Carpatair a decis sa il deserveasca mai bine este Budapesta, catre care vor zbura din 29 octombrie patru curse pe saptamana: doua din Cluj si doua din Timisoara. Pe aceasta ruta, singura concurenta este din partea TAROM, care opereaza impreuna cu Malev patru curse pe saptamana, dar si din partea Wizz Air, care are o cursa pe saptamana din Targu Mures. Pe aceasta ruta va incepe sa zboare din ianuarie Wizz Air si din februarie Sky Europe.

     

    O alta modalitate de a desemna cele mai cautate rute sunt datele statistice, conform carora in primele noua luni din 2006 aproape 3 milioane de persoane au calatorit cu avionul. Cum isi impart insa companiile cei peste 80.000 de calatori care zboara saptamanal cu avionul? Datele statisticii arata ca cei mai multi (o treime) au intrat cu avionul in Italia, Spania si Germania, iar ca 15% dintre cei care iau un avion catre Europa o fac pentru escala intr-un oras de unde vor pleca mai departe spre o destinatie transatlantica. Asadar, cam aceasta din urma este piata pe care se vor baza TAROM si Delta Airlines cand vor incepe sa zboare, din 2007, spre New York direct din Romania. Atunci probabil ca New York va intra pe lista cu cele mai bine vandute rute.

  • Destinatii cheie

    Companiile aeriene romanesti au anumite rute pe care raporteaza, constant, rate bune de ocupare.


    TAROM: Madrid, Londra, Tel Aviv, Larnaca, Dubai, Atena, Salonic.


    CARPATAIR: München, Stuttgart si orasele italiene, in special Milano.


    BLUEAIR: Orasele italiene, in special Torino si Roma, si cele spaniole, in special Barcelona si Valencia. Spre Italia, Blue Air are cate trei curse saptamanale catre Milano si Bologna, cinci pentru Roma (vara sapte) si una pentru Torino; iar spre Spania, cate trei pentru Madrid si Barcelona (vara cinci), trei pentru Madrid si doua catre Malaga.

    Sursa: Companiile

  • Cine da mai mult?

    Marile orase europene sunt o prezenta constanta pe harta companiilor aeriene din Romania. Care sunt destinatiile cele mai solicitate?

     

    Oras

    Companie

    Nr. curse

    Decolare

    München

    Lufthansa

    6

    Bucuresti

     

    Lufthansa

    12

    Timisoara

     

    Carpatair

    6

    Timisoara

    Viena

    Austrian Airlines*

    24

    Bucuresti

     

    Austrian Airlines

    3

    Iasi

     

    Austrian Airlines

    3

    Sibiu

     

    Sky Europe***

    2

    Bucuresti

    Londra

    British Airways

    14

    Bucuresti

     

    British Airways

    7

    Timisoara

     

    British Airways

    5

    Targu Mures

    Paris

    Air France**

    35

    Bucuresti

     

    Carpatair

    4

    Timisoara

     

    Blue Air

    4

    Bucuresti

     

    * Curse operate In code share cu TAROM;

    ** Doua dintre acestea operate In code share cu TAROM;

    *** Cursa este de fapt spre Bratislava, de unde biletul include un shuttle bus pana la Viena (100 km);

    Sursa: Companiile

  • RETAIL: Un roman de 34 de ani <br/> joaca la dublu pentru Sparkassen

    Are 34 de ani si administreaza proiecte imobiliare in valoare de 250 de milioane de euro. Suma pe care si-a propus sa o dubleze pana in 2010. Ce planuri are Claudiu Negrisan, country managerul Sparkassen, divizia de investitii imobiliare a grupului Erste?

     

    Cu patru ani in urma, nici nu si-ar fi pus problema ca va lucra in real estate. A intrat in contact cu lumea imobiliara abia in 2003, dar nu in Romania, ci in Copenhaga, unde a lucrat pentru un fond de investitii, in timp ce studia pentru un MBA. „Cand m-am intors, eram convins ca voi lucra in real estate.“ Odata revenit in tara, s-a angajat la Sparkassen, care tocmai isi cauta un reprezentant pentru Romania.

     

    Acum are pe mana un portofoliu de un sfert de miliard de euro si are ca obiectiv adaugarea a inca pe atat in urmatorii trei ani. „E interesant ca, la 34 de ani, sa administrezi investitii de 250 de milioane, plus celelalte pe care le urmarim“, spune zambind Negrisan. Pana in 2010, oficialii Sparkassen – fond de investitii imobiliare controlat de grupul austriac Erste – au ca obiectiv atingerea nivelului de 500 de milioane de euro investitii. Ceea ce „inseamna 130-150 de milioane de euro anual, in medie“, explica country managerul fondului.

     

    Sparkassen si-a facut o intrare in forta pe piata imobiliara romaneasca, anuntand saptamana trecuta nu mai putin de trei investitii. Compania a preluat pentru aproape 30 de milioane de euro hotelul Novotel, dezvoltat de grupul francez Accor in centrul Capitalei, pe Calea Victoriei. Fondul austriac va finanta si un centru comercial din sudul Bucurestiului – Sun Plaza – o investitie care poate ajunge la 150 mil. euro. In plus, in parteneriat cu Immorent – companie de leasing imobiliar, care face parte tot din grupul Erste – Sparkassen va dezvolta un complex multifunctional in Piata Victoriei. Acesta va avea o suprafata de 50.000 de metri patrati si va necesita fonduri de 80 milioane de euro.

     

    „Initial, targetul era destul de mic – 100 de milioane“, isi aminteste acum Negrisan. De ce aceasta schimbare radicala? „Le-am aratat celor din Austria ca aici sunt foarte multe posibilitati si ca tot ce trebuie sa faca este sa fie mai oportunisti.“ Mai precis, country managerul si-a sfatuit conducerea sa lase la o parte politica mai conservatoare de a investi doar in cladiri finalizate si sa se implice si pe partea de dezvoltare. Drept dovada, doua dintre cele trei proiecte anuntate de Sparkassen sunt noi dezvoltari.

     

    Deja sunt discutii pentru urmatoarele investitii. Mai avansate sunt cele pentru constructia unui alt centru comercial in partea de sud a Bucurestiului. „E un teren care ar fi pretabil pentru o astfel de dezvoltare“, spune Negrisan, fara a da alte detalii.

     

    Insa cele 250 mil. euro ar putea fi lejer investite intr-un singur proiect – portofoliul imobiliar al Bancii Comerciale Romane (BCR). Vanzarea bancii catre Erste a fost recent finalizata, iar noul proprietar a anuntat deja ca intentioneaza sa „scape“ de el. Iar cea mai logica miscare ar fi transferul catre divizia imobiliara a grupului, crede si Holger Schmidtmayr, membru in consiliul de conducere al Sparkassen. In urma cu un an, in preajma anuntarii castigatorului cursei pentru BCR, surse din piata imobiliara apreciau pentru BUSINESS Magazin ca portofoliul de real estate al bancii ar valora intre 300 si 350 mil. euro. Strategia de investitii a Sparkassen va ramane totusi una conservatoare, cum o apreciaza oficialii fondului. „Nu vrem sa le oferim actionarilor profituri mari. Vrem sa oferim un castig stabil, cu riscuri scazute“, spune Negrisan. Dar, in pofida prudentei, rentabilitatile celor trei investitii sunt peste media pietei imobiliare romanesti.

     

    „Proiectiile noastre spun ca o sa avem peste 10% randament initial“, sustine reprezentantul fondului. Randament care poate fi mai ridicat odata cu refinantarea investitiilor. Si la urmatoarele proiecte, Negrisan mizeaza pe o medie similara. Totusi, piata este din ce in ce mai aglomerata, dupa ce primului val de fonduri de investitii austriece li s-au adaugat in ultimul an o serie de investitori britanici, irlandezi, americani sau germani. Astfel ca strategia conservatoare – care a reusit totusi sa scoata randamente de peste 10% – va avea de furca cu politicile mult mai agresive ale concurentei.

  • Zerouri la orizont

    Pentru un business plan cat mai corect, advertiserii ar trebui sa urmareasca si pitchurile internationale, dar si miscarile de business anuntate la anul. Fuziunea HVB-Tiriac-Unicredit si privatizarea CEC sunt exemple de tranzactii care pot reconfigura portofoliile in 2007-2008.


    Regula in new business-ul din industria de publicitate este ca nu este nici o regula. De pilda, nu orice intrare de companie pe piata se soldeaza neaparat cu modificari la nivel de portofoliu in cazul agentiilor care lucreaza pentru compania respectiva in reteaua de care apartin. Un exemplu este Vodafone, care in Romania a continuat sa colaboreze cu McCann Erickson (Interpublic) dupa achizitia Connex, desi in multe piete in care opereaza, compania lucreaza pe partea de servicii de strategie si creatie cu JWT (WPP), agentia globala a Vodafone inca din 2002. Iar in materie de servicii media, Vodafone a operat la nivel international cateva schimbari in ultimul an. In urma unor pitchuri (licitatiile facute de companii pentru a-si desemna agentiile de publicitate partenere), Vodafone a ales sa lucreze cu OMD (parte din Omnicom), in Germania in august 2005, apoi in Republica Ceha (la circa o jumatate de an dupa achizitia operatorului local, valoarea contului fiind de 20 de milioane de euro, conform presei straine), iar in vara acestui an Vodafone a ales sa lucreze cu OMD si in Italia (un business atras similar celui din Germania, de cca. 120 mil. euro).


    In Romania, Vodafone nu a dat semne ca ar vrea sa schimbe agentia – McCann Erickson prestand atat servicii de creatie si strategie, cat si de media pentru clientul sau. Oficialii operatorului de telefonie mobila declarau pentru BUSINESS Magazin inca de anul trecut, inainte de rebranding, ca agentia cu care va lucra Vodafone in Romania va ramane aceeasi – McCann Erickson. Tot anul trecut, Bogdan Enoiu, managing director si actionar minoritar in McCann, spunea pentru BUSINESS Magazin ca agentia sa urma sa ruleze 90% din business-ul comunicarii Vodafone, restul de 10% revenindu-i agentiei Scala JWT (agentia care este responsabila de strategia de marca a Vodafone la nivel mondial, dar care, prin contractul cu Vodafone, ii lasa clientului libertatea de a lucra cu ce agentie vrea pe plan local). In acelasi timp, Scala JWT, prezenta in Romania prin contract de afiliere, a facut demersuri vizibile de consolidare a echipei in 2006: in mai putin de un an, la Scala au avut loc schimbari radicale in pozitii cheie, agentia aducand un nou director financiar, un nou director de creatie, un nou director de business development si, in cele din urma, operand modificarea si la nivel de director general.


    „Vodafone va fi un client interesant de urmarit la anul“, crede Roxana Dumitru, director de new business la Leo Burnett & Target, in discutia cu BUSINESS Magazin despre cele mai mari conturi pe care agentiile de publicitate si de media si le vor disputa la anul (Vodafone nu a facut niciun comentariu, pana la inchiderea editiei, despre supozitiile unor surse din industrie care se asteapta ca in decembrie sa expire contractul cu B.V. McCann Erickson). Mergand pe ipoteza ca agentiile de retea stau cu ochii pe pitchurile internationale si spera sa atraga business la nivel local – se poate presupune ca poate nu a fost intamplatoare nici miscarea OMD de a-si consolida afacerea anul trecut, in urma parteneriatului incheiat cu Media Direction (tot Omnicom), pentru cresterea fortei de negociere in achizitia de spatiu publicitar. De  notat ca la vremea respectiva, oficialii OMD Romania negau vreo legatura intre faptul ca reteaua a castigat clientul Vodafone pe diverse piete europene si parteneriatul respectiv cu Media Direction (agentie care face parte dintr-un grup – Graffiti / BBDO – aflat el insusi intr-un proces de consolidari in 2006). „Exista cateva reasezari majore in telecom la nivel mondial“, spune Manuela Necula, care conduce operatiunile grupului Ogilvy in Romania, vorbind despre miscarile de conturi estimate pentru 2007 ca urmare a unor pitchuri internationale. „Orange a fost din ce in ce mai apropiat de agentiile din grupul Publicis, dar e greu de estimat care va fi evolutia, date fiind plecarile de la varf de la headquarter-ul Publicis. Vodafone are ca agentie de brand in foarte multe tari pe JWT din WPP, dar nu stiu in ce masura acestea se vor reflecta ca atare si in piata noastra“, spune ea.


    Ce miscari se vor produce in zona telecom adusa in discutie de Necula? Cosmote – care anul trecut si-a declarat intentia de a deveni printre primii cinci spenderi de publicitate in Romania in viitorul apropiat – spune prin directorul sau de marketing, Costas Kapetanopoulos, ca nu are de gand sa-si schimbe agentiile (Cohn & Jansen pe partea de creatie si United Media pe partea de media – aceasta din urma infiintata special pentru a rula bugetele de reclama ale Cosmote, estimate la cca. 10 mil. euro in 2005 si 2006).


    In cazul lui Orange, niste schimbari de agentii nu sunt insa excluse, este de parere Roxana Dumitru de la Leo Burnett, aducand drept argument miscarile la nivel international din aceasta primavara despre care vorbea si Manuela Necula (este vorba despre o revizuire a contului sau paneuropean, estimat la 200 de milioane de dolari, in urma caruia Orange a ales sa lucreze cu doua agentii din grupul Publicis si cu Euro RSCG, parte din grupul Havas). La vremea respectiva, Orange Romania nu se pronunta asupra consecintelor licitatiei in Romania, insa niste semne a dat deja in acest sens: campania „Hide & Seek“ care ruleaza in prezent pe TV (septembrie-octombrie) nu e semnata de agentia sa traditionala Tempo, ci de Wieden & Kennedy din Londra. Iar pe partea de media (buget estimat la cateva milioane de euro anual), Sorin Doru, fostul media director de la Opti Media si in prezent managing partner al agentiei de consultanta si audit media Media Hub Consultants, spune ca „are senzatia ca si Orange e la final de contract cu Initiative Media“, nefiind totusi sigur de aceasta informatie (el aducand ca probabilitate faptul ca 2007 sa fie ultimul an de contract).


    Agentiile romanesti nu se uita numai la pitchuri cand vine vorba de prospectarea de clienti. Ci si la miscarile din mediul de afaceri. Cazurile in care diversele tranzactii s-au resimtit si la nivelul mutarilor de clienti in industria de publicitate nu sunt putine. Este cazul Petrom care, in urma achizitiei de catre OMV, a inceput sa lucreze de anul trecut cu TBWA/Merlin, una dintre agentiile OMV pe plan international (bugetul de media fiind rulat de MediaCom, parte din Grey Romania). Un exemplu recent ar fi mutarea clientului BCR pe partea de creatie de la Leo Burnett & Target la Y&R/Team Advertising (august), ca urmare a achizitiei BCR de catre Erste (Y&R fiind agentie partenera Erste pe plan extern). De notat ca BCR – despre care unii publicitari spun ca ar fi un spender de publicitate de top in categoria sa – si-a schimbat si agentia de media in acest an, plecand de la Starcom Media (parte din Leo Burnett) la Media Investment (The Group).


    Vazute tocmai din unghiul acestor  precedente, cele doua mari miscari din domeniul bancar asteptate anul viitor – fuziunea HVB-Tiriac cu Unicredit si privatizarea CEC par sa fie asteptate cu interes printre oamenii de publicitate in perspectiva lui 2007 si 2008. Prima pe lista – prin prisma proximitatii – ar fi fuziunea HVB-Tiriac cu Unicredit, banca ce va rezulta in urma acestei miscari (la anul) urmand a gestiona un buget de marketing estimat de unii specialisti la cca. 10 milioane de euro (rebranding, comunicare in media, productie etc.). Ce agentii isi vor disputa noul client? Va organiza banca un pitch pentru desemnarea unor noi agentii, va continua parteneriatele existente sau isi va alinia partenerii de comunicare pe filiera internationala (cum a facut Erste, de pilda)? Oficialii HVB-Tiriac – banca ce lucreaza cu Headvertising pentru servicii de creatie si cu MediaCom Romania (parte din Grey) pentru servicii media – spun ca „nu au fost luate inca decizii in acest sens“. Insa, conform unor surse BUSINESS Magazin, Unicredit – care va ingloba HVB-Tiriac anul viitor – s-ar afla in proces de desfasurare a unui pitch international pentru selectarea unei retele media care sa implementeze noua strategie de marca rezultata in urma fuziunii cu HVB.


    „Este de asteptat ca, incepand cu 2007, Unicredit sa opereze aceasta aliniere si in Romania. Bugetul estimat pentru Romania ar putea fi in jurul a 3 mil. euro“, a declarat un apropiat al acestui proces pentru BUSINESS Magazin, sub protectia anonimatului. De notat in acest context ca bugetele de media ale Unicredit sunt gestionate de Brand Connection, o agentie cu o cifra de afaceri de 684.000 de euro in 2005 (pe partea de creatie, Unicredit lucrand cu Friends Advertising, tot o agentie de talie mica, cu o cifra de afaceri de 1,5 mil. euro anul trecut). „Banuim ca va fi unul din pitchurile importante in viitorul apropiat“, spune Mirela Angelescu, client service director la GMP despre efectul pe care fuziunea HVB-Tiriac cu Unicredit o va avea pe piata de publicitate. Iar efectele se vor simti la nivelul intregii categorii, da de inteles si Cosmin Radoi, director de new business la Foote, Cone & Belding (FCB). „In masura in care noul grup va avea obiective indraznete, fuziunea ar putea accelera cresterea unei categorii (financiar-bancar) si asa dinamice, cu efecte benefice pentru toata piata: competitia va fi mare, iar investitiile pe masura“. Traian Nuta, brand development manager la Grey Worldwide, subliniaza si el ca influenta benefica pe care fuziunea respectiva – urmata de un demers firesc de comunicare a noii entitati la nivel de imagine corporatista si de produse – o va avea asupra cresterii bugetelor din categoria financiar-bancara. El aduce in discutie, in acelasi context, si contributia pe care privatizarea CEC – prin demararea campaniilor de comunicare ulterioare (inexistente in prezent) – o va avea din aceeasi perspectiva: a cresterii investitiilor sectorului bancar in media. Moment pe care Radoi il vede petrecandu-se peste doi ani. „Experienta ne-a demonstrat ca exista o perioada de doi ani de la momentul preluarii unei institutii financiare de asemenea marime pana la momentul relansarii ei“, spune el.


    Daca agentiile romanesti asteapta cu nerabdare licitatiile locale de la anul, respectiv alinierile de clienti (ca urmare a miscarilor de pe plan international), acest lucru pare sa depinda de ponderea pe care acestia o vor aduce in business-ul agentiilor. Marile tranzactii de pana acum – din telecom, banci, sectorul alimentar, retail, petrol etc. – puse in raport cu planurile de afaceri ale agentiilor de publicitate, se impart in doua categorii, crede Cosmin Radoi: „Cu plus sau cu minus in dreptul profitului“. Mirela Angelescu de la GMP aduce in discutie un impact general asupra pietei. „Per ansamblu, marile tranzactii inseamna crestere de business.“ Intrebarile ar fi cu cat si pentru cine.

  • Cu ochii spre 2007

    Pentru a vedea ce categorii de clienti si ce advertiseri ar trebui sa aiba in vizor agentiile si oamenii de vanzari din media, BUSINESS Magazin a solicitat sprijinul a peste zece agentii de publicitate. In urma raspunsurilor primite, a selectat urmatoarele:

     

    PE CATEGORII: Alimentar, financiar, retail, telecomunicatii (gratie licentelor noi 3G), dezvoltatorii de ansambluri rezidentiale, jucatorii din energie, sistemul privat de pensii.

     

    PE CLIENTI: Un advertiser nou, deja intrat in planurile pentru 2007 este producatorul israelian de lactate Tnuva (Universal McCann). Iar printre mutarile de conturi importante asteptate in 2007-2008 (nu neaparat sigure) ca urmari a unor pitchuri internationale / parteneriate in retea ar putea fi Orange, Vodafone, Unicredit (dupa  ce va ingloba HVB-Tiriac), Danone, Colgate-Palmolive (acestea doua pe partea de media), Unilever (surse BUSINESS Magazin spun ca Unilever si-ar revizui bugetul de media la nivel local, estimat la circa 7 mil. euro); Dacia-Renault (ar putea organiza pitch de media, este o presupunere a unui interlocutor).

     

    SURSE: INTERLOCUTORII PENTRU ACEST ARTICOL;

    SURSE BUSINESS MAGAZIN. PRINTRE AGENTIILE SOLICITATE, DAR CARE NU AU OFERIT INFORMATII SE NUMARA: GRUPUL GRAFFITI / BBDO, MCCANN ERICKSON, SCALA JWT, YOUNG & RUBICAM, ZENITH MEDIA.

  • MILIOANELE DE MIJLOC

    Plecand de la premisa ca peste trei sferturi din mesajele publicitare se adreseaza clasei de mijloc si ca ponderea acesteia in populatia Romaniei este estimata de sociologi acum la 20-25%, se poate deduce ca cei circa un sfert dintre romani – membrii clasei mijlocii – genereaza peste trei sferturi din consumul total. Ce tip de afaceri au hranit acestia in ultimii ani?

     

    CURATENIE SI INGRIJIRE PERSONALA: Intre 2001 si 2005 au avut loc cresteri mai importante la produsele universale de curatat – 141%; produse pentru spalat vase – 35%; detergenti – 25%; pasta de dinti – 12%; sapun – numai 4% in volum (din cauza cresterii cererii pentru sapun lichid).

     

    CAFEA MACINATA: Consumul a inregistrat o crestere de 39% in 2001 fata de 1998 si, apoi, o crestere de 64% in 2005.

     

    SUPERMARKETURI: Ponderea supermarketurilor, ca loc de aprovizionare, a crescut de la 2% la 16% intre 1998 si 2005, in detrimentul pietelor si tarabelor, care au inregistrat o scadere de la 19% la 5%.

     

    TELECOM: Anul trecut, romanii au vorbit cu 4,2 mld. minute pe telefon mai mult decat in 2003 (17,5 mld. vorbite in 2005 versus 13,3 mld. in 2005). Cea mai mare crestere a traficului s-a inregistrat de pe telefonul mobil in strainatate – de la 400.000 de minute vorbite in 2003 la 1 milion anul trecut (mai mult decat dublu). Pe locul al doilea ca ritm de crestere s-a situat traficul intre telefoanele mobile (de la 30,5 milioane de minute vorbite in 2003 la 49,7 milioane in 2005). Iar numarul utilizatorilor de telefonie mobila s-a dublat in acelasi interval, de la 7,03 la 13,3 milioane.

     

    TURISM: Circulatia turistica externa a crescut cu 36,8 de procente in 2005 fata de 2004. 230.584 de turisti romani au petrecut concediul in strainatate, pe primul loc in preferintele acestora situandu-se Grecia cu o crestere de 67,3%, urmata de Italia, Turcia, Spania si Franta.

     

    BANCI:  Creditul pentru populatie a crescut de peste 50 de ori in ultimii 5 ani. Creditele de consum le depasesc de trei ori pe cele pentru locuinta (in zona euro, structura este diametral opusa: 32% credit de consum vs. 68% cel ipotecar sau imobiliar).

     

    AUTO: In iulie 2006, vanzarile de autoturisme autohtone au crescut cu aproape 50% fata de perioada similara a anului trecut. Anul trecut, vanzarile totale de autoturisme au avut o crestere de 48,5%.

     

    SURSE: GFK; ANRC; FEDERATIA PATRONATELOR DIN TURISMUL ROMANESC; COMPANIILE

  • PROFETII DESPRE TRECUTUL UNEI TRECUTE CLASE MIJLOCII

    Intr-un articol publicat anul trecut in Revista 22, analistul si politologul Silviu Brucan facea o analiza a aparitiei clasei mijlocii in Romania. Mai jos, o selectie a celor mai importante pasaje referitoare la aceasta:


    MOSTENIREA COMUNISTA: In plan social, Romania a pornit in decembrie 1989 cu un handicap serios fata de tarile central-europene. In Cehoslovacia, Ungaria si Polonia, in urma Primaverii de la Praga si, respectiv, a reformei lui Kadar si a valului reformist incurajat de Rakowski, se formase chiar in perioada finala a comunismului un puternic strat social intermediar cu un nivel material si cultural de viata tipic clasei mijlocii (casa in proprietate, automobil, cheltuieli culturale semnificative, vacante in strainatate). Desi statistica oficiala ocolea acest fenomen, sociologii occidentali apreciau aceasta clasa mijlocie emergenta la cote de circa 30% din populatia activa in Cehoslovacia, in Ungaria 20-25%, iar in Polonia 15%. In Romania, ponderea unei categorii sociale mai instarite – exceptand nomenclatura de partid – reprezenta doar 4-5% din populatia activa. Ca structura sociala, Romania anului 1989 ramanea devotata tripticului stalinist: doua clase (muncitorimea si taranimea), plus o categorie sociala, intelectualitatea.


    POSTDECEMBRIST: 1990 si 1991 au fost ani de incremenire a structurii sociale, din cauza orientarii sociale conservatoare a FSN. Transformarile incep sa apara dupa 1995: clasa muncitoare se afla in plina decadere, scade numeric si isi pierde prestigiul social (cultivat de partidul lui Ion Iliescu dupa 1990), iar taranimea e scindata (ca urmare a promulgarii in 1991, sub guvernul Petre Roman, a Legii Fondului Funciar – o reforma agrara tip secol al XIX-lea, cum o eticheteaza Silviu Brucan, care a faramitat la maximum suprafata arabila a tarii si a devastat infrastructura agriculturii romanesti).


    ACUM ZECE ANI: Incep sa apara, in schimb, noile forte sociale: clasa mijlocie si un strat superior de miliardari (upper middle class). In campania electorala din 1996 se face simtita pentru prima data prezenta noilor clase sociale. Clasa mijlocie (de ordinul sutelor de mii) si capitalistii (zeci de mii) coloreaza o parte a spectrului politic, determinand afirmari mai cutezatoare in programele partidelor politice, oscilatii semnificative in sanul puterii, si deplasand spre centru-dreapta punctul de atractie al mediului politic.


    CU FORCEPSUL: Cum a luat nastere la noi clasa mijlocie? Cu forcepsul. Economia de piata nu prinde viata si nu poate functiona numai cu muncitori si tarani. Ea are nevoie de negustori si intermediari, antreprenori si patroni, vanzatori si afaceristi, chiaburi si agronomi. De aceea, formarea acestei clase este vitala si urgenta. Ea nu poate urma ritmul lent de decenii din Occident. Am fost martorii unei aparitii sociale abrupte, fortate, accelerate, in care scopul scuza mijloacele, scrie Brucan.


    PRIMII CAPITALISTI: Dupa revolutia din decembrie 1989, clasa capitalistilor s-a format in principal pe socoteala statului administrator al tuturor bogatiilor, prin rapt din valorile imobiliare, din fondurile fixe si chiar din capitalul social al intreprinderilor de stat. Bineinteles, in primele randuri ale acestui rapt pe scara larga s-au aflat nomenclatura de partid si birocratii de stat, inclusiv securistii aflati in pozitii strategice care le permiteau sa opereze in graba si cu cea mai mare eficacitate. (Silviu Brucan descrie in cartea sa „Stalpii noii puteri in Romania“ cum au aparut primii miliardari la noi).


    PRIMUL ELECTORAT: La alegerile din 2004, Alianta s-a pozitionat ferm la centru-dreapta, indreptandu-si atentia mai ales spre clasa mijlocie. Punctul cel mai senzational al programului sau a fost cota unica de impozitare de 16%, inclusiv reducerea cotei impozitului pe profit de la 25% la 16%. Desi cota unica este inechitabila din punct de vedere social, ea este menita sa satisfaca in mod evident mediul de afaceri si astfel sa atraga si categoriile sociale care-si pun sperante in dinamizarea economiei. Reactia PSD nu a intarziat sa apara. Liderul de atunci Adrian Nastase considera ca PSD trebuie sa-si creeze pe langa bazinul sau electoral traditional, „un al doilea bazin electoral din clasa mijlocie“.

  • CINE FACE PARTE DIN CLASA MIJLOCIE

    Desi parerile asupra componentei si caracteristicilor clasei mijlocii din Romania sunt impartite, exista totusi cateva criterii care o definesc, potrivit specialistilor consultati pentru acest articol:

    OCUPATIE: Antreprenori, liber profesionisti, top si middle manageri, tehnocrati, functionari din domeniul serviciilor etc.


    STUDII: Superioare si colegiu (rareori doar liceu).


    VARSTA: Majoritatea au intre 30 si 45 de ani


    VENIT PE GOSPODARIE: min. 800-1.000 USD


    PROVENIENTA: Urbanul mare


    LIFESTYLE: Isi fac cumparaturile in magazine mari; calatoresc; sunt utilizatori frecventi de Internet; au un nivel de viata cel putin bun


    IMPARTIRE: 1. Lower Middle Class – tineri profesori, medici, functionari etc. Sunt mai putin ocupati, nu au mobilitate crescuta, au placeri simple; 2. Middle Middle Class – profesionisti IT, din arte liberale, middle manageri, avocati, jurnalisti, oameni din publicitate. Sunt dinamici, petrec mult timp in afara spatiului domestic (sala de sport, pub-uri etc.); 3. Upper Middle – executivi, actionari, manageri de top; sunt foarte ocupati, consuma produse de lux, au mobilitate crescuta.

  • EI SUNT TINTA

    Atunci cand isi dezvolta si promoveaza produsele, companiile se uita la tipologiile consumatorilor lor in aceeasi masura in care se uita si la veniturile acestora. Categoria profesionistilor activi – care a crescut cu 7% in trei ani – este considerata ca fiind reprezentativa pentru clasa mijlocie. Pe locul al doilea s-ar situa categoria familistilor.

    2002-2003

    2003-2004

    2004-2005

    PROFESIONISTII ACTIVI

    15%

    18%

    21%

    Vor mai mult de la viata si iau masuri in acest sens; pentru ei este important sa fie priviti cu respect si considerati oameni de succes; sunt preocupati de propria imagine: poarta hainele corespunzatoare, conduc masina potrivita etc.

    FAMILISTII SEDENTARI

    20%

    22%

    23%

    Sunt motivati de valori cum ar fi familia, siguranta, increderea; Viata lor este centrata in jurul familiei; chiar daca isi doresc produse de calitate, intotdeauna fac compromisuri in favoarea pretului; nu petrec mult timp in afara activitatilor de familie; sunt mari consumatori de TV.

    TRADITIONALISTII PASIVI

    28%

    25%

    28%

    Au senzatia ca lucrurile nu mai sunt la fel de bune ca odinioara; le displace noutatea si nu cred in produsele inovatoare; sunt dictatoriali, distanti si cred ca subordonatii si copiii trebuie supervizati, nu si ascultati, iar locul femeii este acasa.

    SOFISTICATII

    3%

    4%

    6%

    Sunt povesti de succes vizibile; au reusit in domeniile lor si sunt increzatori in abilitatile proprii, dar si in pozitia acestora; stiu ca sunt oameni de succes, la fel si cei din jurul lor; locuinta lor, automobilul, vestimentatia, stilul lor de viata vorbesc de la sine.

    NOSTALGICII PASIVI

    34%

    31%

    22%

    Sunt cei cu probleme financiare, preocupati sa isi duca viata de zi cu zi; de regula sunt pensionarii sau cei cu multi copii; sunt pesimisti si cred ca viata a fost nedreapta cu ei; sunt furiosi, ostili si vor sa se intoarca la vechiul sistem.

    SURSA: TGI (TARGET GROUP INDEX) 2005 – ULTIMELE INFORMATII DISPONIBILE; PROCENTELE REPREZINTA PONDEREA DIN ESANTIONUL CERCETAT: PESTE 1.600 DE PERSOANE ADULTE DIN MEDIUL URBAN