BusinessMagazin

Blog

  • Dati drumul la CV-uri! Vedeti aici cine angajeaza si ce se cauta

    Unsprezece mii de locuri de munca vacante la 765.000 de someri
    nu inseamna mult. 11.000 de locuri de munca vacante aparute dupa un
    an in care cine isi gasea de munca se putea considera norocos
    inseamna insa un semnal mai mult decat incurajator. Arata, cu alte
    cuvinte, ca in economie lucrurile incep sa se miste, iar companiile
    au depasit starea de panica de anul trecut si vor sa-si
    reintregeasca echipele.



    Datele adunate de recrutori arata ca in aceasta primavara
    angajatorii au scos cu 30% mai multe posturi libere decat aveau in
    toamna, spre exemplu, iar Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei
    de Munca (ANOFM) a anuntat recent aproape 10.000 de locuri de munca
    vacante, in toata tara. “Numarul cel mai mare de oportunitati de
    cariera este oferit de industriile IT&C, BPO (Business Process
    Outsourcing) si de companiile care si-au dezvoltat centre regionale
    in Romania, care deservesc filialele din Europa cu servicii de
    contabilitate, achizitii, colectare de creante, managementul
    contractelor, resurse umane, suport IT si relatii cu clientii”,
    enumera Dragos Gheban, directorul de dezvoltare al companiei de
    consultanta in resurse umane Catalyst Recruitment Solutions si
    organizatorul editiei de primavara a Targului Angajatori de
    Top.



    Daca ar fi sa faca topul celor mai numeroase posturi
    disponibile, Gheban ar aduce vesti bune in special pentru doua
    categorii de specialisti – cei in IT si contabilitate. Nu cu mult
    timp in urma, Paul Friciu, seful Gameloft Romania, spunea, intr-o
    discutie cu BUSINESS Magazin, ca, in ciuda aparentelor, problema nu
    este lipsa locurilor de munca, ci a candidatilor compatibili cu
    cerintele actuale. “Si maine, daca as gasi, as angaja 35 de oameni,
    chiar si studenti, fara experienta, pe care sa-i specializam aici,
    numai ca nu avem candidati”, spunea atunci Friciu, subliniind ca
    era vorba chiar de salarii peste media pietei, avand in vedere ca
    un junior putea castiga si 800 de euro pe luna.



    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei BUSINESS
    Magazin.

  • O criza cat norul de neagra

    Pierderi din vanzari – peste 1,7 milioane de euro, rambursari –
    aproximativ 450.000 de euro, costuri de operare de pe alte
    aeroporturi – aproximativ 30.000 de euro, reprogramarea pasagerilor
    pe zboruri ulterioare – aproximativ 300.000 de euro. Dincolo de
    agitatia care a cuprins aeroporturile si piata de aviatie in
    general in zilele dintre 16 si 21 aprilie, Sherif Ussama, noul
    director general al Blue Air, a contabilizat zi de zi pierderile pe
    care i le-a adus eruptia vulcanului Eyjafjallajökull. Joia trecuta,
    pe finalul anularilor de zboruri, numarase deja pierderi de 2,45
    milioane de euro pentru companie, cat nu a avut Blue Air pierderi
    nete in niciun an – din 2005, cand a fost infiintata, incoace.


    Nu numai Blue Air a iesit pe minus in 2009 – si Carpatair,
    compania de la Timisoara controlata si condusa de omul de afaceri
    Nicolae Petrov a avut primul an fara profit net de la infiintarea
    companiei in urma cu zece ani. TAROM a pierdut in 2009 peste 20 de
    milioane de euro si incepuse 2010 agresiv, sperand sa castige
    profit din volumul de pasageri, dar si din exploatarea cat mai buna
    a segmentelor pe care este lider de piata. De aceea, la inceputul
    acestui an orice director de companie aeriana vorbea fara retineri
    despre subiecte sensibile precum sansele de revenire a industriei
    in 2010, despre cat de greu a fost 2009, despre faptul ca piata de
    profil trebuie sa o ia din nou de la capat sau despre competitia
    dintre aviatia traditionala si low-cost. Doar despre profit aveau
    retineri sa vorbeasca si nu e de mirare.

    Pentru Sherif Ussama, care tocmai a preluat pozitia de director
    general, e cu atat mai greu: a fost pus in fruntea companiei lui
    Nelu Iordache si pentru a aduce profit companiei in 2010, insa
    acest lucru s-a indepartat semnificativ acum.

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei BUSINESS
    Magazin.

  • Recuperatorii de creante in telecomunicatii au tot mai mult de lucru

    “Primele sunt datoriile la intretinere. Urmeaza cele pentru
    utilitati si ratele la banci. Si de-abia apoi se intrezaresc pe
    lista si facturile de telefonie sau internet”, observa Alexandra
    Rusen, sefa departamentului de colectare al creantelor acumulate de
    persoanele fizice din cadrul Coface Romania, filiala locala a
    companiei franceze de asigurare a riscului comercial, care a
    dezvoltat in ultimii ani si un business de recuperare de creante.
    Rusen regaseste aceasta ordine a prioritatilor la cei mai multi
    dintre cei aproximativ 85.000 de clienti ai operatorilor de
    telecomunicatii care nu si-au mai platit facturile in decursul
    ultimului an, la care se mai adauga alte 15.000 de companii ajunse
    in aceeasi situatie. “Datoriile pentru servicii telecom nu erau o
    raritate nici pana acum, dar par sa fie tot mai multe in ultima
    perioada”, spune Rusen.

    Un prim semnal ca problema se adanceste este faptul ca
    operatorii de telefonie mobila nu mai reusesc sa se descurce pe
    cont propriu si incep sa externalizeze facturile nerecuperate catre
    firme specializate, mult mai repede si pentru sume mai mici decat
    pana acum. Este adevarat, intotdeauna au existat si situatii cand
    facturile au ramas neachitate, iar eforturile de recuperare a
    acelor creante n-au dat rezultat. In anii trecuti insa,
    recuperatorii intrau in ecuatie dupa cel putin un an, in timp ce
    acum, intervalul s-a redus la jumatate. Sau chiar la mai putin,
    dupa spusele Alexandrei Rusen, care primeste cazuri de la operatori
    chiar si dupa 60 de zile de intarziere a platii. “Timpul inseamna
    bani”, enunta Isabela Iacob, managing director in cadrul companiei
    de colectare Kruk. Par s-o fi inteles acum si operatorii: “Cu cat
    mai repede se ia decizia de a externaliza creantele, cu atat
    procesul de recuperare este mai scurt si mai eficient”.

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei BUSINESS
    Magazin.

  • Ce va negocia FMI cu Grecia

    Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri economice si
    monetare, a declarat ca in cazul creditului de 20 de miliarde de
    euro pentru Romania, UE si FMI au ajuns la un acord in privinta
    recomandarilor fiscale “dupa anumite dificultati initiale”. “Nu e o
    competitie pentru putere intre cele doua institutii. Este vorba de
    traditiile institutionale diferite si de reguli si practici
    intrucatva diferite”, a adaugat Olli Rehn.

    De data aceasta, in negocierile cu Grecia, atitudinea mai blanda
    a FMI ar urma sa prevaleze fata de cea a UE, judecand dupa

    declaratia lui Rehn     ca va sugera un termen mai indepartat,
    undeva dupa 2013, pana la care Grecia ar trebui sa ajunga la un
    deficit bugetar sub 3% din PIB – limita impusa de reglementarile
    bugetare ale UE – in loc de 2012, cum ar dori ministrii de finante
    din zona euro.

    Seful Comitetului Financiar si Monetar al FMI, Youssef
    Boutros-Ghali, a insistat, sambata, ca FMI este acum o alta
    institutie, mai putin rigida in privinta politicilor bugetare,
    concentrata in schimb asupra cresterii economice si a efectelor pe
    care imprumuturile sale le au asupra saraciei, a distributiei
    veniturilor si a altor chestiuni sociale. Boutros-Ghali chiar a
    subliniat ca directorul executiv al FMI, Dominique Strauss-Kahn, a
    fost in 2008 primul oficial care a pledat pentru cresterea
    cheltuielilor bugetare ca mijloc de a combate criza economica.

    Grecia este in plin proces de negociere cu FMI si UE, pe
    parcursul acestei saptamani, asupra pachetului de asistenta
    financiara estimat la 45 de miliarde de euro, din care 30 de
    miliarde ar urma sa vina de la statele membre ale zonei euro, iar
    circa 15 miliarde de la FMI, in transe conditionate de indeplinrea
    anumitor parametri de performanta fiscala.

    In esenta, principalele puncte de discutie
    sunt reforma sistemului de asistenta medicala si de pensii,
    respectiv eliminarea risipei de bani din sistem, si liberalizarea
    pietei muncii. Intr-un interviu recent pentru o revista austriaca
    si     citat de
    publicatia elena Capital    , Dominique
    Strauss-Kahn a apreciat ca “singura solutie eficienta pentru Grecia
    este deflatia. Exact acelasi lucru l-a recomandat si Comisia
    Europeana (…) Va fi dureros. Va insemna salarii mai mici si preturi
    mai scazute. Grecia trebuie sa se intoarca inapoi pe drumul pe care
    a inaintat in ultimii ani (…) Nu exista alta cale pentru greci
    decat sa-si majoreze competitivitatea”.

    Saptamana trecuta, Grecia a cerut oficial activarea mecanismului
    de sprijin financiar FMI-UE convenit la 24 martie, avand in vedere
    atat apropierea termenului de 19 mai, cand ajung la scadenta
    obligatiuni in valoare 8,5 miliarde de euro, cat si faptul ca pe
    parcursul ultimelor zile, costurile de finantare au crescut la
    niveluri record. Randamentul obligatiunilor grecesti la zece ani a
    depasit 8%, astfel incat, daca tara ar vrea sa se imprumute la
    costurile curente pentru a-si refinanta datoria de 39 de miliarde
    de euro care va ajunge la scadenta in urmatoarele 12 luni, aceasta
    ar adauga inca 1,4-2,5 miliarde de euro anual la costul datoriei.
    Conform
    Reuters    , rezultatul ar fi ca deficitul bugetar ar creste cu 1%,
    ceea ce ar compromite efortul guvernului de a reduce anul acesta
    deficitul cu 4%, la 8,7% din PIB.


    The Wall Street Journal     apreciaza ca negocierile vor fi insa
    dure, pentru ca niciodata pana acum FMI nu a cerut vreunei tari
    europene sa-si restructureze datoria drept conditie pentru
    acordarea de imprumuturi, ceea ce s-ar putea intampla insa in cazul
    Greciei, dat fiind ca FMI ar putea percepe ca insuficient pachetul
    de 45 de miliarde de euro in raport cu problemele Atenei. “FMI ar
    putea constata ca socotelile nu se potrivesc si ar putea conchide
    ca e nevoie fie de o restructurare a datoriei, fie de sume masive
    de bani in plus”, apreciaza Susan Schadler, fost oficial al FMI
    pentru Europa.

  • OTP discuta cu Carabulea cumpararea Carpatica

    OTP Bank, cel mai mare grup financiar maghiar, este in discutii
    cu omul de afaceri sibian Ilie Carabulea pentru cumpararea
    pachetului de control la Carpatica, una dintre putinele banci cu
    actionariat privat romanesc, afirma surse din piata financiara.

    “Sefii grupului OTP au avut o intalnire cu Ilie Carabulea si
    consilierii sai si i-au inaintat o oferta pentru cumpararea unui
    pachet de 70% din actiunile bancii”, spun sursele citate.

    Cititi mai multe pe
    www.zf.ro

  • Vacanta de vara, pe cont propriu sau prin agentie?

    Consultantii in turism si reprezentantii agentiilor prezinta
    pentru Gandul avantajele si dezavantajele celor doua tipuri de
    vacante, luand in calcul costurile, dar si aspectele particulare
    ale fiecarei optiuni.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Cum am pierdut in 2010 fonduri europene de 875 milioane de euro pentru drumuri si cai ferate

    Limitata de deficitul bugetar impus de FMI si incapabila sa
    reduca cheltuielile cu functionarea statului, Romania a fost
    nevoita sa refuze bani europeni nerambursabili care totalizeaza 875
    milioane de euro.

    Din fondurile nerambursabile de preaderare (programul ISPA) ar
    fi putut fi cheltuti in acest an, pentru proiecte de
    infrastructura, 453 milioane de euro, insa au fost alocate doar 156
    milioane. Totodata, Ministerul Transporturilor ar fi putut investi
    din fonduri europene post-aderare 848 milioane de euro, din care nu
    s-a permis prin bugetul de stat decat cheltuirea a 270 milioane de
    euro.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Revista presei economice din Romania

    Potrivit ziarului Gandul, locuintele
    din cartierele bune ale Capitalei     au pierdut pana la 50% din pret in ultimii
    doi ani    , astfel ca niciun proprietar nu mai cere
    acum peste 2.000 de euro/mp. Acelasi ziar precizeaza ca scaderea
    numarului de posturi ocupate si taierile de sporuri sau de prime au
    adus o economie de aproape 150 de milioane de euro in februarie la
    bugetul de salarii, fata de ultima luna din 2008. In total, din
    decembrie 2008 pana in februarie 2010 au fost concediati 36.404
    angajati din sectorul public, ceea ce inseamna ca pentru fiecare 10
    angajati dati afara din mediul privat, statul a concediat cate un
    singur bugetar.

    Ziarul Adevarul il citeaza pe Mihai
    Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI, care sugereaza
    ca     Fondul cere “o ajustare fiscala” in acest
    an     – respectiv ar putea lua in calcul o noua
    tinta de deficit, peste cea fixata pentru acest an, de 5,9% din
    PIB, dar in nici un caz mai mare decat cea de anul trecut, 7,3% din
    PIB. Adevarul aminteste si ca azi va avea loc deschiderea ofertelor
    pentru licitatia referitoare la administrarea in acest sezon a
    sectoarelor de plaja de pe litoral. In total au fost depuse 139 de
    oferte, cele mai multe pentru plajele din Mamaia, Eforie Nord si
    Vama Veche.

    Compania Nationala de Autostrazi va
    renegocia, luna viitoare, termenele din contractul cu Bechtel
    pentru Autostrada Transilvania, avand in vedere ca sunt anumite
    tronsoane care ar fi trebuit finalizate in 2006, dar suntem deja in
    2010 si inca n-a inceput nimic, anunta Evenimentul Zilei.
    Fara legatura cu Bechtel, ziarul sustine intr-un alt articol
    ca     Romania ii pune pe fuga pe investitorii
    straini    , citand cazuri de proprietari de afaceri
    mici si mijlocii din Elvetia si Germania care decid sa se mute in
    alte tari din cauza coruptiei, a birocratiei sau a infrastructurii
    deficitare.

    Nemultumita de viziunea urbanistica a
    autoritatilor locale de pe litoral, Elena Udrea, ministrul
    turismului,     va incerca sa obtina
    exproprierea     in cazul
    constructiilor din zona lacului Belona din Eforie Nord, informeaza
    Romania Libera. Tot din Romania Libera – FHB Mortgage Bank,
    cea mai importanta banca maghiara de refinantare a creditelor
    ipotecare, ar putea incepe anul acesta activitatea in tara
    noastra.

    Saptamana incarcata la Bursa de
    Valori    , noteaza Ziarul Financiar: nu mai
    putin de 45 de companii au programate adunari generale ale
    actionarilor in aceasta saptamana, investitorii fiind invitati sa
    se pronunte in privinta acordarii de dividende in valoare totala de
    circa 157 milioane de euro si a unor majorari de capital de aproape
    145 milioane de euro. Un alt subiect vizeaza lupta dintre Orange,
    Vodafone si Cosmote pentru clienti, care in ultima vreme a trecut
    de reducerea tarifelor si a inceput sa se axeze pe premii
    substantiale in bani si obiecte.

  • Teo castiga lupta cu sefa loteriei si merge in Parlament

    Teo Trandafir a castigat alegerile din Colegiul 19 al Capitalei
    pentru postul de deputat. Conform numaratorii PDL, candidata
    democrat-liberalilor a obtinut 54,5% din voturi, in timp ce
    reprezentanta PSD-PC si-a adjudecat 45,5% din optiunile
    bucurestenilor din Sectorul 4. Rezultatul vine pe fondul celei mai
    scazute prezente la vot din istoria alegerilor din Romania:
    14,6%.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Economia SUA isi continua cresterea. S-a terminat criza?

    Cresterea Produsului Intern Brut (PIB) din perioada
    ianuarie-martie a fost sustinuta, probabil, de un avans de 3,1% al
    cheltuielilor populatiei, comparativ cu intervalul similar din
    2009, arata rezultatele sondajului.

    Mai multe amanunte pe
    www.mediafax.ro