BusinessMagazin

Blog

  • Locul de basm din ţara noastră despre care puţini români au auzit. Paradisul sălbatic care rivalizează cu Austria şi Elveţia

    Barajul Oaşa este un lac de acumulare pe râul Sebeş, la graniţa judeţelor Alba şi Sibiu, în Munţii Şureanu. Situat la altitudinea de 1255 m, cu o suprafaţã de 441ha şi 136 mil. m3 de apã, este cel mai mare dintre lacurile de acumulare amenajate pe cursul râului Sebeş.

    Barajul Oaşa, amplasat în Defileul Oaşei, este obiectivul principal pentru întreaga amenajare şi a intrat în funcţiune în anul 1979. Este construit din anrocamente (gneise micacee şistoase) cu mascã din beton armat. Are înãlţimea la coronament de 91 m, lãţimea maximã la bazã de 250 m (în zona taluzului), lãţimea la coronament de 10 m şi lungimea maximã de 300 m. Acumularea realizatã, Lacul Oaşa, cu un volum util de 136 mil. m3, are o suprafaţã de 460 ha şi o lungime de aproximativ 6 km. Pentru ridicarea debitului a fost captat râul Ciban. S-a ales ca soluţie acest tip de baraj, deoarece balastul existent în zonã prezenta un procent ridicat de micã, ceea ce îl face impropriu pentru prepararea betonului necesar pentru un eventual baraj arcuit.

    În anul 1980 a fost pusã în funcţiune centrala subteranã Gâlceag, care valorificã potenţialul energetic înmagazinat în lacul Oaşa. Hidrocentrala Gâlceag, de tip cavernã, cu aducţiunea principalã constituitã dintr-o galerie lungã de 8,2 km, este echipatã cu douã grupuri de tip Francis de 75 MW fiecare. De asemenea, prin intermediul Staţiei de pompare Gâlceag ce conţine douã hidropompe cu putere de 10 MW fiecare, acumularea Oaşa primeşte, tot suplimentar, şi apele râului Cugirul Mare (zãgãzuite de barajul de la Canciu). În viitorul apropiat lacul de la Canciu va ma fi alimentat şi de apele râului Cugirul Mic prin intermediul aducţiunii secundare Rîul Mic – Sipcea ( galerie subteranã cu lungimea de cca 3400 m).

    Principalii afluenţi ai râului Valea Frumoasei (numele râului Sebeş pânã la vãrsarea în lac) sunt: Tãrtãrãu, Curpãtu, Sãlãnele, Smida, Valea Mare.

    Peştele predominant în lacul de acumulare este pãstrãvul şi crãietele (boiştean). Barajul este traversat de DN67C (Transalpina) care leagã oraşele Sebeş şi Novaci.

    Sursa: www.wikipedia.org

  • Şapte destinaţii de poveste din România mai puţin cunoscute de turişti

    Transilvania, cu peisajele sale spectaculoase şi bogata sa istorie, atrage anual numeroşi turişti. Totuşi, dincolo de destinaţiile populare precum Castelul Bran şi oraşul Sighişoara, această regiune ascunde adevărate bijuterii mai puţin cunoscute. Iată şapte destinaţii de poveste din Transilvania, care merită să fie descoperite:

    Rimetea

    Situat la poalele Munţilor Trascău, satul Rimetea este cunoscut pentru casele sale albe cu obloane verzi şi peisajele montane impresionante.

    Atracţii: Cheile Turzii, Piatra Secuiului, arhitectura tradiţională.
    De ce merită vizitat: Rimetea oferă o combinaţie unică de istorie, arhitectură şi natură, fiind un loc ideal pentru drumeţii şi relaxare.

    Colibiţa

    O localitate mică situată pe malul unui lac de acumulare în judeţul Bistriţa-Năsăud, Colibiţa este adesea numită „Marea de la Munte”.

    Atracţii: Lacul Colibiţa, drumeţii în Munţii Călimani, sporturi de apă.
    De ce merită vizitat: Colibiţa este perfectă pentru cei care caută linişte, aer curat şi activităţi în aer liber.

    Câlnic

    Un sat mic din judeţul Alba, cunoscut pentru cetatea sa fortificată, inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO.

    Atracţii: Cetatea Câlnic, biserica fortificată, festivaluri locale.
    De ce merită vizitat: Cetatea Câlnic oferă o privire unică în istoria medievală a Transilvaniei şi este un loc excelent pentru explorări istorice.

    Saschiz

    Situat în judeţul Mureş, Saschiz este renumit pentru biserica sa fortificată şi turnul cu ceas.

    Atracţii: Biserica fortificată, turnul cu ceas, peisajele rurale.
    De ce merită vizitat: Saschiz este un exemplu perfect al arhitecturii săseşti şi al tradiţiilor rurale din Transilvania.

    Viscri

    Un sat săsesc din judeţul Braşov, Viscri este faimos pentru biserica sa fortificată şi pentru faptul că este un loc preferat de Prinţul Charles.

    Atracţii: Biserica fortificată, casele tradiţionale, ateliere meşteşugăreşti.
    De ce merită vizitat: Viscri oferă o experienţă autentică de viaţă rurală şi tradiţii săseşti, conservate cu grijă.

    Valea Zălanului

    O vale pitorească în judeţul Covasna, unde Prinţul Charles deţine o proprietate tradiţională.

    Atracţii: Peisaje naturale, drumeţii, turism ecologic.
    De ce merită vizitat: Valea Zălanului este ideală pentru cei care doresc să se deconecteze de la agitaţia urbană şi să se bucure de natură.

    Răşinari

    Un sat tradiţional din judeţul Sibiu, cunoscut pentru casele sale vechi şi atmosfera autentică.

    Atracţii: Casa memorială Octavian Goga, peisaje montane, festivaluri locale.
    De ce merită vizitat: Răşinari oferă o perspectivă asupra culturii şi tradiţiilor din Transilvania, fiind un loc unde timpul pare să fi stat în loc.

    Cititi mai multe pe www.apuseni.info

  • Oaza cu apă rece din Romania: Ştrandul între munţi şi păduri care aduce anual mii de turişti

    Ştrandul Baia de Arieş, din judeţul Alba, inima Munţilor Apuseni, este un modern complex de piscine, fiind vizitat anual de turişti din tot Ardealul.

    Ştrandul are o capacitate de 300 de persoane, care au posibilitatea de a se îmbăia în fiecare zi.

    Program: de luni până duminică între 10.00- 20.00

    Tarife:

    20 lei ADULŢI
    15 lei COPII (3- 18 ani)
    15 lei PENSIONARI

    Şezlongul se poate achiziţionat la preţul de 5 lei.

    Ştrandul Baia de Arieş a fost reabilitat prin intermediul Programului Operaţional Regional 2007-2013. În anul 2016 Ştrandul Baia de Arieş a suferit serioase lucrări pentru modernizare, prin montarea unui nou sistem de încălzire a apei.

  • ANAF se pregăteşte să controleze o nouă categorie de persoane fizice. Cine sunt cei vizaţi şi ce trebuie să facă

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei “ Broşura privind tratamentul fiscal al veniturilor realizate de persoanele fizice din tranzacţionarea jetoanelor nefungibile (NFT, după termenul englezesc nonfungible token)”, care aduce clarificări despre tratamentul fiscal al veniturilor realizate de persoanele fizice din vânzarea NFT-urilor.

    Veniturile obţinute de persoanele fizice din tranzacţionarea jetoanelor nefungibile (NFT, după termenul englezesc non-fungible token) reprezintă venituri impozabile.

    Veniturile impozabile cuprind atât veniturile în numerar (care presupun o remuneraţie financiară), cât şi cele în natură (spre ex. produse, servicii, călătorii etc.) .

    Pentru informaţii suplimentare, ANAF recomandă consultarea următoarelor surse:

    – pe portalul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală www.anaf.ro;

    – la numărul de telefon: 031.403.91.60;

    – la structurile de asistenţă pentru contribuabili din cadrul organelor fiscale teritoriale.

    Puteţi consulta materialul informativ integral al ANAF AICI

     

     

  • ANAF scoate tunurile grele: Încep controalele masive la persoanele fizice. Cine sunt cei vizaţi de aceste controale

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală derulează, la nivel naţional, începând cu luna martie a.c., un program de conformare referitor la veniturile realizate de persoanele fizice care prestează activităţi de înfrumuseţare/întreţinere corporală, continuând astfel iniţiativa, demarată în 2022, de a sprijini contribuabilii din acest domeniu în vederea îndeplinirii obligaţiilor fiscale ce le revin (înregistrare, declarare, plată), conform celui mai recent comunicat al instituţiei.

    Programul de conformare îşi propune să crească gradul de informare a contribuabililor care realizează sau care vor realiza venituri din activităţi de înfrumuseţare şi întreţinere corporală. O informare adecvată va conduce la creşterea nivelului de conştientizare a obligaţiilor fiscale ce derivă din obţinerea unor astfel de venituri şi va reduce riscul penalizărilor/amenzilor în cazul unor controale sau inspecţii fiscale.

    Grupurile ţintă ale acestui program de conformare sunt, pe de-o parte, persoane fizice care obţin venituri din acest gen de activităţi (PFA, ÎI, ÎF, persoane care au absolvit cursurile unor şcoli de profil, alte persoane fizice identificate din surse deschise) şi, pe de altă parte, angajatori care activează în domeniu, furnizori de formare profesională etc.

    Ca şi în anii trecuţi, ANAF va publica materiale informative privind impozitarea veniturilor realizate de persoanele fizice din prestarea de servicii în industria de înfrumuseţare şi va organiza seminarii web cu tema ”Completarea şi depunerea Declaraţiei Unice (Formular 212)”.

    Pentru a beneficia de asistenţă în domeniul fiscal şi pentru a-şi îndeplini obligaţiile fiscale corect şi la timp, contribuabilii pot contacta Call-Center-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, la nr. 031.403.91.60.

     

  • Una rece, alta caldă. Bursa de la Bucureşti revine pe plus de 0,3% marţi, după aprecieri de 1,5% pentru Hidroelectrica, 1,1 % pentru Transgaz şi TeraPlast şi 0,6% la Banca Transilvania

    Bursa de la Bucureşti, prin prisma indicelui de referinţă BET, a înregistrat o creştere de 0,3% în şedinţa de tranzacţionare de marţi, 2 iulie, după o scădere de 0,37% în ziua precedentă, arată datele agregate de ZF de la BVB. Astfel, BET are un plus de 18,6% de la începutul anului.

    Dinamica de marţi a fost determinată în principal de creşterea acţiunilor Hidroelectrica cu 1,5%, TeraPlast cu 1,1%, Transgaz cu 1,1% şi Banca Transilvania cu 0,6%. La polul opus, cele mai mari scăderi din indice le-au avut Digi Communications (minus 1,5%), Purcari (minus 1,3%) şi Fondul Proprietatea (1%).

    Lichiditatea totală s-a ridicat la 66,7 mil. lei şi a fost asigurată în principal de tranzacţii cu acţiuni Banca Transilvania (13,4 mil. lei), OMV Petrom (6,2 mil. lei) şi Hidroelectrica (6,1 mil. lei). Acţiunile Petrom şi Banca Transilvania se tranzacţionează aproape de maximele istorice.

    Din rândul indicilor bursieri locali, doar BETAeRO a scăzut, cu 0,5%, în timp ce restul au înregistrat creşteri cuprinse între 0,26% pentru BET-BK, indicele de referinţă al administratorilor de fonduri şi 0,72% în cazul BET-FI, indicele SIF-urilor şi al Fondului Proprietatea.

  • Investiţie de peste 38 mil. euro pentru construcţia unui campus şcolar la Braşov

    Primăria Braşov a publicat în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) anunţul de participare la licitaţia având ca obiect proiectarea şi execuţia lucrărilor pentru obiectivul ’’Campus integrat învăţământ dual Braşov’’, investiţie estimată la peste 190 mil. lei (aproximativ 38 mil. euro), fără TVA. Data limită de depunere a ofertelor este 31 iulie 2024, iar durata estimată a contractului este de 16 luni, potrivit unui comunicat de presă transmis de primăria Braşov.

    Campusul va include un centru educaţional, un cămin pentru elevi/studenţi cu o capacitate de 400 de locuri, o cantină cu bucătărie proprie şi o sală de sport cu caracter multifuncţional. Campusul va fi construit în cartierul Stupini, pe Str. Albinelor nr. 29, pe un teren al municipiului Braşov în suprafaţă de 28.896 mp. Pentru această investiţie primăria Braşov a obţinut o finanţare nerambursabilă prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) în valoare de 20 de milioane de euro.

  • Consiliul Judeţean Sălaj a investit 5 mil. euro în construcţia a şase case de tip familial

    Consiliul Judeţean Sălaj în partenerait cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sălaj (DGASPC) au finalizat proiectul de construcţie a şase case de tip familial în localităţile Cehu Silvaniei, Mirşid, Inău, Var şi Someş Odorhei, investiţie totală de 5 mil. euro, finanţată prin Programul Operaţional Regional 2014-2020.

    ’’Destinate ocrotirii copiilor din sistemul rezidenţial, căsuţele fac parte dintr-un set de cinci proiecte în valoare totală de 5 milioane de euro, finanţate prin Programul Operaţional Regional 2014-2020 şi cofinanţate de la bugetul judeţului. Aceste demersuri au ca scop închiderea tuturor centrelor de plasament din judeţ şi mutarea copiilor instituţionalizaţi în case de tip familial, unde serviciile de îngrijire sunt centrate pe copil, iar mediul este unul mai plăcut şi mai apropiat de cel familial. În perioada următoare, alte patru case de acest fel vor deveni funcţionale în Şimleu Silvaniei şi Crasna’’, se arată într-un comunicat de presă transmis de CJ Sălaj. Pe lângă cele 10 case de tip familial, ce vor oferi servicii sociale pentru 120 de copii, vor fi create şi trei centre de zi pentru dezvoltarea vieţii independente, destinate copiilor aflaţi în dificultate.

  • Cod roşu de ploi, grindină şi vijelie puternică în localităţi din Suceava

    Alerta e în vigoare de la ora 15.35 până la ora 16.30.

    Sunt vizate localităţile Suceava, Salcea, Dumbrăveni, Udeşti, Şcheia, Bosanci, Ipoteşti, Moara, Adâncata, Mitocu Dragomirnei, Stroieşti şi Siminicea.

    Se vor semnala grindină de medii şi mari dimensiuni, vijelie puternică, averse torenţiale peste 40 l/mp, frecvente descărcări electrice.

  • Pentru prima oară în istorie, Steve Ballmer, fostul CEO al Microsoft, l-a depăşit pe fondatorul Bill Gates în topul miliardarilor

    Steve Ballmer l-a depăşit pe Bill Gates şi a devenit a şasea cea mai bogată persoană din lume, fiind pentru prima dată când fostul CEO al Microsoft a devenit mai  bogat decât cofondatorul companiei, scrie Bloomberg.

    Schimbarea a venit în contextul în care acţiunile Microsoft au atins un nou record. Compania, prin parteneriatul său cu OpenAI, a fost unul dintre cei mai mari beneficiari ai freneziei din jurul inteligenţei artificiale, care a dus la creşterea pieţei bursiere americane.

    Mai mult de 90% din averea netă, adică cei  157,2 miliarde de dolari a lui Ballmer se află în acţiuni Microsoft, conform Bloomberg Billionaires Index.

    Gates, între timp, şi-a diversificat sursele averii sale de 156,7 miliarde de dolari:

    Aproximativ jumătate din averea sa este deţinută prin Cascade Investment, care a fost creată cu veniturile obţinute din vânzarea de acţiuni Microsoft şi dividende. De asemenea, el deţine o participaţie de 21 de miliarde de dolari în compania de gestionare a deşeurilor Republic Services Inc. prin intermediul Cascade.

    De la înfiinţarea fundaţiei în urmă cu peste două decenii, Gates şi fosta sa soţie au donat aproape 60 de miliarde de dolari din averile lor personale. Melinda Gates a renunţat recent la funcţia de co-preşedinte al fundaţiei şi a primit 12,5 miliarde de dolari pentru a le folosi în propriile scopuri caritabile.

    În 2010, Bill Gates, Melinda Gates şi Waren Buffett au fondat, de asemenea, Giving Pledge, o organizaţie care încurajează cei mai bogaţi oameni din lume să doneze majoritatea averilor lor în timpul vieţii sau prin testament. Ballmer, în vârstă de 68 de ani, care nu a semnat Giving Pledge, are propria sa activitate filantropică, dar nici pe departe la scara lui Gates.

    Gates a fondat Microsoft împreună cu prietenul său Paul Allen în 1975 şi a condus-o până în 2000, când Ballmer – unul dintre primii angajaţi ai companiei – l-a înlocuit în funcţia de CEO. Ballmer s-a pensionat în 2014 şi a devenit cel mai mare acţionar al Microsoft în acelaşi an. El a cumpărat Los Angeles Clippers din NBA pentru 2 miliarde de dolari în 2014, o investiţie a cărei valoare este estimată la 4,6 miliarde de dolari în prezent.