BusinessMagazin

Blog

  • Ţara din Europa care vrea să-şi scape cetăţenii de credite după ce dobânzile au explodat şi i-au lăsat pe mulţi prea săraci pentru a avea o casă

    Guvernul polonez relansează planurile de ajutorare a debitorilor care se luptă să ramburseze cele mai costisitoare credite ipotecare din Uniunea Europeană, scrie Bloomberg.

     Krzysztof Paszyk, ministrul dezvoltării şi tehnologiei, a declarat pentru  Money.pl că planul său prevede subvenţionarea a până la 175.000 de credite ipotecare în următorii 5 ani. Costurile ridicate ale împrumuturilor sunt principala problemă care împiedică achiziţia de locuinţe în Polonia, a spus el.

    Guvernul, care se află în funcţie de şase luni, a oscilat în ceea ce priveşte ajutorul pentru credite, afirmând încă din luna mai că stimulentele ipotecare suplimentare ar putea suprastimula piaţa imobiliară. Anul trecut, preţurile locuinţelor din Polonia au crescut în cel mai rapid ritm din UE, ajutate de subvenţiile la credite oferite de guvernul precedent.

    Cea mai recentă întoarcere la această politică vine în contextul în care banca centrală a Poloniei a declarat că nu va reduce ratele prea curând. În această ţară se înregistrează cele mai scumpe credite ipotecare noi din UE, cu o dobândă de 7,72% pe an în aprilie, dublu faţă de nivelul înregistrat în zona euro, potrivit datelor Băncii Centrale Europene.

    Reducerile repetate ale ratelor în Ungaria, împreună cu o plafonare a ratelor creditelor pentru locuinţe, au contribuit la scăderea costurilor ipotecare din această ţară sub cele din Polonia.

    Piaţa imobiliară din Polonia a dat semne de răcire în ultimele săptămâni, pe măsură ce tot mai multe proprietăţi rezidenţiale sunt scoase la vânzare în urma creşterilor abrupte de preţuri de anul trecut. Între timp, ratele din ce în ce mai ridicate – în raport cu inflaţia – au redus numărul de noi vânzări de credite ipotecare în luna mai la cel mai mic nivel din august, potrivit biroului de informaţii de credit din Polonia.

     

     

     

  • Suporterii care se adună pentru a urmări Euro 2024 ar putea fi în spatele valului Covid de vară

    Profesorul Mark Woolhouse, expert în boli infecţioase şi fost consilier guvernamental, a declarat pentru The Telegraph că numărul mare de cazuri coincide cu Euro 2024, similar cu situaţia din 2021.

    Potrivit acestuia, adunările de suporteri pentru a urmări meciurile ar putea contribui semnificativ la răspândirea infecţiei.

    Spitalele britanice au raportat o creştere cu 25% a cazurilor Covid-19 într-o singură săptămână Această creştere este atribuită noilor variante FLiRT, cunoscute şi sub numele de KP2 şi KP3, care s-au dovedit a fi mai contagioase.

    Îngrijorător este şi faptul că doar 60% din persoanele vulnerabile eligibile pentru doza de rapel de primăvară au acceptat-o, lăsând o parte considerabilă a populaţiei fără protecţie suplimentară.

    Experţii avertizează că vaccinurile actuale ar putea fi mai puţin eficiente împotriva variantelor FLiRT, care au evoluat pentru a scăpa de anticorpi.

    Modificările semnificative ale proteinei spike fac ca noile variante să fie mai greu de recunoscut de către sistemul imunitar. Acest lucru înseamnă că persoanele vaccinate în urmă cu mai mult de şase luni ar putea avea o imunitate redusă şi sunt mai predispuse la simptome în cazul unei infecţii, spune Dr Matthew Binnicker, citat de Daily Mail.

    Statisticile NHS arată o creştere a ratei de spitalizare de la 267 la 331 la 100.000 de persoane în săptămâna 9 – 16 iunie.

    Persoanele cu vârsta de peste 85 de ani reprezintă grupul cel mai afectat.

    Cu toate acestea, profesorul Paul Hunter de la Universitatea East Anglia îndeamnă la calm, subliniind că ratele actuale sunt mult mai mici decât în perioadele de vârf ale pandemiei. El anticipează că infecţiile cu Covid-19 vor deveni o parte normală a vieţii, similar cu răceala comună.

    Epidemiologul UKHSA, Dr. Jamie Lopez Bernal, a declarat: „Dacă prezentaţi simptome de Covid sau gripă, ajutaţi-i pe ceilalţi să se protejeze rămânând acasă şi evitând contactul cu alte persoane, în special cu cele care sunt mai vulnerabile”.

    orbind despre recenta creştere a numărului de cazuri, profesorul Steve Griffin, expert în medicină la Universitatea Leeds, a declarat: „În mod clar, este încă devreme, dar se pare că se construieşte încă un val Covid. Dacă creşterea numărului de spitalizări continuă, acest lucru este în mod evident îngrijorător”.

  • Unicredit Bank a revizuit în scădere estimările privind creşterea economică din 2024, la 2,4% şi se aşteaptă la creşterea TVA la 21% anul viitor

    Unicredit Bank a revizuit în scădere estimările privind creşterea economică a României la 2,4% în 2024, de la 2,7% anterior, şi la 1,3% în 2025, în conditiile în care Guvernul va înăspri politica fiscală după alegerile din acest an, banca aşteptându-se şi la o creştere a TVA la 21%.

    „Din cauza faptului că alegerile parlamentare au avut loc foarte târziu în cursul anului, există un risc ca deficitul bugetar să depăşească 7% din PIB în 2024, cu excepţia cazului în care Guvernul reduce cheltuielile sau decide să înregistreze arierate”, se arată într-un raport semnat de economistul-şef al Unicredit Bank, Dan Bucşa.

    Potrivit analizei Unicredit Bank, deficitul bugetar nu va fi redus în 2025 decât dacă impozitele cresc.

    ”În timp ce prim-ministrul Marcel Ciolacu continuă să nege că TVA va creşte, cel puţin pentru alimente şi medicamente, ne
    aşteptăm la o creştere a cotei TVA (cu 2pp pentru cota principală) şi la creşterea accizelor şi a taxelor pe proprietate. Cuplată cu o creştere mult mai mică a pensiilor anul viitor, aceasta ar putea reduce deficitul bugetar la aproape 5% din PIB în 2025, cu condiţia ca arieratele să nu fie prea mari”.

    Dan Bucşa spune că ANAF va  avea nevoie de încă un an pentru a-şi pregăti sistemele în vederea trecerii la un impozit progresiv pe venit în 2026, ceea ce ar contribui la reducerea deficitului bugetar şi mai mult, spre 4% din PIB.

    ”Campania electorală a stopat orice efort de îmbunătăţire a colectării impozitelor, iar deficitul bugetar a crescut la 3,3% din PIB la sfârşitul lunii aprilie, mai mare decât în timpul pandemiei COVID-19”, se arată în analiză.

    În ceea ce priveşte economia, cererea internă va impulsiona creşterea PIB în 2024, exporturile urmând să joace un rol mai important în 2025.

    „Consumul privat va rămâne puternic în acest an, pe fondul unei creşteri pozitive a salariilor reale şi a majorărilor importante ale pensiilor în septembrie. Investiţiile publice ar putea fi reduse spre sfârşitul anului dacă guvernul încearcă să limiteze deficitul, dar este probabil să rămână robuste în T3 24. Creşterea preţurilor locuinţelor este de bun augur pentru proiectele imobiliare, în timp ce investiţiile în spaţiul industrial şi logistic continuă într-un ritm rapid. Ne aşteptăm ca îmbunătătirea cererii din partea UE să stimuleze producţia industrială şi exporturile în semestrul 2, deşi accelerarea importurilor ar putea reduce impactul pozitiv asupra creşterii PIB-ului”.

    Unicredit estimează că Banca Natională ar putea reduce dobânda la 6,5% în 2024, iar inflatia va scădea spre 4,6% până la sfârşitul acestui an, chiar dacă o parte din recenta scădere a preţurilor la electricitate şi gaze naturale este inversată. Taxele mai mari de anul viitor ar alimenta inflaţia şi ar menţine-o peste 4%

    Cursul valutar este prognozat în intervalul 5,00-5,10 lei/euro în T1/25.

     

     

  • Obsesia pentru creşterea economică îmbogăţeşte elitele şi ucide planeta – analiză The Guardian

    Raportul subliniază că, dacă tendinţele actuale continuă, până în 2030 – anul ţintă stabilit de guvernele lumii pentru eradicarea sărăciei extreme – aproximativ 575 de milioane de oameni vor rămâne prinşi în sărăcie extremă.

    În prezent, peste 4 miliarde de oameni nu au acces la nicio formă de protecţie socială.

    The Guardian citează raportul, potrivit căruia „căutarea nesfârşită a creşterii cu orice preţ şi utilizarea din ce în ce mai intensă a resurselor naturale pe care aceasta le necesită împing planeta noastră mult dincolo de limitele sale”.

    Şase din cele nouă „limite planetare” – sistemele de susţinere a vieţii pe Pământ – au fost deja depăşite.

    Ca alternativă, raportul propune o „economie bazată pe drepturile omului”, care ar pune accentul pe umanitate mai degrabă decât pe profit. Aceasta ar implica măsuri concrete, cum ar fi găsirea unor alternative la PIB pentru măsurarea progresului, recunoaşterea şi remunerarea muncii de îngrijire neplătite şi implementarea unor politici fiscale progresive.

    The Guardian subliniază că această propunere se bucură de sprijin din partea unei mişcări din ce în ce mai mari, care include activişti pentru climă, sindicate, oameni de ştiinţă, tineri şi apărători ai drepturilor omului. Aceştia argumentează că fără o schimbare fundamentală în abordarea economiei globale, nu vom putea face faţă provocărilor urgente ale inegalităţii şi crizei climatice.

    În timp ce liderii mondiali se pregătesc pentru Summitul viitorului organizat de ONU în septembrie, raportul avertizează că fără o nouă viziune economică care să protejeze drepturile omului şi mediul înconjurător, riscăm să continuăm pe o cale nesustenabilă.

  • Dan Vîlceanu este urmărit penal pentru că l-a agresat fizic pe Florin Roman

    „La data de 28 iunie 2024, procurorul de caz din cadrul Secţiei de urmărire penală a dispus prin ordonanţă efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de un deputat din Parlamentul României sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ultraj, purtare abuzivă şi tulburare a ordinii şi liniştii publice, iar în cursul zilei de astăzi (marţi – n.r.), suspectului i-au fost aduse la cunoştinţă faptele cercetate, încadrarea juridică data acestora, precum şi drepturile şi obligaţiile procesuale. Totodată, astăzi (marţi – n.r.) a fost pusă pusă în mişcare acţiunea penală pentru infracţiunile menţionate”, potrivit unui comunicat de presă al Parchetului General.

    Potrivit procurorilor, „la data de 21.05.2024, ora 11:15, în timp ce se afla în plenul Camerei Deputaţilor, în Palatul Parlamentului, în exercitarea atribuţiilor de serviciu specifice funcţiei de deputat, inculpatul a adresat injurii şi a exercitat acte de violenţă asupra persoanei vătămate, şi acesta deputat în Parlamentul României, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu specifice funcţiei publice dată de mandatului constituţional de deputat al României, provocându-i acesteia leziuni traumatice, prin lovire cu corp dur şi zgâriere, ce necesită pentru vindecare un număr de 4-5 zile de îngrijiri medicale”.

    „Totodată, inculpatul a adresat expresii jignitoare la adresa persoanei vătămate aducând atingeri grave demnităţii acesteia şi a tulburat ordinea şi liniştea publică prin generarea unor situaţii de insecuritate şi de teamă. Menţionăm că activitatea persoanei vătămate şi a inculpatului, în exercitarea funcţiei de demnitate publică, este reglementată de Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. Astfel, potrivit art. 25 din Legea nr. 96/2006, deputaţii beneficiază de protecţia autorităţii pe durata exercitării mandatului de parlamentar, fiind purtători ai autorităţi publice de stat, iar dispoziţiile art. 257 C.pen. li se aplică în mod corespunzător. Imunitatea parlamentară este limitată la opinii politice, respectiv pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului cu privire la care deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică. Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, conform art. 23 din Legea nr. 96/2006, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi ori arestaţi preventiv sau la domiciliu fără încuviinarea Camerei din care fac parte şi fără a se proceda la ascultarea lor„, se menţionează în finalul comunicatului.

    Florin Roman a depus plângerea penală la Parchetul General, formulată pentru ultraj, agresiune şi loviri. Plângerea a fost însoţită de imagini video şi fotografii poze cu batista lui Roman.

    Deputatul PNL Florin Roman afirmat că deputatul Dan Vîlceanu l-a agresat la ieşirea din sala de plen, „în mod golănesc, cu o lovitură cu genunchiul aplicată în zona nasului”. El a povestit că Vîlceanu a încercat să îl muşte şi l-a prins de gât.

  • Investitorii americani în România: Este clar că va fi nevoie de reducerea deficitului bugetar, dar nu doar prin creşterea taxelor. Este nevoie şi de măsuri pe partea de cheltuieli bugetare. Susţinem revenirea la cota unică de 16%, care ar aduce 1,6% din PIB încasări la buget

    AmCham, camera de comerţ americană în România, susţine reintroducerea cotei unice de 16%, care ar aduce, conform calculelor membrilor, 1,6% din PIB venituri la bugetul de stat din 2025, au transmis, marţi, membrii AmCham România, în cadrul unei conferinţe de presă.

    „Veniturile la buget ar putea să fie mai mari cu peste 1,6% din PIB dacă se revine la cota unică de 16%, cât a fost ea. Recomandarea şi ceea ce susţinem noi este reaşezarea premisei cotei unice. Noi împreună cu membri susţinem acest lucru”, a spus Cristain Sporiş, preşedintele AmCham România.

    Declaraţiile au fost făcute în contextul în care guvernul României se află în situaţia în care trebuie să reducă deficitul bugetar, iar investitorii din România solicită ca ajustarea finanţelor publice să se facă şi pe partea de venituri la buget, dar şi pe partea de cheltuieli bugetare.

    „Pentru a aborda acest deficit bugetar va trebui să fie o colaborare şi conlucrare şi trebuie acţionat pe ambele părţi, şi pe partea de cheltuieli, şi în zona de economie gri, unde toată lumea va trebui să contribuie la bugetul statului, potrivit activităţii pe care o desfăşoară”, a mai spus Cristian Sporiş.

    Vlad Boeriu, chair taxation committe, AmCham România şi partener la Deloitte România, a vorbit despre cota unică.

    „Cota unică vine cu nişte avantaje: simplitate, creşte conformarea voluntară şi s-a văzut lucrul acesta inclusiv din momentul în care România a introdus cota unică, care închide portiţe pentru alternative în zona gri. Avantajul competitiv din perspectiva fiscală trebuie păstrat şi înainte să stricăm cota unică trebuie să vedem cât aduce un plus o cotă unică generalizată, fără atât de multe excepţii.”

     

     

     

     

     

     

  • Intrări nete de 613 mil. lei în fondurile mutuale din România în mai 2024, una dintre cele mai bune evoluţii lunare din istorie

    Activele nete ale celor 248 de fonduri mutuale deschise şi închise, locale şi străine, disponibile în România, au crescut în luna mai cu 3,3% la 44,6 miliarde de lei, iar de la începutul lui 2024 au urcat cu 12,2%. Intrările nete au totalizat 613 milioane de lei (echivalentul a 123,3 milioane de euro) în a cincea lună de anul acesta, înregistrându-se astfel una dintre cele mai bune evoluţii lunare din istoria industriei de asset management.

    Recordul fusese doborât chiar în luna precedentă, când subscrierile nete au totalizat 650 de milioane de lei, potrivit datelor Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

    Dinamicile au venit pe un fundal verde la Bursa de Valori Bucureşti, care s-a apreciat cu 11% în primele patru luni şi 14,4% în primele cinci luni din 2024, înregistrându-se maxime istorice atât pe BET – indicele de referinţă al pieţei locale de capital –, cât şi pe emitenţii din structura sa, precum Banca Transilvania (TLV), OMV Petrom (SNP) şi Hidroelectrica (H2O).

    „Activele nete ale celor 94 de fonduri deschise locale au crescut în luna mai cu 3,7%, până la 23,7 miliarde de lei (4,8 miliarde de euro), iar de la începutul anului au crescut cu 16,3%”, arată cele mai recente date ale AAF.

    Fondurile deschise locale au înregistrat în luna mai intrări nete de 562 milioane de lei, fiind vizate fondurile de acţiuni (+193,5 milioane), cele de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix (+184,1 milioane), cele reunite sub categoria „alte fonduri” (+101,2 milioane) şi cele diversificate (+82,9 milioane), în vreme ce fondurile de randament absolut au înregistrat ieşiri nete de 100.000 de lei.

    Totodată, activele nete ale celor 119 fonduri străine distribuite în România – având o pondere de 7,8% în totalul activelor fondurilor deschise de investiţii – au crescut cu 2,6% în mai faţă de luna precedentă, până la 2 miliarde de lei, iar de la începutul anului s-au apreciat cu 9,6%. Intrările nete au ajuns la 17,3 milioane de lei în a cincea lună din 2024.

    În ceea ce priveşte activele nete ale celor 35 de fonduri de investiţii alternative, acestea au crescut cu 2,9% în mai, la 18,9 miliarde de lei, iar de la începutul anului s-au majorat cu 7,7%. S-au raportat subscrieri nete de 34,5 milioane de lei în mai, când numărul total de investitori în fonduri mutuale ajungea la circa 770.000.

     

  • Unul dintre cele mai de succes branduri româneşti de lux: Povestea Ami Amalia, brandul autohton al Amaliei Săftoiu care a ajuns să impresioneze întreaga lume a modei cu articole inspirate din tradiţia românească şi care concurează de unul singur cu marile nume din domeniu

    Atunci când Amalia Săftoiu a renunţat la o carieră în domeniul petrolului şi al gazelor naturale pentru a înfiinţa, în urmă cu şapte ani, un brand de tricotaje în România, apropierea de una dintre cele mai mari industrii de confecţii din Europa părea un avantaj evident. Acest sector, dezvoltat în timpul regimului comunist al lui Nicolae Ceauşescu, a crescut dramatic odată cu aderarea ţării la Uniunea Europeană, iar brandurile de masă, precum H&M şi Zara, se bazează pe fabricile din România pentru a-şi aduce rapid modelele în magazine.

    Iniţial, Amalia a adoptat aceeaşi tactică, dându-şi, însă, foarte repede seama că strategia în cauză nu se potrivea bine pentru compania sa, Ami Amalia. Antreprenoarea a preferat materiale naturale delicate pentru confecţionarea hainelor, dar producătorii au înclinat spre ţesături robuste, cum ar fi amestecurile de poliester, care erau mai uşor de manevrat de maşini. De asemenea, din cauza faptului că acest model de afacere depinde în mod continuu de un volum mare de articole produse, Amalia s-a temut că o parte însemnată dintre hainele ei vor rămâne nevândute. „Când lucrezi cu o fabrică, eşti limitat de cerinţele minime de comandă şi de materialele aflate la dispoziţie”, spune ea. „Începi să te concentrezi mai mult pe vânzare decât pe creaţie.”

    După trei ani, potrivit Bloomberg, Amalia Săftoiu şi-a deschis propria fabrică – o mişcare costisitoare, dar crucială pentru a transforma Ami Amalia în brandul high-end pe care şi l-a imaginat. În prezent, ea oferă opusul modei produse în masă, folosind materiale precum lâna de vigonie şi caşmirul vopsit natural pentru pulovere care costă 200 de euro (216 dolari) sau mai mult, propunând adesea o abordare contemporană a motivelor tradiţionale româneşti.

    Amalia a cumpărat iniţial o maşină automată de tricotat cu 90.000 de euro, pe lângă alte două maşini luate în chirie. Acestea i-au permis să experimenteze şi să proiecteze mai rapid, ocolind procesul îndelungat de producţie adoptat de fabrici. 

    În prezent, Ami Amalia are aproximativ 20 de angajaţi în două fabrici cu un total de şapte maşini. Producţia este încă limitată, în parte din cauza procesului de tricotare mai lent pe care îl necesită firele naturale. Amalia Săftoiu se aşteaptă să vândă aproximativ 10.000 de pulovere, paltoane, rochii, eşarfe şi alte articole de îmbrăcăminte anul viitor – în creştere cu 60% faţă de 2023.

    Ami Amalia se aşteaptă la venituri de peste 1,2 milioane de euro în acest an, de aproximativ cinci ori mai mari decât în 2019. Brandul nu are nicio locaţie fizică de vânzare cu amănuntul, desfăşurându-şi afacerea în principal prin intermediul site-ului propriu, precum şi prin buticuri independente şi prin site-ul de comerţ electronic de lux Farfetch.

    Deschiderea propriei fabrici, deşi costisitoare, a ajutat-o pe Amalia „să joace cartea luxului”, spune Frédéric Godart, profesor asociat la şcoala de afaceri Insead din Franţa. Clienţii sunt dispuşi să plătească o primă pentru bunuri de înaltă calitate, chiar şi pentru cele produse de mărci mai puţin cunoscute, provenite din locuri asociate mai degrabă cu producţia de masă. Cu toate acestea, utilizarea de către Amalia a motivelor populare transformă originea mărcii într-un simbol al autenticităţii, profund apreciat de consumatori. 

    Amalia Săftoiu spune că acesta a fost obiectivul ei atunci când a pornit Ami Amalia: să creeze un brand interesant şi de calitate, care să îi reflecte originile. După o copilărie petrecută într-un oraş minier românesc, urmată de ani de muncă în corporaţii prin toată Europa, a vrut să demonstreze că centrele tradiţionale ale modei înalte nu au monopolul inovaţiei şi al calităţii. „O ţară sau un loc nu este mai luxos decât altul”, spune ea. „Este revitalizant ca în industria modei să avem de-a face cu produse de calitate şi din alte ţări, nu doar din Franţa sau Italia”.

  • Cosmin Marinescu: România Europeană: de unde am plecat, unde suntem, ce avem de făcut

    În evoluţia unei naţiuni, este important să ne uităm în urmă, pentru a fi conştienţi de progresele realizate dar şi din convingerea că prezentul nu poate fi rupt de istorie, căci path-dependence este un factor imuabil în schimbările economice şi sociale. În acelaşi timp, este important să ne uităm în jur, pentru a înţelege sensuri şi trenduri de transformare curentă ori de schimbare evoluţionistă, direcţii care să fie decodate şi exploatate anticipativ, în favoarea unei viziuni de dezvoltare optim necesare.

    Observarea parcursului României în context european este, în primul rând, un proces de reconfirmare a identităţii noastre într-o Europă în rapidă schimbare, o introspecţie a ceea ce suntem şi o proiecţie a ceea ce dorim să devenim. În acest cadru, schimbarea de paradigmă devine un imperativ colectiv, generat de noile realităţi economice şi de nevoia de reafirmare a valorilor şi principiilor care ne definesc ca europeni.

    I. Evoluţia Uniunii Europene: de la fundamente la o nouă paradigmă

    Declaraţia lui Robert Schuman de la 9 mai 1950 este considerată primul pas către ceea ce înseamnă proiectul european astăzi – o Uniune de ţări care aderă la principii comune, pacea şi solidaritatea fiind pilonii esenţiali ai construcţiei europene. Însă această pace de peste şapte decenii, de care noi, toţi cetăţenii Uniunii, beneficiem şi azi, a pornit de la un obiectiv economic. Uniunea a două mari industrii la nivel continental, cea a oţelului şi a cărbunelui, a oprit războiul în Europa acum 74 de ani.

    Solidaritatea este principiul pe care statele aderate succesiv la Uniunea Europeană l-au supus provocărilor interne, cu precădere pe linia decalajelor sau chiar a clivajelor Est-Vest. Istoria ne aminteşte că, fără adaptări şi revizuiri permanente ale premiselor, viziunea poate deveni limitată sau inadecvată faţă de provocările actuale şi viitoare.

    În prezent, Uniunea ca întreg se confruntă cu provocări economice globale, care ameninţă poziţia blocului comunitar în economia mondială, dar şi cu provocări politice interne, care zdruncină stabilitatea politică la nivelul Uniunii pe fondul ascensiunii curentelor politice radicaliste şi extremiste, aşa cum se întâmplă în aceste zile în Franţa, dar nu numai.

    Uniunea cuprinde astăzi 27 de ţări, iar această diversitate i-a schimbat semnificativ dinamica internă. Fundamentele economice şi deciziile ce conturează destinul UE sunt sau ar trebui să fie acum influenţate de toate cele 27 de state membre. Iar acest aspect necesită, la nivelul construcţiei instituţionale europene, noi reglaje fine pentru consolidarea coeziunii şi a sustenabilităţii în cadrul familiei europene lărgite.

    În contextul global actual, competitivitatea economică trebuie să devină imperativul unei noi viziuni de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene. Afirmarea unei schimbări de direcţie începe cu evaluarea atentă a resurselor existente şi a oportunităţilor viitoare, în prelungirea ideii economice că prosperitatea unor naţiuni oferă şanse de dezvoltare şi altora. Obiectivele economice comune opresc războaie şi aduc pacea.

    Uniunea are nevoie de o adaptare de viziune la identitatea sa autentic europeană, ca set de valori şi principii, pentru ca întregul rezultat să rezoneze cu ambiţiile europene. Aderarea nu reprezintă un model de inducţie, ci de cooperare bidirecţională pentru un întreg evoluat pe care statele aderate l-au experimentat, preluând politici publice şi beneficiind de absorbţia de fonduri. Trebuie însă să existe şi un corolar. UE poate învăţa din experienţa modelelor de tranziţie experimentate de est-europeni, marcate de transformări instituţionale şi instabilitate politică, pentru a crea un aranjament superior, capabil să răspundă ambiţiilor Uniunii de actor relevant pe scena globală.

    Această evoluţie nu se limitează la consolidarea internă şi coeziunea UE, ci vizează şi o abordare anticipativă, matură, a diversităţii rezultatelor şi a provocărilor viitoare. Particularităţile statelor din Europa Centrală şi de Est par să antreneze în continuare proiectul european, arătând că Uniunea nu a anticipat pe deplin anvergura tuturor provocărilor rezultate din extindere. Prin înţelegerea adecvată a acestora, UE poate să-şi întărească fundamentele şi să-şi maximizeze oportunităţile în plan strategic.

    Avem nevoie de o schimbare de paradigmă, deopotrivă în plan european şi naţional. Astăzi, Europa însăşi trebuie să-şi reevalueze priorităţile şi ambiţiile, pentru a evita capcana obiectivelor idealizate, care pot gripa „motorul” economic european – un activ esenţial pentru menţinerea relevanţei şi influenţei UE pe scena globală.

    Uniunea Europeană a creat un mecanism bazat pe cooperare şi coeziune, care a evoluat astăzi la scara celor 27 de actori. Pentru a obţine sincronizare în noul întreg, 27 de ţări au acum o linie normativă comună, acces la piaţa unică, libera circulaţie a cetăţenilor şi economii naţionale care progresează continuu, cantitativ şi calitativ.

    Sub presiunea de reconsolidare post-pandemie şi cu un continent ale cărui graniţe de răsărit fumegă, Uniunea trebuie să îşi îndrepte privirea, din nou, către propria esenţă şi către cetăţenii săi. Ne confruntăm cu provocări majore, dintre care unele stringente, cum ar fi îmbătrânirea demografică fără precedent şi schimbările climatice, provocări asupra cărora trebuie să intervenim prin politici adecvate, care să ofere răspunsuri realiste şi eficiente, altfel consecinţele se vor resimţi profund şi pe termen lung.

    Fără o viziune economică pragmatică şi eficientă, Europa riscă să se stingă demografic, transformând sintagma „bătrânul continent” într-o realitate dură, greu de surmontat. Politicile actuale apasă pe umerii unei populaţii îmbătrânite, iar economia suferă pierderi de competitivitate. În plus, declinul treptat al liberalismului economic autentic riscă să încetinească progresul naţiunilor europene sau chiar să îl inverseze.

    Citiţi AICI opinia integrală. 

  • Ploi torenţiale, vijelii şi grindină, în 27 de judeţe

    În intervalul marţi, ora 10.00 – miercuri, ora 10.00, este în vigoare un cod galben în Crişana, nord-vestul Transilvaniei şi local în Banat, Maramureş, Muntenia şi Moldova. Vor fi perioade cu instabilitate atmosferică. Aceasta se va manifesta prin averse torenţiale, intensificări ale vântului (rafale în general de 50…70 km/h), vijelii, grindină şi descărcări electrice. În intervale scurte de timp sau prin acumulare cantităţile de apă vor fi de 20…30 l/mp şi izolat de peste 40 l/mp.

    Miercuri (3 iulie) manifestările de instabilitate atmosferică vor continua, mai ales în centrul şi estul ţării.

    Codul portocaliu a fost emis pentru acelaşi interval de timp şi vizează Capitala şi 27 de judeţe: Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Suceava, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Bacău, Harghita, Mureş, Cluj, Alba, Sibiu, Braşov, Covasna, Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Caraş-Severin, Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu şi Ilfov.

    Aici, vor fi perioade cu averse torenţiale, intensificări de scurtă durată ale vântului şi vijelii, cu viteze la rafală în general de 70…90 km/h, descărcări electrice şi grindină.

    În intervale scurte de timp (1…3 ore) sau prin acumulare cantităţile de apă vor fi de 25…40 l/mp şi pe arii restrânse de peste 50…70 l/mp.

    În ce priveşte prognoza specială pentru Bucureşti, canicula şi disconfortul termic ridicat vor persista, însă din orele serii gradul de instabilitate atmosferică va fi în creştere şi se va manifesta prin perioade cu intensificări ale vântului (rafale în general de 60…80 km/h), vijelii, averse torenţiale, descărcări electrice şi condiţii de grindină.

    În intervale scurte de timp, 1…3 ore, sau prin acumulare, se vor înregistra cantităţi de 15…25 l/mp, izolat posibil 30 l/mp.

    Temperatura maximă va fi de 35…37 de grade, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi; minima termică va fi de 18…20 de grade.