BusinessMagazin

Blog

  • TOP: Cele mai ieftine vacante la schi in strainatate

    Agentii de turism se uita cam ingrijorati la calendar. Anul
    trecut, pe vremea asta, pasionatii de ski se inghesuiau in agentii.
    “Abia puteam satisface cererea de pachete turistice”, spune Roxana
    Balcescu, director executiv al agentiei CMB Travel. Roxana Balcescu
    considera ca diferenta fata de 2008 este foarte mare si ca anul
    acesta se anunta mult mai slab, desi nimeni nu estimeaza inca
    scaderea.


    Pentru sezonul de vara, de exemplu, multe agentii au evitat sa
    dea cifrele exacte, insa per total s-a vazut o scadere intre 30 si
    50%, in functie de segment (turism intern, extern, litoral, munte,
    exotic etc).

    Dincolo de scaderea numarului de turisti, in vara s-a simtit mai
    mult o scadere a sumelor cheltuite de fiecare turist in parte,
    acestea scazand cu pana la 30% fata de anul trecut. Asta a ingustat
    mult marja de profit a agentiilor de turism, care chiar se uitau cu
    sperante mari catre iarna, bazandu-se pe pasiunea pentru ski a
    catorva zeci de mii de romani.


    Se mai bazau si pe faptul ca piata din Europa si-a revenit si a
    reluat trendul crescator, dupa cum spun agentii de turism. Dan
    Goicea, directorul general al Cocktail Holidays, spune ca deja
    comportamentul consumatorului din vest a revenit, turistii fac din
    nou rezervari din timp si nu mai asteapta reducerile. In Europa de
    Est insa, turistii inca asteapta ultimul moment pentru a gasi
    “preturi bomba”.

    Luand in calcul cresterea cererii dinspre turistii vesteuropeni,
    statiunile de ski ar putea fi rezervate in mare masura de acestia,
    iar asta ar duce la scaderea ofertei de last minute. “Nu vor mai fi
    oferte last minute sau vor fi oferte normale, poate chiar cu un
    pret mai mare decat daca ai contractat din timp, pentru ca orice
    hotelier, orice tour-operator din strainatate, in momentul in care
    a vandut 80% dintre locuri, restul de 20% nu le va vinde mai
    ieftin, ci din contra, mai scump”, explica managerul de la Cocktail
    Holidays. In acest moment, agentiile au prea putine date pentru a
    putea anticipa momentul in care un client decide sa rezerve o
    vacanta. Goicea crede ca oamenii se misca mult mai incet decat anul
    trecut si asteapta pana in ultimul moment, asa ca inscrierile se
    fac mult mai lent si mult mai tarziu.

  • Ce a fost gratis s-a vandut bine

    Pentru un mic producator de mobila pe comanda, spre exemplu,
    pierderile de material sunt de cele mai multe ori inevitabile.
    Necesarul de pal melaminat este de obicei calculat pentru fiecare
    comanda si surplusul e rareori folosit ulterior. In cazul unui
    magazin de cartier, pierderile sunt de alta natura: aprovizionarea
    se face de-abia cand produsele au ramas prea putine pentru a
    acoperi cererea sau chiar au disparut de tot din raft, astfel ca
    timpul necesar comerciantului pentru a reface stocul se traduce in
    pierderi de vanzari.


    Ambele exemple indica firme care ar putea gestiona activitatea
    prin intermediul unor aplicatii software pentru planificarea
    resurselor (ERP – enterprise resource planning), in care sa fie
    agregate si sintetizate informatiile esentiale specifice afacerii.
    Astfel de aplicatii permit ca timpul necesar aprovizionarii sa se
    diminueze chiar si de trei ori, iar pierderile pe linia de
    productie sa se poata reduce in unele cazuri la jumatate. Numai ca
    investitia pentru asa ceva porneste de la cel putin cateva zeci de
    mii de euro (costuri cu licentele si instalarea) si poate ajunge,
    in functie de complexitate, la sute de mii de euro. Asa se explica
    de ce doar mai putin de o treime dintre companiile din Romania
    folosesc in prezent solutii ERP – in general din randul
    multinationalelor si al companiilor mari.

    “Nevoia companiilor mai mici de a folosi asemenea solutii nu s-a
    dovedit in general suficient de stringenta. Si mai ales acum, in
    contextul crizei, putine firme isi mai permit sa faca investitii
    majore in sisteme software pentru gestionarea activitatii”, observa
    Mihai-Daniel Popa, business development manager al Tech Team Akela
    Romania, divizia locala a companiei americane de solutii software
    si outsourcing IT Tech Team. “Potentialul este insa urias, daca
    abordarea este potrivita”, continua Popa, facand referire la golul
    din piata existent in special in zona intreprinderilor mici si
    mijlocii.

  • Videoconferintele au luat locul deplasarilor in strainatate

    Acum cativa ani, pentru a putea stabili modelele unei colectii
    noi, companiei producatoare de echipamente sportive Reebok ii
    trebuia sase luni. Odata cu introducerea videoconferintelor in
    sistem, timpul de realizare a unei colectii s-a redus la doua luni,
    conform spuselor lui Vemun Waksvik, head of channels in cadrul
    producatorului norvegian de sisteme de videoconferinta
    Tandberg.

    “Videoconferintele au capacitatea de a stimula discutiile si
    creativitatea, precum si de a accelera luarea deciziilor”, sustine
    un studiu realizat de cabinetul de consultanta Pearn Kandola, in
    colaborare cu compania Cisco. Studiul subliniaza ca posibilitatea
    participantilor aflati in locuri diferite de a se vedea atunci cand
    are loc schimbul de idei (in loc de a comunica, de pilda, prin
    telefon sau e-mail) contribuie semnificativ la ameliorarea directa
    a relatiilor de munca, diminuand tensiunile si efectele stresului.
    “O astfel de aplicatie permite cresterea nivelului de interactiune,
    castig de timp si economie de costuri, cresterea productivitatii si
    reducerea impactului asupra mediului”, rezuma John T. Chambers, CEO
    al Cisco Systems.

    Un alt avantaj al videoconferintelor este acela ca pot fi
    inregistrate si vazute mai tarziu de persoanele care nu au putut
    participa, ceea ce permite nu numai transmiterea mai exacta a unui
    mesaj, dar ajuta si la mentinerea unitatii organizatiei. In timpul
    unei sedinte, daca este utilizata doar comunicarea prin e-mail sau
    teleconferinta, utilizatorii recepteaza doar 45% din mesajul
    transmis, restul de 55% fiind pierdut, potrivit lui Doris Chiriac,
    marketing specialist in cadrul Avitech Systems, companie ce
    distribuie echipamente audio si video in Romania.

  • Consultantii imobiliari: la tranzactii, mai rau nu se poate. Oare?

    Mai bine? Poate. Mult mai bine? Nu. O intoarcere la nivelul de
    tranzactii din 2007? Cu siguranta nu. O imbunatatire usoara si
    anemica? Cel mai probabil” si “Va fi tot ca in 2009. De fapt va fi
    mai bine, diferenta intre trei tranzactii si zero nu e niciuna, mai
    rau de atat nu se poate”. Acestea sunt doua dintre opiniile
    consultantilor imobiliari specializati pe tranzactii de investitii,
    intrebati fiind cum va arata 2010, dupa un an 2009 compromis.


    Primele semnale ale crizei au aparut inca de acum un an, odata
    cu scaderea puternica a volumului de tranzactii, inregistrata in
    ultimul semestru din 2008, cat si cu oprirea mai multor proiecte
    lansate cu mare fast cu cateva luni inainte, cel mai rasunator
    fiind cazul Sunset Residences, un proiect rezidential din Bucuresti
    care ar fi trebuit sa cuprinda aproximativ 2.100 de
    apartamente.
    Au urmat amanarea sau blocarea mai multor proiecte rezidentiale,
    prima inchidere de centru comercial – Armonia Braila – si ramanerea
    in stadii avansate de constructie a unor proiecte fara ca acestea
    sa mai fie livrate, un exemplu fiind centrul comercial Tiago
    Oradea, a carui deschidere a fost amanata in repetate randuri din
    lipsa de chiriasi.


    Nici proiectele deschise nu o duc foarte bine: exista numeroase
    cazuri de centre comerciale cu un grad de inchiriere mai mic de
    80%, cladiri de birouri care inca isi asteapta chiriasii si
    ansambluri rezidentiale finalizate, dar cu jumatate din apartamente
    nevandute. Segmentul de tranzactii a fost singurul in ultima
    perioada care a imbunatatit un pic tabloul general, prin vanzarea
    centrului comercial European Retail Park Braila catre fondul
    sud-african NEPI, intr-o tranzactie evaluata la 63 de milioane de
    euro plus un schimb de actiuni.

  • De ce e mai scump zaharul in Europa fata de restul lumii

    Misterul a inceput cand vamesii belgieni au examinat actele de
    transport a catorva zeci de tiruri-cisterna care parcursesera un
    traseu ciudat, triunghiular prin Europa. Camioanele, fiecare avand
    o incarcatura de 20 de tone de zahar lichid, s-au plimbat prin opt
    tari, parcurgand 4.025 km de la o fabrica de zahar belgiana pana in
    Croatia si inapoi, in loc sa o ia pe drumul cel mai scurt, de 1.450
    de kilometri.


    In drum, cisternele au facut si o scurta oprire la Kaliningrad,
    un punct de control aglomerat de la Marea Baltica, pe granita
    ruseasca. Pentru ca Rusia, si nu Croatia, fusese destinatia
    initiala, transporturile pe care le-au examinat oficialii vamali
    belgieni se calificau pentru o serie de plati speciale numite
    stimulente de export prin programul de subventionare a agriculturii
    derulat de Uniunea Europeana. Programul distribuie anual peste 50
    de miliarde de euro (75 de miliarde de dolari) sub forma de
    subventii in statele UE. Si nicio alta marfa nu este mai
    susceptibila de a fi fraudata decat zaharul.

    Cam 200 de transporturi s-au perindat pe ruta Belgia-Croatia in
    ultimii trei ani, spun anchetatorii, castigand subventii de trei
    milioane de euro pentru producatorul belgian de zahar Beneo-Orafti.
    Primavara aceasta, zeci de de anchetatori belgieni si europeni au
    scotocit birourile companiei, blocand jumatate dintre subventiile
    primite de companie si initiind o investigatie care ar putea costa
    compania restul de 1,5 miliarde de euro care i-au mai ramas in
    conturi, daca nu chiar mai mult.

    In Europa sunt circa un milion de hectare de sfecla de zahar,
    care vor produce anul acesta 16,7 milioane de tone de zahar pentru
    o industrie ce valoreaza circa sapte miliarde de euro. Anul trecut,
    Uniunea Europeana a acordat subventii de pret de 475 de milioane de
    euro pentru zahar, inclusiv pentru exporturi. Apoi a cheltuit alte
    1,3 miliarde de euro ca sa restructureze subventiile, care aveau un
    regim atat de generos, incat au determinat si friguroasa Finlanda
    sa inceapa sa produca mai mult zahar.

  • Cand concediul e un lux

    Efervescenta cheltuielilor din anii trecuti, cand clientii
    bancilor se imprumutau ca sa mearga in concedii, a apus.
    Dimpotriva, acum accentul se pune mai degraba pe reducerea
    cheltuielilor. Asa se face ca doar 57% dintre romanii din mediul
    urban au ales sa mearga in concediu in aceasta vara, dupa cum arata
    un studiu realizat de compania de cercetare de piata
    360insights.


    Acestora li se adauga un procent de 18% care au declarat ca
    intentionau sa mearga in concediu, insa mai tarziu, in lunile de
    toamna. “Majoritatea aleg sa calatoreasca in tara, paleta de
    destinatii nefiind foarte variata”, declara Manuela Danila, project
    manager Omnibus la 360insights. Dintre cei care au mers in
    concediu, sapte din zece au ales sa il petreaca in Romania, iar
    destinatiile preferate de cei ce au trecut granitele au fost
    Grecia, Italia, Bulgaria, Turcia sau Spania. “Si pe termen scurt,
    cred ca in perioada sarbatorilor de iarna un numar mare de turisti
    va ramane anul acesta in tara – mai multi decat in alti ani”,
    considera Sorin Stoica, CEO al agentiei de turism Eturia.


    Stoica e de parere ca, in anii urmatori, datorita si campaniilor
    TV de promovare a Romaniei, turistii vor fi atrasi sa vina inclusiv
    in zone neexplorate pana acum. Deocamdata insa, “in continuare,
    litoralul Marii Negre ramane cel mai solicitat”, declara Radu
    Morariu, director general adjunct al Eximtur Cluj-Napoca, una
    dintre cele mai mari agentii de turism de pe piata. El adauga insa
    ca a crescut in ultima perioada interesul pentru zonele rurale,
    Bucovina, Bran-Rucar-Moeciu, Praid si Maramures.


    Dovada a comportamentului mai precaut
    in privinta cheltuielilor de acest fel este faptul ca bugetele s-au
    diminuat in mare masura mai mult decat a scazut numarul de clienti,
    spune Morariu. “Sunt preferate concedii mai scurte, destinatii mai
    apropiate si mai putin costisitoare, mai ales sub aspectul
    cheltuielilor cu transportul”, mai spune reprezentantul Eximtur. De
    altfel, si incasarile agentiei se plaseaza sub cele de anul trecut,
    cifra de afaceri previzionata pentru anul in curs plasandu-se la
    circa 32 de milioane de euro, in scadere cu 8 milioane fata de
    rezultatele din 2008.

  • Actiunile nu mai au putere sa creasca. Brokerii se tem de ce e mai rau

    Criza politica interna si semnalele nu prea incurajatoare la
    nivel international au sters in ultimele doua luni 20% din avansul
    SIF-urilor si in cateva saptamani principalii indici ai Bursei au
    pierdut circa 10%, punand din nou pe ganduri investitorii.

    Daca raliul Bursei inceput in luna martie a fost considerat in
    prima faza ca o revenire temporara pe o tendinta de scadere si mai
    apoi ca o anticipare a revenirii economiei la nivel mondial, in
    prezent noile scaderi ar putea anticipa din nou o evolutie in forma
    literei “W” a economiei. Parerea este impartasita de cei mai multi
    brokeri, care se asteapta la corectii pentru perioada urmatoare,
    dar, spun ei, minimele atinse la inceputul anului vor ramane
    istorie.


    Mihai Piscan, broker la EFG Eurobank Securities, observa pe
    graficul SIF-urilor o formatiune specifica analizei tehnice “top
    and shoulders” (cap si umeri) alcatuita dintr-o linie sub forma de
    umar, o linie a gatului si o linie a capului, semanand cu partea
    superioara a torsului unei persoane, care indica de obicei o
    inversare a trendului. “SIF-urile au incercat de trei ori sa sparga
    pragul de la 20.000 de puncte. Totusi ma astept ca noiembrie sa fie
    o luna de scaderi, indicate de analiza tehnica printr-o formatiune
    cap si umeri”, spune Piscan, care nu exclude insa ca apropierea
    sarbatorilor sa aduca optimismul pe Bursa in decembrie.
    “Pe termen mediu si lung, cred ca cine va strange actiuni in 2009
    si 2010 se va pozitiona foarte bine pe ciclul de crestere din
    urmatorii 7-8 ani. Cand se disipeaza in piata vesti proaste, atunci
    sunt momentele bune de cumparat pe Bursa”, considera Piscan.

    Alti brokeri vorbesc de o revenire “zbuciumata” a economiilor si
    implicit a Bursei, presarata cu corectii care pot fi semnificative.
    “Pietele externe dau semne de nervozitate si pana la sfarsitul
    anului este posibil sa vedem corectii. Factorii locali incep sa
    conteze in sens negativ din pacate si din cauza lipsei de masuri a
    statului la nivelul economiei este posibil ca primele sase luni din
    anul viitor sa fie foarte grele, iar acest lucru sa afecteze Bursa.
    Nu vad noi minime, dar scenariul cel mai probabil este cel al unor
    corectii care pot fi semnificative”, spune Razvan Pasol, directorul
    general al societatii de brokeraj Intercapital Invest.

    Brokerii spun ca nici o evolutie pozitiva pe plan extern a
    burselor nu mai este o reteta sigura pentru cresteri pe Bursa in
    acest moment. “O evaluare pozitiva afara ar incuraja investitorii
    pe plan intern, dar acest lucru n-ar fi suficient pentru Bursa daca
    nu exista optimism si la nivel intern. Nici stirile din afara nu
    sunt incurajatoare, tendinta fiind mai mult de pesimism. In
    conditiile in care criza politica va continua si datele macro de la
    noi nu sunt foarte bune, acest lucru se va reflecta si asupra
    pietei de capital. Piata arata in acest moment cresteri, dar cred
    ca sunt doar corectii pozitive pe un trend descendent”, este de
    parere Marcel Murgoci, directorul de tranzactionare al Estinvest
    din Focsani.

  • Un craciun ornat cu filme 3D

    Cu o luna si jumatate inainte de Craciun, vom vedea la
    cinematograf in sistem 3D o noua ecranizare dupa celebra povestire
    a lui Charles Dickens despre avarul Ebenezer Scrooge si cum
    reuseste el sa-si schimbe tot sistemul de valori intr-o singura
    noapte (si cu ajutorul a trei fantome). In roluri multiple, Jim
    Carrey, insotit de Gary Oldman, Bob Hoskins, Colin Firth si
    frumoasa Robin Wright Penn.


    Desi textul lui Dickens a fost sursa a nenumarate variante
    actualizate ale povestii (e de ajuns sa arunci o privire in
    programul TV de sarbatori pentru a vedea cati dintre bogatii lumii
    si-au revizuit comportamentul in stilul lui Scrooge), Zemeckis s-a
    aplecat asupra versiunii clasice, prilejuind astfel o calatorie
    “mocap” in inghetata Londra a primei jumatati a secolului 19 si in
    la fel de inghetatul birou al zgarcitului Ebenezer (Carrey), pentru
    care pomana pentru saraci este o jignire a bunului-simt, ca si un
    pumn de carbuni in soba secretarului sau, bunul Bob (Oldman).
    Retras in inghetata sa resedinta, Scrooge primeste o vizita
    neasteptata: fantoma fostului sau partener de afaceri, Jacob
    (acelasi Oldman), care-l avertizeaza ca va fi chestionat de alte
    trei fantome in ceea ce priveste nemaipomenita sa zgarcenie.
    Bineinteles, avertismentul se implineste numaidecat, iar Scrooge va
    incepe o ingrozitoare calatorie (atentie, filmul nu este recomandat
    copiilor sub 12 ani) prin evenimentele din trecut care l-au
    transformat in batranelul acru de acum.

    Lansat in Romania si in format 3D, “O poveste de Craciun” are
    acest mare avantaj in lupta cu celelalte premiere ale perioadei.
    Dezavantajul sau este in schimb altul: nu aduce absolut nimic nou.
    Subiectul, in variile sale forme, este arhicunoscut, vazut de
    nenumarate ori la cinema sau TV, povestirea lui Dickens fiind
    adaptata (sau parodiata) inca din 1901, cand aparea pe marele ecran
    scurtmetrajul “Scrooge or Marley’s Ghost”. Secolul scurs de atunci
    a adus zeci de alte variante, mai mult sau mai putin asemanatoare
    cu sursa scrisa, asa ca filmul lui Zemeckis nu va fi o surpriza
    decat pentru cei care nu au vazut niciuna dintre aceste ecranizari.
    Bineinteles, niciodata nu ti se reaminteste prea des de spiritul
    Craciunului…

  • Bomba demografica – asa arata viitorul Romaniei

    Dupa incetarea razboiului rece, imbatranirea populatiei va fi
    cea mai mare provocare pentru Europa. Dar pentru ca schimbarile
    demografice sunt atat de lente, suntem in pericol sa nu le
    observam”. Avertismentul apartine fostului cancelar german Helmut
    Kohl si a fost lansat in 1994, la o reuniune a sefilor de state si
    guverne din Uniunea Europeana.

    Un deceniu si jumatate mai tarziu, schimbarile demografice sunt
    ceva mai pregnante, dar multi dintre liderii europeni, oricum
    dintr-o alta generatie decat Helmuth Kohl, par sa ignore, in
    continuare, avertismentul.

    Cu toate acestea, fenomenul este real: parti consistente ale
    populatiei europene imbatranesc, iar Romania este si ar putea
    deveni una din cele mai afectate natii. Fenomenul antreneaza o suma
    intreaga de schimbari, in sistemul de pensii, in securitatea
    sociala, in medicina, in obiceiurile de consum, in structura
    populatiei. Unele sunt benigne, altele pot fi gestionate, dar
    pensiile si securitatea sociala au deja sau vor avea in timp
    probleme serioase.

    Un studiu al Fondului Monetar International estima, in urma cu
    trei ani, ca raportul dintre pensionari si populatia activa se va
    injumatati, in Europa, pana in 2050, de la patru la doua persoane
    active pentru fiecare pensionar. Tot in 2006, un raport al Comisiei
    Europene aprecia ca forta de munca in UE va scadea cu 48 de
    milioane de persoane, adica 16%, intre 2010 si 2050, in timp ce
    numarul persoanelor in varsta va creste cu 77%, adica 58 de
    milioane de persoane.

    Cu alte cuvinte, Europa se indreapta, incet-incet, catre un
    scenariu de film SF, eventual cu tenta comica: un continent-azil,
    cu multi batranei vegheati de delicate infirmiere de origine
    asiatica sau indiana.


    Dar pentru Europa saraca si mai ales pentru Romania, care este
    scenariul? Pentru mania, scenariile, elaborate fi e de organisme
    internationale, fi e de experti locali, sunt cat se oate de
    pesimiste:dupa scaderea cu aproape doua milioane de locuitori
    inregistrata dupa evolutie, populatia Romaniei ar putea ajunge
    undeva intre 13,3 milioane de locuitori, form BERD, si 16-17
    milioane de locuitori, in studii intocmite de Uniunea Europeana,
    Banca Mondiala sau ONU, pana in 2050. Rata fertilitatii a scazut de
    la 2,3 copii/femeie

    in 1989 la 1,3 copii/femeie in 2008 (nivel constant in ultimii 12
    ani), iar rata natalitatii (numarul brut de nasteri la mia de
    locuitori pe an) a scazut de la 13,7 la mie in 1990 la 10 la mie in
    2008.


    Sistemele de pensii, o mare schema Ponzi?

  • Noua moda: Orasenii cumpara produse bio direct de la ferme

    Unul dintre episoadele reality show-ului american “Jon &
    Kate plus 8” (despre viata unei familii cu opt copii – gemeni si
    sextupleti) prezinta excursia familiei la o ferma din apropierea
    orasului pentru a-si ridica produsele naturale comandate. Kate
    explica atunci ca in fiecare an cumpara de la un producator local o
    vita intreaga, crescuta dupa toate regulile ecologiei, pentru ca
    isi doreste ca toti cei opt copii sa fie hraniti cat mai sanatos
    posibil. Desi intre timp familia Gosselin s-adestrmat, obiceiurile
    lor culinare nu s-au schimbat, iar ele definesc un segment care
    castiga teren in toata lumea.

    Totul a pornit de la dorinta orasenilor (care nu au rude sau
    bunici la tara) sa aiba acces la hrana naturala la preturi
    accesibile. In Japonia, miscarea a inceput cu peste 30 de ani in
    urma, cand un grup de 20 de casnice au format un “teikei”
    (asociatie) pentru a cumpara lapte direct de la producatori. In
    prezent, asociatia are peste 200.000 de membri. Tendinta a castigat
    teren si in Europa, si in America.

    Echivalentul romanesc al unor astfel de initiative a aparut la
    Timisoara, unde prima asociatie de sustinere a micilor producatori
    agricoli (ASAT) a fost initiat in 2008. A pornit ca o colaborare
    intre un producator de legume si un grup de 20 de familii. “Ideea e
    ca grupurile de consumatori sa se formeze in jurul unui mic
    producator agricol, pornind de la capacitatea acestuia de
    productie. Consumatorul incheie un contract cu producatorul, pe
    perioada unui sezon agricol (aprilie-octombrie), iar in contract se
    stipuleaza produsele ce vor fi asigurate de catre producator si
    pretul de vanzare, care nu se modifica pe perioada colaborarii”,
    explica Mihaela Vetan, responsabil de dezvoltare pentru
    Parteneriatul ASAT.