BusinessMagazin

Blog

  • Michael Krahn este noul director general Praktiker Romania

    In varsta de 48 de ani, Michael Krahn a fost desemnat pentru acest mandat dupa un parcurs de aproape 20 de ani in cadrul grupului Praktiker, ultima pozitie inainte de cea actuala fiind de director de vanzari al Praktiker Polonia. Noua sa functie nu este prima detinuta in structura de conducere a filialei romanesti. Michael Krahn a mai facut parte din Consiliului de administratie al Praktiker Romania din 2002 pana la sfarsitul anului 2007, pe pozitia de director de vanzari.

    “Legatura mea cu Romania si cu fostii colegi s-a dovedit foarte puternica, de aceea privesc aceasta numire ca pe o intoarcere acasa”, a declarat Michael Krahn, actualul director general Praktiker Romania. „Preluarea noii functii imi da sansa de a conduce o organizatie puternica, pe care am avantajul sa o cunosc foarte bine, dupa cei sase ani in care am lucrat aici. Praktiker Romania este liderul unei piete care este extrem de dinamica si tot mai competitiva. Intentia noastra, a mea si a colegilor mei din Consiliul de Administratie, este sa-i consolidam aceasta pozitii”.

    Michael Krahn il urmeaza la conducerea companiei pe Guenter Vosskaemper, care a fost in fruntea organizatiei timp de 7 ani, de la inceputul activitatii acesteia. Guenter Vosskaemper este persoana care a format si condus echipa organizatiei vreme de 7 ani, fiind numit acum in functia de director general Praktiker Turcia.

    Praktiker Romania este liderul pietei romanesti do-it-yourself, avand cea mai extinsa retea de magazine specializate din tara. Compania detine 25 de magazine iar oferta Praktiker cuprinde peste 40.000 articole pentru casa si gradina – materiale de constructii, decoratiuni pentru interior si exterior, accesorii sanitare, articole de mobilier, unelte, produse electronice si electrocasnice, articole pentru amenajarea si intretinerea gradinii.
     

  • Angst vrea sa deschida 4 magazine in 2009

    ”Pentru anul in curs am previzionat o cifra de afaceri de 150 milioane de lei (cca. 35 mil. euro) in cre[tere cu 10% fata de 2008”, a declarat pentru BUSINESS Magazin Eduard Vlaston, director de retail al grupului Angst. Anul trecut, vanzarile diviziei de retail a grupului au crescut cu 21% fata de 2007, in conditiile in care a fost deschis un singur magazin nou, la Sinaia, reteaua avand in prezent 21 de magazine plus patru spatii care functioneaza in regim de franciza.

    Cifra de afaceri a grupului Angst a ajuns in 2007 la 57 de milioane de euro. Angst nu este singurul procesator de carne care si-a dezvoltat propria retea de magazine, aceeasi politica fiind aplicata si de grupurile Agricola Bacau si Cris-Tim.
     

  • Trei beri moldovenesti lupta cu multinationalele. Cine castiga?

    Martens. Bermas. Albrau. Galati, Suceava, Onesti. Cei mai mici trei producatori de bere din Romania nu sunt neaparat ultimii independenti din domeniu – tot fara legatura cu gigantii multinationali este si afacerea cu bere a fratilor Ioan si Viorel Micula, proprietarii European Food & Drinks, cel mai mare grup alimentar local, dar si Romaqua, producatorul apei Borsec, recent intrat pe piata berii cu brandul Albacher. Ce au insa in comun cei trei mici producatori, toti concentrati in zona Moldovei, este faptul ca sunt lipsiti de capacitati mari de productie, de marci cunoscute la nivel national sau de promovare, intr-o piata dominata din ce in ce mai autoritar de cei mai mari producatori de bere la nivel mondial. Heineken, InBev sau Ursus Breweries au cumparat, rand pe rand, producatorii locali, iar vanzarea Bere Azuga de la inceputul acestui an a incheiat seria tranzactiilor importante din domeniu.

    “Restul nici nu mai conteaza pentru ca au cote de piata foarte mici si capacitati reduse de productie”, spune Gheorghe Grec, unul dintre fostii actionari ai Bere Mures, care crede ca doar factorul imobiliar poate sa mai trezeasca vreun interes pentru preluarea unuia dintre cei trei producatori. Martens Galati, Bermas Suceava si Albrau Onesti sunt prezenti in zona lor de productie cu branduri putin consacrate si capacitati de productie de circa 200.000 de hectolitri (spre comparatie, Heineken, liderul pietei, are o capacitate tehnica de 7,7 milioane de hectolitri, dintre care 1,6 milioane de hectolitri preluati odata cu Bere Mures). Intr-un cuvant, le lipseste exact ceea ce cauta o multinationala atunci cand se uita dupa achizitii pe o piata locala – capacitate de productie importanta si marca puternica. “Producatorii ramasi independenti nu au vreo marca puternica si cei mari au deja suficienta capacitate de productie in Romania”, crede Shachar Shaine, presedintele United Romanian Breweries Bereprod, producatorul marcii Tuborg, adaugand ca multinationala pe care o reprezinta nu a fost si nici nu este interesata de vreo achizitie.

    Cei trei mici producatori nici nu s-au prea gandit la acest colac de salvare: Vasile Joanta, directorul producatorului galatean Martens, spune ca, desi nu a primit oferte de preluare pana acum, ci doar “intrebari pe diverse cai, de explorare si atat”, el se declara totusi deschis unor astfel de discutii pe viitor. “Nu ne-am pus inca problema evaluarii companiei in vederea vanzarii, dar nici nu o excludem, cel putin teoretic”, declara Joanta, care nu vede noi tranzactii pe piata berii, afirmand ca nu se mai cumpara capacitati de productie. Rezervat in a face astfel de declaratii este si Constantin Gatej, directorul general al Bermas Suceava, care nu a dorit sa comenteze pe marginea acestui subiect la solicitarea BUSINESS Magazin, precizand doar ca “firma noastra nu se afla intr-o situatie disperata care sa presupuna cautarea unor solutii de supravietuire”.

    Posibilitatile pentru noi miscari de concentrare pe piata berii sunt cu atat mai limitate cu cat criza ii va face pe marii producatori sa-si revizuiasca in scadere planurile de productie pentru anul acesta, dupa cum declara Gheorghe Grec. Primele semne au fost date deja de anul trecut, cand piata a crescut in volum cu doar 4,1% (fata de 2007, cand a raportat o crestere aproape dubla), pana la 20,2 milioane de hectolitri, adica echivalentul a 1,6-1,7 miliarde de euro ca valoare, potrivit estimarilor Asociatiei Berarii Romaniei, din care fac parte Heineken, InBev, Ursus Breweries, URBB si Romaqua. Un roman a baut, in medie, 93 de litri de bere anul trecut, ceea ce ne claseaza din acest punct de vedere printre primele zece tari europene.

    “Romanii nu prea au bani sa cumpere bere scumpa, mai ales acum, asa ca vor cauta si mai mult bere la PET”, spune Vifor Versescu, directorul general al Patronatului Societatilor Independente Producatoare de Bere din Romania (PSIPBR), motiv pentru care multinationalele se vor axa si ele pe segmentul acesta, care pana acum a fost in mod traditional “terenul” producatorilor locali. Anul trecut, investitiile din Romania ale celor patru multinationale membre ale Asociatiei Berarii Romaniei au ajuns la 210 mil. euro. Altfel spus, de la intrarea lor in tara si pana anul acesta, investitiile totale ale multinationalelor s-au cifrat la peste 950 mil. euro, fara a lua in calcul si achizitia Bere Mures de catre Heineken pentru 150 mil. euro, conform datelor asociatiei profesionale a berarilor.

  • Cea mai puternica masina de politie din Romania

    Modelul SEAT Leon Cupra se va afla în folosinţa Secţiei de Poliţie Autostrăzi pe întreaga perioadă a verii până în luna Noiembrie. Modelul oferit de Porsche România, importatorul mărcii SEAT, a fost dotat cu toate sistemele specifice maşinilor de Poliţie rutieră: sistem radar de ultimă generaţie Decatur Electronics Genesis II Select, Sistem de înregistrare video Martel Electronics MDE2,
    funcţie antidetector radar.

    SEAT Leon Cupra este cel mai puternic model de serie al mărcii SEAT produs până în momentul de faţă. Cu o maşină ce accelerează de la 0 la 100 km/h în doar 6,4 secunde şi atinge o viteză maximă de 247 km/h, Poliţia va avea la îndemână în premieră în România performanţe de excepţie la patrularea pe autostradă.

    Reprezentantul Inspectoratului General al Poliţiei, Seful Secţiei de Poliţie Autostrăzi, Comisarul Şef de Poliţie, George Grigore a declarat la livrarea maşinii: “Suntem foarte încântaţi de această iniţiativă. Ne bucurăm că eforturile noastre de a asigura un trafic sigur şi civilizat ne sunt împărtăşite şi că vom avea la dispoziţie spre testare o maşină atât de performantă. Vom avea posibilitatea de a acţiona cu maximă rapiditate pe un tronson unde şoferii sunt tentaţi să depăşească limita legală de viteza.”
     

  • Prabusire pe piata chiriilor din Bucuresti

    Cei care lucreaza in agentiile imobiliare spun insa ca inchirierile au ramas singura lor sansa de supravietuire deoarece nu mai vand nimic. Cand vorbim despre scaderi nu excludem niciun domeniu, arata un studiu realizat de agentia imobiliara Eurisko. Fata de anul trecut, chiriile sunt mai mici atat in cazul spatiilor de birouri, cat si in cazul caselor. Iar daca in ianuarie 2009 chiria lunara pentru o garsoniera era 360 de euro, in martie a ajuns la 320.
    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro
     

  • Un oficial de la Finante spune ca forfetarul e temporar

    Finanţele nu au precizat însă cât anume. "Impozitul minim este o măsură cu caracter limitat temporal", a declarat marţi secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP) Cosmin Coman, în cadrul conferinţei "IMM-urile versus Impozitul minim", organizată de Mediafax. Coman a ţinut să precizeze că impozitul forfetar nu creşte nivelul fiscalităţii din România şi nu este o taxă nouă care se adaugă la celelalte. Firmele au în continuare libertatea de a alege să plătească un impozit reprezentând 16% din profit sau 3% din venit – în cazul IMM-urilor, dar nu mai puţin de limita minimă aferentă intervalului de venituri în care se încadrează.
    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Falimentul Chrysler a devenit iminent

    "Toate piesele sunt la locul lor pentru un proces rapid de faliment, probabil de doar câteva săptămâni", au afirmat surse apropiate situaţiei, citate de Wall Street Journal. Acestea au precizat că Trezoreria SUA a propus creditorilor constructorului auto circa 2,25 miliarde dolari în bani lichizi pentru a accepta să abandoneze creanţe de 6,9 miliarde dolari pe care le au la Chrysler.
    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • BNR trebuie sa reduca dobanda pentru revigorarea creditului

    Cheia revigorarii creditului este ca BNR sa reduca dobanda de politica monetara la lei, pentru ca la actualele niveluri de dobanda de pe piata nu mai exista cerere de credite, afirma Patrick Gelin, presedintele BRD, a doua mare banca de pe piata. "Reducerea dobanzii la lei este cheia, pentru ca marea problema a devenit cererea de credite, nu oferta. Sper ca odata ce acordul cu FMI.
    Cititi mai multe pe www.zf.ro
     

  • Fight for survival

    From Milan, from where he oversees the business of UniCredit Global Leasing in 17 countries, Septimiu Postelnicu gives a harsh verdict: it will be a few years before we can talk about growth again. ”When you look at 17 countries, you get a different understanding of the overall economic phenomena and of the possible solutions,” Septimiu Postelnicu told BUSINESS Magazin. The 32-year old Romanian oversaw the merger of HVB Leasing and UniCredit Leasing on the Romanian market and has been running the operations of the UniCredit Global Leasing branches in the CEE region from Milan for six months now.

    This gives Postelnicu a clearer and more integrated picture of the chances that the Romanian and European leasing markets have. Neither the present, nor the near future look comfortable, he hints; it is very clear that leasing, as many other industries for that matter, has fallen victim to the economic decline on the entire continent and the coming period will be one of a radical shakeup. ”It’ll be a few years before we can talk about growth,” Septimiu Postelnicu believes. What matters for the time being are the steps that can be taken to survive.
     

    Traducere de Loredana Fratila-Cristescu si Daniela Stoican
     

  • Feel free to cream off the milk

    Shmulik Porre, president and CEO of Tnuva Romania needed only one week to weigh the parent company’s proposal to take over the reins of the Romanian subsidiary. ”It was time to make a change in my career,” says Porre, who was general manager of the largest paint manufacturer in Israel for five years before accepting Tnuva’s job offer.

    It’s been over a year since then, and, when looking at the progression of the company he is running, Porre has no reason to regret making this decision: Tnuva Romania boasted the fastest growth rate on the market in 2008, when it reached 20 million-euro sales. This being the first full fiscal year since the company’s products hit the stores, it was in a way natural for its progression to be more spectacular than that of other milk processors. Porre takes pride in having built a project from scratch on a very competitive and dynamic market, especially since he says he is expecting a 50% turnover growth this year. So far, he has been among the few to make such appraisals; the other dairy processors expect 1-2% rises on average for 2009, at least 4-5 times lower than in past years.

    ”We think the industry will go up this year, as well, but we don’t believe it will be a two-digit rise, like in previous years,” says Traian Simion, general manager of Albalact Alba Iulia, the only large processor listed on the Bucharest Stock Exchange. The dairy market approached 1.3 billion euros in 2008, with dairy products getting top billing in supermarkets and hypermarkets over the last few years. For many years, the market saw a two-digit annual rise, surpassing all growth rates on consumer goods market.

    Now, companies anticipate that market moves have more to do with difficulties generated by the current situation, especially for small processors (which are faced with funding difficulties) than with anything else. Companies need to consolidate their position on an increasingly crowded market, with this year expected to be rich in transactions. For those that have businesses to sell, the timing is quite unfortunate, because the price has gone down significantly against the past few years, while buyers hold all the trump cards in negotiations and can afford to wait until a good deal comes along.
     

    Traducere de Loredana Fratila-Cristescu si Daniela Stoican