BusinessMagazin

Blog

  • CBRE Hotels: Nivelul de ocupare a hotelurilor din Bucuresti, – 26,4% in T1

    "Cel mai drastic declin al ratei medii de ocupare, in trimestrul I 2009, a fost inregistrat in Varsovia si Bucuresti (-21.6% si respectiv -23.6% in comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut). In ambele cazuri moneda locala a cunoscut o depreciere semnificativa fata de dolarul American si de Euro. Bucurestiul a inregistrat cea mai mare scadere a nivelului de ocupare din regiune, respective o scadere de 26.4% in comparatie cu T1 2008", se spune in studiul amintit.

     

    Performantele hoteliere de-a lungul capitalelor din Europa Centrala si de Est (CEE) au suferit presiuni majore inca din vara anului 2008. "Nivelurile de ocupare a hotelurilor din Viena pentru T1 2009 sunt cu aproximativ 12.6% mai mici decat in T1 2008. Un factor decisiv in acest sens este scaderea numarului de calatori ce sosesc pe aeroportul din Viena, respectiv cu un procent de 14.8% in T1 2009, in comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut."

     

    Studiul CBRE Hotels mai noteaza scaderi in Bratislava, Budapesta si Praga, orase unde nivelul de ocupare inregistrat in primele trei luni din acest an a scazut cu peste 20% in comparatie cu primul trimestru din 2008 (Bratislava -25.8%, Budapesta -24.1% si Praga -22.9%). "Hotelurile se confrunta cu un numar redus de vizitatori. Acesti vizitatori, oameni de afaceri sau turisti, sunt mult mai sensibili la prêt. In plus, oferta din aceste orase continua sa creasca si de aceea scaderea RMO nu constituie o surpriza", a declarat Adrian Flueck, Analist la CBRE Hotels.

     

    CB Richard Ellis Hotels este un grup de consultanta imobiliara dedicat exclusiv industriei hoteliere. In 2008, valoarea combinata a activelor vandute si evaluate de CBRE Hotels in intreaga lume a deposit suma de 23.5 de miliarde de euro.

     

    In 2008, valoarea activelor tranzactionate de CBRE Hotels EMEA (Europa, Orientul Mijlociu si Africa) a depasit cinci miliarde de euro. Aceasta cifra reprezinta o cota din piata EMEA de 35%. In 2008, CBRE Hotels a vandut si a evaluat peste 300 de active in Europa, Orientul Mijlociu si Africa.
     

  • Top BM: Cele mai scumpe lucrari de arta licitate in Romania(GALERIE FOTO)

    Topul celor mai scumpe obiecte de arta vandute la licitatie s-a modificat de mai multe ori in ultima vreme. Liderul de patru ani, “Fata culcata in iarba” a lui Nicolae Grigorescu, a fost detronat de doua vanzari record in 2007 ale unor opere de Nicolae Tonitza si Theodor Pallady si de noi recorduri in 2008.

    Astfel incat, daca la finalul anului 2005 Nicolae Grigorescu isi adjudecase 8 locuri din top zece, preferatii colectionarilor au devenit treptat Tonitza, Pallady si Petrascu. In martie 2007, “Nud cu esarfa galbena” al lui Pallady devenea cel mai scump tablou cumparat la licitatie de la casa Alis, cu 75.757 de euro. La numai cateva luni, in noiembrie 2007, se vindea lucrarea lui Tonitza “Studiu pentru un portret”, de la casa Monavissa, cu 97.000 de euro. Iar in decembrie 2008, nou-infiintata casa de licitatii Artmark stabilea recordul de pret pe piata romaneasca – 120.000 de euro pentru opera “Fata in roz”, semnata de Nicolae Tonitza. De altfel, pictorul detine suprematia in materie de preturi la licitatie, patru dintre cele mai scumpe tablouri vandute fiind semnate de Tonitza.

    Valoarea totala a lucrarilor din top zece se apropie de 800.000 de euro, sub valoarea unui singur tablou vandut in Ungaria, de exemplu (o lucrare a pictorului maghiar Mihaly Munkacsy s-a vandut la pretul record de un milion de euro). “In Romania, cota lucrarilor de arta este inca inferioara in comparatie cu celelalte piete de profil din estul Europei. Totusi, piata romaneasca de arta a dovedit in ultimii ani cresteri anuale ale cotatiei medii cu aproximativ 50% pe an, asadar, o rata de profitabilitate exemplara”, sustine Dragos Farmazon, director de marketing si PR la casa Artmark.

    Daca la noi artistii romani nu se ridica la nivelul de vanzari visat de proprietari si de casele de licitatie, lucrurile stau altfel in strainatate. Brancusi este de departe cel mai bine vandut artist roman – cel mai mare pret obtinut pentru o lucrare a sculptorului (“Portrait de Mme LR” – “Portretul doamnei LR”) a fost de 36,79 milioane de dolari, la licitatia colectiei de arta a lui Yves Saint Laurent din luna februarie a acestui an. Anuntul a venit dupa un alt record, 27,45 de milioane de dolari, la o licitatie din 2005 a casei Christie’s. Pretul depasea atunci toate estimarile specialistilor, care evaluasera lucrarea “Pasare zburand” intre 8 si 12 milioane de dolari.

    Cat despre piata de licitiatie de arta din Romania, aceasta este impartita de cativa jucatori, care pot fi numarati pe degetele de la o mana – Alis, Artmark, Gold Art, Monavissa si Pogany. Indiferent de nivelul lor, recordurile s-au intamplat intr-o perioada cand piata de arta se afla in plina dezvoltare, iar licitatiile erau din ce in ce mai dese. Totusi, au fost lucrari care n-au depasit sau nici macar n-au atins pretul de pornire. De exemplu, la “Licitatia de iarna” din decembrie 2008 de la casa Artmark au fost incluse nume precum Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petrascu sau Theodor Pallady. Totusi, tabloul “Tarancuta” al lui Nicolae Grigorescu a fost cumparat la pretul de pornire, 35.000 de euro, desi fusese evaluat intre 100.000 si 150.000 de euro, iar celebrul “Peisaj din Campina” al lui Nicolae Grigorescu s-a vandut cu 42.000 de euro, la jumatate din estimarea facuta de casa de licitatie.

    Unul dintre evenimentele cele mai mediatizate de pe piata licitatiilor de arta, duplexul Bucuresti-Paris, anuntat ca o licitatie grandioasa de arta, nu s-a ridicat la nivelul estimat initial. Licitatia s-a desfasurat simultan, atat la Paris, la hotelul Drout Montaigne, cat si la hotelul Novotel din Bucuresti. Pasionatii de arta au putut licita si online, unde intregul proces a putut fi vazut live, in timp real. Recordul, “Natura statica cu carte si fata de masa in carouri” al lui Petrascu, vandut cu 57.000 de euro, nici macar nu poate intra in top 10. Tabloul a fost vandut sub cota minima de estimare, stabilita la 60.000 de euro. Pretul lucrarii de pe locul al doilea se afla la mare distanta – 13.000 de euro pentru tabloul “Toamna” semnat de Laura Covaci.

    Cat despre viitor, acesta nu pare zugravit in tuse prea vesele pentru casele de licitatii de arta. Tonul managerilor variaza de la pesimist la foarte pesimist. “Piata de arta sufera din plin in urma declansarii crizei economice; a intrat in suferinta cam pe la mijlocul anului trecut si situatia s-a inrautatit continuu. Estimarile pentru moment nu pot fi decat sumbre. Nu exista niciun semnal ca lucrurile s-ar putea schimba prea curand”, sustine Mihail Papagheorghiu, proprietarul casei de licitatii Alis. El estimeaza o injumatatire a cifrei de afaceri in 2009, de la 2,2 milioane de euro, cat a inregistrat in 2008.

    Altii sunt mai optimisti, bazanduse pe ideea ca arta este indeobste una dintre cele mai sigure investitii. “Avem speranta ca oamenii de afaceri vor intelege ca obiectele de arta inca sunt o investitie sigura, de refugiu in aceste momente, cand o buna parte din celelalte domenii unde se investeau bani au devenit nesigure”, afirma Faramazon de la Artmark, bazandu-se pe rezultatele de la cea mai recenta sedinta a casei, unde s-au vandut 45% din loturi pentru suma totala de 200.000 de euro. Artmark s-a lansat pe piata in decembrie 2008, incheind anul cu o cifra de afaceri de 500.000 de euro.

    Directorul de marketing estimeaza ca Artmark va obtine in 2009 o cifra de afaceri de 2,5 milioane de euro. Piata este atat de vulnerabila, incat situatia se poate schimba radical de la o luna la alta. Ghildus aminteste ca in aprilie casa a organizat doua licitatii, dar vanzarile au fost de 300.000 de lei, cam jumatate comparativ cu luna martie. “Pana in martie, criza nu s-a simtit. Atunci am vandut obiecte de arta in valoare de 700.000 de lei, dar in aprilie vanzarile au inceput sa scada. Este posibil sa fie o simpla conjunctura determinata de sarbatori”, adauga Luminita Ghildus, proprietara casei Gold Art. “Anul trecut, incasarile totale au fost de 4.440.000 de lei. Imi este greu sa fac o estimare legata de ceea ce se va intampla anul acesta, nu stiu daca vor disparea colectionarii, noi in continuare tatonam terenul. Speram totusi sa nu dispara acest domeniu”, incheie Luminita Ghildus.

    Cei mai bine vanduti pictori
     

  • Basescu recunoaste minciunile electorale fabricate de el

    Declaraţia a fost făcută după ce sindicaliştii din Educaţie au negociat zadarnic, ore întregi, cu ministrul de Finanţe, Pogea. Până la urmă, profesorii au amânat greva generală, dar teza cu subiect unic programată pe 5 mai a fost amânată şi ea pe 7 mai. În acelaşi discurs, şeful statului făcuse un apel indirect la amânarea grevei, declarând că „disputa între sindicatele profesorilor şi elevi, şi părinţi este inutilă, ea trebuie mutată între profesori şi politicieni“.
    Cititi mai multe pe www.gandul.info
     

  • FMI a aprobat acordul stand-by cu Romania

    Potrivit surselor citate, prima tranşă a finanţării, de cinci miliarde euro, va fi disponibilă imediat şi va intra la rezervele valutare la Banca Naţională a României (BNR). Scrisoarea aferentă acordului de împrumut va fi retrimisă autorităţilor române şi va fi înaintată Parlamentului, cel mai probabil sub forma unui proiect de lege.
    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Am cheltuit excesiv. Bugetul statului isi duce zilele cu greu

    Reactia presedintelui vine ca urmare a neintelegerilor dintre sindicatele din invatamant si Executiv pe tema majorarilor salariale. Daca Romania nu ia masuri, am putea ajunge sa platim o amenda de cateva sute de milioane de euro, iar la cat de prost stam cu banii numai asta ne-ar mai lipsi, e mesajul lui Traian Basescu.
    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro
     

  • Bancile intarzie reducerea dobanzilor la credite

    Dobanzile pe piata monetara au scazut cu pana la patru puncte procentuale in ultima perioada, insa bancile nu se grabesc sa reduca dobanzile la credite.
    Nici scaderea ratelor de referinta la euro – EURIBOR – nu se reflecta in ieftiniri ale creditelor de pe piata locala, desi nivelul primei de risc pentru Romania reflectat in cotatiile CDS – credit default swap – s-a diminuat cu circa trei
    Cititi mai multe pe www.zf.ro
     

  • Doua luni de cresteri sustinute pe Bursa

    Doua luni de cresteri sustinute pe Bursa au fost de ajuns pentru ca piata sa revina pe plus fata de inceputul anului si investitorii sa poata contabiliza primele castiguri fata de prima sedinta de tranzactionare din 2009.

    Multi dintre investitori, dar si o parte din brokeri, vad deja sfarsitul trendului negativ inceput in toamna lui 2007, in timp ce altii, mai circumspecti, spun ca o confirmare a intoarcerii trendului va fi clara abia in momentul in care preturile actiunilor de pe Bursa vor ajunge la nivelul de la inceputul lui octombrie 2008.

    “Ma asteptam la o asemenea evolutie pe termen scurt, dar nu atat de rapida. Totusi, abia suntem la nivelul din noiembrie-decembrie 2008. Cand se va ajunge la preturile de la inceputul lui octombrie, ar trebui sa vedem intrarea pe un trend ascendent”, sustine Rares Nilas, directorul general al BT Securities, societatea de brokeraj a Bancii Transilvania, care a intermediat cele mai mari tranzactii de pe Bursa in primele patru luni ale acestui an, de peste 62 de milioane de euro.

    Societatile de investitii financiare (SIF) au inregistrat cea mai spectaculoasa evolutie in acest an, reusind sa castige pana la 200% de la sfarsitul lunii februarie, dupa ce in primele doua luni ale anului pierdusera aproape 50%. Aceasta evolutie a reusit sa propulseze SIF-urile cu aproape 50% peste nivelul de la sfarsitul anului trecut, astfel ca toti investitorii care au cumparat actiuni SIF in ultimele luni si le-au pastrat in portofoliu inregistreaza castiguri.

    De exemplu, cine a investit 10.000 de lei in actiuni SIF Oltenia (SIF5) la inceputul anului, ar fi castigat pana la sfarsitul saptamanii trecute 5.000 de lei, castigul de 50% pe patru luni fiind de circa 10 ori mai mare decat cel obtinut dintr-un depozit bancar in lei in aceeasi perioada.

    O investitie de 10.000 de lei in aceleasi actiuni la sfarsitul lunii februarie, ar fi adus in doua luni un castig de circa 18.000 de lei. Aceasta in conditiile in care in 2009 investitorii beneficiaza si de scutire de impozit pe castigurile obtinute din vanzarea actiunilor. Evolutiile din ultima perioada dovedesc inca o data ca pe Bursa se pot obtine cele mai mari castiguri intr-un timp foarte scurt, iar prabusirea de la sfarsitul anului trecut si din primele doua luni ale acestui an a crescut exponential si sansele investitorilor de a face profituri impresionante

    “Actiunile au crescut foarte mult pentru ca anterior au scazut foarte mult, intr-un timp scurt, pe fondul iesirii masive a investitorilor straini. Acum, iesirile s-au oprit, iar investitorii care asteapta inca de la sfarsitul anului trecut momentul in care piata se opreste din scadere au intrat puternic la cumparare. Este vorba mai ales despre speculatori, care au fost cei mai activi in ultima perioada”, explica Rares Nilas.

    El crede ca revenirea se datoreaza in primul rand faptului ca atat pe plan intern, cat mai ales pe plan international, incep sa se infirme prognozele pesimiste. Iar aceasta aduce dupa sine si schimbarea sentimentului general din piata. Astfel, daca in urma cu 3-4 luni orice stire era interpretata negativ si producea panica in piata, acum nici stirile cu adevarat negative nu mai produc acelasi efect. De exemplu, raportarile privind scaderea cu 6,1% a economiei SUA in primul trimestru, care au fost mai proaste decat estimarile analistilor, au fost urmate de cresteri atat pe piata americana, cat si pe bursele europene.

    “Eu zic ca deja se intra pe un trend ascendent, iar evolutia din ultima perioada a fost chiar peste asteptari. Cred ca totul se datoreaza sentimentului pozitiv din piata. In momentul in care apar volume mari si cresteri, toti clientii vor sa cumpere”, spune Marius Trif, directorul general al Carpatica Invest, societatea de brokeraj a Bancii Carpatica, a saptea firma de brokeraj adus in doua luni un castig de circa 18.000 de lei. Aceasta in conditiile in care in 2009 investitorii beneficiaza si de scutire de impozit pe castigurile obtinute din vanzarea actiunilor. Evolutiile din ultima perioada dovedesc inca o data ca pe Bursa se pot obtine cele mai mari castiguri intr-un din piata in primele patru luni ale anului. El crede ca in absenta unor stiri extrem de negative, mai ales pe piata americana, Bursa isi poate continua evolutia pozitiva.

    “Sa nu ne asteptam sa continue cresterile in ritmul acesta, nici nu ar fi bine pentru piata, dar cred ca va urma o perioada de acumulare si de consolidare a preturilor”, continua Trif.

    Pe de alta parte, investitorii nu trebuie sa uite nici faptul ca de fiecare data cand piata a urcat foarte rapid intr-un timp scurt, chiar si in lunga perioada de crestere din 2003 pana in 2007, au urmat si corectii semnificative, din cauza ca unii investitori s-au grabit sa-si marcheze profiturile. Iar in contextul in care piata este dominata inca de speculatori si investitorii pe termen lung abia acum incep sa-si faca simtita prezenta, echilibrul este inca fragil si mai pot avea loc corectii puternice.

    Conturarea unui trend ascendent este insa tot mai vehiculata, chiar in conditiile in care raportarile privind evolutia companiilor si a economiei in primul trimestru pot parea negative. De PUBLICITATE exemplu, faptul ca BCR a raportat pe primul trimestru un profit in scadere, iar Banca Transilvania a inregistrat un castig nesemnificativ fata de perioada similara a anului trecut, nu a avut un impact negativ in piata, care si-a continuat cresterea si in ultima sedinta a saptamanii trecute, dupa aparitia acestor date.

    Teoria spune ca Bursa anticipeaza de obicei evolutia economiei, astfel ca raportarile trecute sunt mai putin relevante pentru investitori. In toamna lui 2007, cand au aparut primele scaderi pe Bursa, economia crestea, iar companiile obtineau profituri mai mari. Si in 2008, cand Bursa s-a prabusit, companiile au continuat sa raporteze profituri in crestere, situatia din economie deteriorandu-se abia catre sfarsitul anului. Aplicand acelasi scenariu pe datele actuale, este posibil ca Bursa sa-si continue cresterea, chiar daca societatile listate vor raporta profituri mai mici sau chiar pierderi pe primul trimestru si poate chiar in trimestrul al doilea, daca vor aparea insa semne ca situatia se imbunatateste.

    “Este foarte interesant ca aprecierile din ultimele doua luni s-au fundamentat pe perspective de viitor si nu pe date si statistici”, spune Adrian Lupsan, directorul general adjunct al Intercapital Invest. El crede ca acest lucru denota o incredere a investitorilor intr-o potentiala iesire din criza, iar in acest sens perioada iunie-iulie va fi cea care va confirma sau infirma asteptarile investitorilor.

  • Cum se evalueaza o proprietate imobiliara

    Asteptarile vanzatorilor sunt mult prea mari fata de ce este dispus sa plateasca un eventual cumparator”, este explicatia folosita de mai multe luni de brokerii de investitii ai firmelor de consultanta imobiliara, pentru a explica stagnarea tranzactiilor din acest an. Brokerii ii sfatuiau pe potentialii vanzatori sa-si plaseze asteptarile cu pana la 2% peste nivelul randamentelor scontate, ceea ce insemna de fapt sa opereze o scadere de pret.

    Ultimele 12 luni au adus o majorare semnificativa a randamentelor anuale in euro la achizitia unui activ imobiliar, potrivit rapoartelor globale intocmite de compania de consultanta CB Richard Ellis. Cea mai semnificativa schimbare a avut loc in segmentul de spatii comerciale, unde cresterea in ultimul an a fost de la 7,5% la 11,5%, ceea ce s-ar traduce prin preturi mai mici chiar si cu cateva zeci de milioane de euro pentru mall-uri, care au tinut capul de afis al tranzactiilor din 2007. Randamentul anual (yield) este raportul procentual dintre veniturile aduse de imobilul respectiv si suma platita pentru cumpararea lui; cu cat randamentul e mai mare, cu atat pretul e mai mic.

    Cat de relevant mai este insa randamentul daca tranzactiile lipsesc? “Zero, yield-ul a murit”, spunea la inceputul lunii martie Bogdan Georgescu, managing partner al Colliers International si unul din cei mai experimentati consultanti din segmentul de investitii. Opinia sa este intarita si de Mihai Grigore, directorul diviziei de evaluari din cadrul companiei. “Foarte mult timp s-a discutat despre yield-uri, dar acestea, scoase din context, nu sunt de ajuns. Ele sunt utile daca ne referim la o cladire ideala, dar faptul ca un activ se vinde la 6% sau la 8% nu spune totul, conteaza in continuare cum evolueaza chiriile, riscurile de neplata, cheltuielile sau dobanzile.”

    Un exemplu este cladirea de birouri America House, vanduta in 2007 la un randament record de aproximativ 5,6%. Grigore spune ca majoritatea contractelor de inchiriere erau in al patrulea sau al cincilea an de derulare, urmand a fi reinnoite in curand la un nivel al chiriei mai mare, care ar fi ridicat veniturile ulterioare ale cumparatorului si implicit si randamentul tranzactiei. “Noi am calculat un yield de 6,7%, luand in calcul o crestere probabila a chiriilor cu 2 euro/mp/luna.”

    Imposibilitatea de a prevedea evolutia veniturilor pe termen lung sau momentul cand activul cumparat poate fi revandut, dar si absenta finantarilor bancare reprezinta argumentele aduse in discutie de reprezentantul Colliers pentru a explica absenta randamentelor medii din studiile intocmite de companie. Singurele companii de consultanta imobiliara care au publicat in ultimele luni niveluri medii ale randamentelor sunt DTZ Echinox si CB Richard Ellis, prin studiile realizate la nivel de grup, diferentele dintre valori fiind de pana la 2%. “Sunt niste valori estimative bazate pe o medie dintre dorintele cumparatorilor si aspiratiile vanzatorilor”, afirma recent Alexandra Dimofte, head of capital markets la CB Richard Ellis Eurisko.

    Randamentele anuale in euro continua insa sa fie folosite in evaluarea proprietatilor imobiliare, schimbarea venind din faptul ca acestora li se adauga si alti indicatori. “Noi folosim yield-ul in mod curent. Ne raportam la nivelul de varf al pietei, analizam ce s-a intamplat pana acum in alte tari din regiune si, comparand cu Praga sau Varsovia, vedem ca randamentele locale medii sunt cu 1-1,5% mai mari decat cele din regiune”, spune Dan Ivanov, directorul departamentului de evaluari din Jones Lang LaSalle Romania (JLL). Dincolo de metodele si dificultatile intampinate in estimarea unui indicator important in ultimii ani pentru piata imobiliara, evaluatorii se confrunta – ca si colegii lor din departamentele de investitii sau retail – cu o scadere a numarului de contracte.

    Mihai Grigore spune ca volumul de cereri a scazut foarte mult, din cauza faptului ca nu incep noi proiecte, iar negocierile pentru eventuale tranzactii sunt firave. “Apar insa noi oportunitati, companii a caror activitate de baza nu este dezvoltarea imobiliara sau banci care cer reevaluarea unor proprietati”, spune consultantul, care a evaluat portofolii imobiliare ale BCR, CEC, Distrigaz, Petrom sau Romtelecom.

    Divizia de evaluari din Colliers International a contribuit in fiecare an cu 10-20% din veniturile grupului, iar alte divizii similare au adus chiar si peste 25%, asa cum este cazul la DTZ Echinox. Membrii Asociatiei Nationale a Evaluatorilor din Romania (ANEVAR) au realizat anul trecut afaceri de 30 de milioane de euro, evaluarile imobiliare avand o proportie de 70% din total, adica in jur de 21 de milioane de euro. Piata are insa o valoare mai ridicata, fiindca exista si alte evaluari, care nu sunt realizate de membrii organizatiei, cum sunt cele interne. “Pentru acest an nu putem face nicio estimare, nu stim cum vor evolua lucrurile. Este posibil ca eventuala scadere din real estate sa fie compensata de alte tipuri de evaluari, precum cele pentru raportare financiara sau evaluari de companii”, afirma Adrian Vascu, presedintele ANEVAR.

    Criza a adus si o alta problema pentru evaluatorii din companiile de consultanta imobiliara – presiunea exercitata de unii dezvoltatori sau proprietari care vor ca rapoartele intocmite sa indice o valoare mai ridicata. “Noua ni s-a intamplat intr-o luna sa ni se respinga doua dosare de evaluare, era vorba de proprietati cu o valoare de pana la 1,5 milioane de euro. S-au dus la alti evaluatori”, spune Ivanov de la JLL. Si reprezentantul Colliers recunoaste ca de-a lungul timpului au fost pierdute mai multe contracte “fiindca nu doream sa realizam si sa indicam o anumita valoare”. In plus, o presiune constanta a existat dintotdeauna, avand in vedere ca brokerii inchiriau spatiile uneori la un nivel nesustenabil pe termen lung, ceea ce ar fi dus la un randament mai mic, desi rapoartele de evaluare indicau totusi un nivel mai ridicat.

    Grigore considera totusi ca situatia dificila de acum ar putea avea si un efect pozitiv asupra breslei. “Tranzactii, inchirieri de birouri, vanzari de terenuri, toate suna mult mai atragator decat sa fii evaluator”, recunoaste directorul din Colliers, care spera ca aceasta activitate sa-i atraga mai mult pe cei interesati de o cariera in consultanta imobiliara. Deocamdata, scaderea sectorului de real estate va duce, cel mai probabil, la un aport mai mare al departamentelor de evaluare in afacerile consultantilor.
     

    Cititi mai multe despre tinerii manageri din domeniul consultantei imobiliare in a patra editie a catalogului “100 Tineri Manageri de Top”, editat de BUSINESS Magazin, care va aparea pe piata luna aceasta.
     

  • Primul esec dupa declansarea crizei in turism

    Pe 29 aprilie 2009 mai erau trei angajati in sediul FlyNova din bulevardul Primaverii din Capitala. Dintre acestia, unul singur parea mai ocupat: termina de reziliat ultimele contracte din cele aproape 400 incheiate de turoperatorul lituanian cu agentiile revanzatoare din Romania. Lansata pe piata in martie 2008, fiind prima companie de turism straina intrata in Romania, FlyNova anunta in luna februarie a acestui an planuri ambitioase: o cifra de afaceri de 6 milioane de euro in 2009, de 2,4 ori mai mare decat cea inregistrata anul precedent, si a unei cote de piata de 6% (fata de 2-3% in 2008). Pe 13 aprilie insa, dupa doar doua luni, compania a declarat ca isi suspenda activitatile.

    Aflat pe picior de plecare inapoi in tara sa de origine, Raimondas Useckas, directorul lituanian care a condus operatiunile turoperatorului in primul si singurul sau an de activitate in Romania, a povestit pentru BUSINESS Magazin ce a determinat schimbarea brusca de strategie: “Piata de turism se confrunta cu o scadere drastica a cererii, care ne-ar fi impiedicat sa ducem la indeplinire obiectivele impuse de actionarii Novatours”. Useckas nu vrea sa comenteze asupra asteptarilor actionarilor sau despre motivele luarii acestei decizii (“a fost luata de board-ul din Lituania, eu sunt doar binoclul prin care grupul privea piata”).

    In prima parte a acestui an, Flynova a operat doar doua zboruri charter catre Egipt, desi planul initial viza si doua curse saptamanale catre Turcia. “A scazut foarte mult cererea”, explica Useckas renuntarea la celelalte curse. Declinul s-a resimtit de altfel inca de la finele anului trecut, inclusiv in interiorul FlyNova (care a reusit, dupa cateva reevaluari in jos ale planurilor de business, sa atinga o cifra de afaceri de 2,5 milioane de euro fata de cele 10 milioane planificate initial). Cu toate acestea, oficialii nu si-au schimbat planul de a intra in acest an in topul celor mai mari zece touroperatori din tara si planificasera sapte zboruri saptamanale catre trei destinatii, Turcia, Grecia si Rhodos, iar numarul total de pasageri transportati ar fi trebuit sa ajunga la 12.000 in 2009, fata de 5.000 in 2008.

    In februarie, Useckas miza in acest scop pe derularea activitatii pe parcursul intregului an 2009 (fata de cele 8 luni din 2008) si pe falimentul sau reorientarea altor jucatori, care ar mai fi eliberat cateva procente din piata. Cele doua luni care au trecut de atunci (intre timp a avut loc si Targul de Turism al Romaniei, unde agentiile primesc primele semnale din piata) nu s-au ridicat insa la inaltimea asteptarilor sale. “Rezervarile incepusera deja la jumatatea lunii februarie, dar primele semne negative au venit odata cu Targul de Turism: “A existat un interes foarte mare, dar nicio rezervare concreta”. Aici Useckas s-a simtit prima data prins intre cererea mica si pretentiile partenerilor de a li se asigura un numar constant de turisti pe parcursul intregului sezon. “Eu spuneam ca voi face, voi avea atatia turisti, dar mi se cerea sa arat ce aveam atunci. Or, luna iunie era bine acoperita, aveam foarte multe rezervari, dar aveam nevoie ca si lunile dinainte, mai si aprilie, sa fie la fel.” Ceea ce nu s-a intamplat, iar FlyNova a fost primul turoperator din Romania nevoit sa isi incheie activitatea pe fondul crizei, cu doar 1,7 mil. euro incasati, din cei 6 milioane planificati.

    “Au avut intentii bune”, spune Ciprian Enea, consultant la besttourism.ro. “Au intrat insa prea taziu in piata. Probabil ca daca intrau cu cativa ani mai devreme ar fi avut timp sa isi consolideze investitia in plan local”, spune Enea, care considera ca printre cauzele insuccesului FlyNova se numara intrarea prea brusca in piata, cu foarte putin timp inainte de Targul de Turism de anul trecut, “fapt ce i-a defavorizat din start, deoarece cartile erau deja facute”. In plus, au intrat cu destinatia Turcia, unde concurenta era foarte puternica (sunt cel putin sase agentii de calibru). Apoi, o a doua destinatie pe care mizau era Tunisia, o piata cu un volum mic si pentru care mai lupta trei competitori. Printre problemele pe care le sesizeaza Enea (cu care FlyNova a avut si un mic contract de publicitate pe internet) se numara si strategia de promovare: “FlyNova e un turoperator important in Europa, iar produsul trebuia mai bine expus”. Cert este insa, spune Enea, ca Romania a fost pentru Novatours un business neprofitabil.

    Raimondas Useckas: “Ne-am suspendat activitatea din cauza conditiilor dificile din piata. Am suficienti bani in cont pentru a-mi plati toti furnizorii."

  • Groupama pregateste lansarea Groupama Asigurari

    "Noua companie nu va fi construita pe structura niciuneia dintre cele trei companii detinute de Groupama, dar va valorifica la maximum resursele umane si materiale de la fiecare dintre cele trei”, a declarat Denis Rousset, reprezentantul Groupama in Romania.

    Proiectul care va fi supus aprobarii CSA presupune fuziunea Asiban si a BT Asigurari si crearea unei companii cu o noua structura organizationala si de management. Echipa de conducere propusa include atat experti locali, cat si internationali, din randul managerilor de la Asiban, BT Asigurari, OTP Garancia si Groupama. Functiile de director general si director financiar vor fi ocupate de Denis Rousset (Groupama/BT Asigurari), repectiv Pascal Guille (Groupama).

    Calin Matei (OTP Garancia) va fi responsabil pentru asigurarile de viata, Marie Sarraute (Groupama) pentru asigurarile non-viata, Sanda Nicoara (BT Asigurari) va conduce departamentul de Daune si Servicii, Stefan Dicu (Asiban) va fi responsabil de Distributie, iar Laurent Thuillier (Groupama) va raspunde de Proiecte Strategice.. In ceea ce priveste OTP Garancia, integrarea acesteia in noua companie se va produce gradual, mai intai prin absorbtia personalului din vanzari, urmand ca fuziunea sa se finalizeze din punct de vedere tehnic pana la inceputul anului 2010.

    Pana atunci, activitatea companiei se va desfasura in mod normal, angajatii implicati in activitatile de back-office continuand sa deserveasca clientii din portofoliul companiei. In functie de obtinerea aprobarilor necesare din partea CSA, Groupama intentioneaza sa inceapa procesul de rebranding al agentiilor in vara acestui an si sa lanseze noul brand Groupama Asigurari in a doua jumatate a anului.