BusinessMagazin

Blog

  • Nereguli la terasele şi cluburile din Bucureşti. Autorităţile au dat amenzi de 143.000 de lei

    Autorităţile au găsit nereguli la terasele, cluburile, barurile şi restaurantele din Capitală, în cadrul unor verificări făcute vineri. Activitatea unei firme a fost suspendată, iar alte 16 au fost amendate, pentru nerespectarea măsurilor din starea de alertă.

    Amenzile au fost date în cadrul unei verificări făcute vineri de poliţişti, împreună cu angajaţi ai Direcţiei de Sănătate Publică, Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Bucureşti şi ai Inspectoratului Teritorial de Muncă, precum şi comisari ai Comisariatului Pentru Protecţia Consumatorilor.

    Controlul a vizat respectarea măsurilor care se aplică pe durata stării de alertă pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum şi respectarea altor acte normative în vigoare.

    Au fost verificate 56 de firme, iar echipele mixte de control au aplicat 16 sancţiuni în valoare de peste 143.000 de lei, iar la o societate comercială activitatea a fost suspendată pentru 30 de zile pentru încălcarea normelor din domeniul sănătăţii publice.

    Autorităţile anunţă că astfel de controale vor fi efectuate şi în zilele următoare.

  • STB începe procesul de igienizare a vehiculelor din parcul propriu

    Societatea de Transport Bucureşti igienizează şi curăţă vehiculele din parcul propriu, sâmbătă şi duminică, iar de luni mijloacele de transport vor fi monitorizare pentru a se urmări dacă este menţinut aspectul.

    Potrivit unui comunicat transmis sâmbătă de STB, acţiunea de curăţenie şi igienizare a vehiculelor face parte din campania începută înaintea declanşării epidemiei de coronavirus.

    Astfel, în weekend, 620 de angajaţi au mers în autobaze şi depouri pentru a curăţa şi igieniza mijloacele de transport din parcul STB SA. Pentru fiecare vehicul care va ieşi în traseu, va fi aplicat programul de spălare şi igienizare în interior şi exterior, precum şi neutralizarea graffiti-urilor.

    „Pentru mine este extrem de important aspectul interior al vehiculelor şi, în general, condiţiile de transport pe care le asigurăm călătorilor. Din acest motiv, începând cu luna iulie, voi dispune alocarea unor resurse financiare şi umane adecvate, astfel încât să reuşim să oferim pasagerilor condiţii de călătorie civilizate”, spune Alexandru-Hazem Kansou, directorul general al STB SA.

    De luni, mijloacele de transport în comun vor fi monitorizate pentru a urmări dacă este menţinut un aspect decent.

    Pe de altă parte, pentru prevenirea infectării pasagerilor cu noul coronavirus, STB SA anunţă că dezinfectează zilnic toate vehiculele din parcul propriu, conform prevederilor legale, folosind substanţe care distrug virusurile, pe bază de clor.

  • O criză neaşteptată: Guvernul Statelor Unite cheltuie sute de milioane de dolari pentru producerea flacoanelor de vaccin anticoronavirus

    Autoritatea de Cercetare şi Dezvoltare Biomedicală Avansată (BARDA) din Statele Unite a anunţat că va grăbi procesul de dezvoltare a unui vaccin de combatere a coronavirusului, potrivit Quartz.

    La sfârşitul lunii aprilie, BARDA a anunţat o rundă de investiţii îndreptată către companiile farmaceutice care dezvoltă un tratament anticoronavirus, însă acum se concentrează asupra producerii flacoanelor de sticlă, vitale în distribuirea vaccinului.

    Săptămâna trecută, BARDA a oferit 204 milioane de dolari companiei newyorkeze Corning pentru producerea flacoanelor de sticlă. Suma de bani va aduce una dintre fabricile companiei la capacitate maximă şi va furniza echipamentele necesare pentru alte două fabrici din New Jersey şi Carolina de Nord.

    În cel mai optimist scenariu, Statelor Unite vor distribui 300 de milioane de vaccinuri până în luna ianuarie. Cu ajutorul ultimei runde de investiţii, Corning speră să susţină companiile farmaceutice care se află deja în parteneriat cu BARDA: AstraZeneca, Moderna şi Johnson & Johnson.

    Flacoanele de vaccin sunt produse dintr-o sticlă specială şi tind să înmagazineze între 2 ml şi 100 de ml de lichid. În plus, trebuie să suporte temperaturi cât mai joase şi să fie suficient de rezistente pentru a fi transportate sute sau mii de kilometri. Îmbutelierea vaccinurilor este cunoscută în industrie drept „fill-and-finish”/„umple-şi-termină” şi reprezintă principalul motiv de întârziere în ceea ce priveşte distribuirea.

     

  • Motivul pentru care s-ar putea să nu mai avem voie să bem în avion

    Companii aeriene precum Easyjet şi KLM din Europa, Delta Airlines şi American Airlines din Statele Unite, precum şi Virgin Australia, suspendă serviciul de servire a băuturilor alcoolice la bordul aeronavelor parţial sau total, ca răspuns al limitării răspândirii COVID-19.

    Potrivit CNN, această decizie face parte dintr-o serie de măsuri luate în industrie în scopul limitării interacţiunilor dintre pasageri şi echipajul aeronavelor.
    Multe companii aeriene limitează astfel serviciul de servire a băuturilor la apă. De asemenea, se asigură astfel că atunci când pasagerii nu mănâncă sau beau apă,  nu petrec prea mult timp fără purtarea măştii de protecţie – situaţie în care se află în mod evident atunci când consumă alimente şi băuturi.

     

  • Cum au reuşit două tinere de 21 de ani să lanseze un proiect ce vrea să fie „Uberul serviciilor de înfrumuseţare din România”? VIDEO

    La doar 21 de ani, Daniela Pădurariu şi Raluca Enache au lansat un business numai bun pentru vremuri de pandemie.

    Au creat un plan de business „ca la carte”, iar acum speră să găsească investitori.

    Urmăriţi povestea lor în interviul video acordat pentru emisiunea Viaţă de corporatist.

     

    Foto: Glow2Go

  • Lanţul de magazine care a vândut în perioada pandemiei cât pentru tot anul. Câte magazine vrea sa mai deschidă

     ​De la primul hipermarket deschis în românia, în 2005, retailerul german Kaufland a ajuns în prezent la o reţea de 132 de unităţi, aflată în continuă expansiune. Lucrurile par să evolueze bine şi în continuare, în contextul în care businessul pare a fi unul dintre câştigătorii crizei generate de COVID-19. Care este strategia companiei în context pandemic?

    „Online-ul a crescut enorm: în aprilie am ajuns la o cifră care reflectă planul pentru tot anul”, descrie Marco Hößl, directorul general al Kaufland România, într-o conferinţă de presă organizată recent, ultimele rezultate ale companiei, fără să ofere valoarea exactă a vânzărilor înregistrate în context pandemic.

    În 2019, Kaufland România a înregistrat o cifră de afaceri de peste 11,8 miliarde de lei şi un profit net de 847 de milioane de lei, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. În ceea ce priveşte investiţiile realizate, acestea s-au ridicat anul trecut la 142 de milioane de euro, iar la începutul acestui an reprezentanţii businessului au anunţat un buget de 300 de milioane de euro, despre care Marco Hößl spune că nu a suferit modificări.

    Compania are în portofoliu 132 de magazine, dintre care patru au fost deschise în acest an, două în Capitală, unul în municipiul Dej şi un altul în localitatea Moreni, un oraş cu aproximativ 18.000 de locuitori, deschidere cu ocazia căreia retailerul şi-a făcut intrarea şi în comunităţile urbane mici.

    Până la sfârşitul anului, reprezentanţii companiei intenţionează să deschidă alte nouă unităţi, iar pentru următorii ani Hößl spune că au în vedere menţinerea unui ritm de circa zece deschideri anuale. Cu toate că zilnic peste 500.000 de clienţi trec magazinelor unităţilor companiei, reprezentanţii afacerii remarcă un trend de migrare spre online din ce în ce mai accentuat.

    Cât despre modul în care a evoluat echipa businessului de-a lungul celor 15 ani, dacă în 2005 Kaufland a pornit la drum cu 500 de angajaţi, în prezent aceasta numără peste 15.000 de persoane. Angajaţii şi-au continuat activitatea şi în perioada stării de urgenţă, niciunul dintre ei nefiind trimis în şomaj tehnic.

    Pentru departamentele care nu îşi puteau exercita activitatea în perioada de blocaj, precum cel de evenimente, s-a hotărât reconversia acestora, una dintre noile linii de activitate fiind cea de teleshopping, destinată persoanelor care nu deţin spartphone-uri sau carduri de credit.

    „A fost o experienţă foarte bună pentru angajaţi, de pildă pentru cei din home office, care nu au avut o ocupaţie şi pe care nu am vrut să îi trimitem în şomaj tehnic”, spune executivul. Potrivit lui, Kaufland creează direct şi indirect circa 60.000 de joburi în piaţa locală, adică un procent de 1,2% din totalul locurilor de muncă, iar salariul minim net al angajaţilor companiei este cu 60% mai mare decât salariul minim pe economie din România.

    Din rândul furnizorilor cu care compania colaborează, 85%, reprezentând un număr de 2.300 sunt  furnizori locali, faţă de 50%, în urmă cu trei ani. Anul acesta, pe fondul greutăţilor generate de pandemie, una dintre măsurile luate de reprezentanţii businessului a fost scurtarea termenelor de plată către companiile locale partenere, o altă măsură fiind plata cu trei luni mai devreme a taxelor în valoare de 69 de milioane de lei către bugetul de stat şi bugetele locale.
    Directorul general al Kaufland spune că noua criză, care a schimbat lumea, a schimbat şi modul de lucrul al companiei pe care o conduce.

    „La început a fost greu, şi pentru mine personal, nu a fost un mers normal al businessului, am luat multe măsuri, am învăţat repede, am simţit că a fost foarte emoţionant să iau decizii grele. A fost un spagat între business şi oameni, pentru mine a fost foarte greu. Suntem o companie, trebuie să acţionăm ca întreprindere, dar trebuie să luăm şi măsuri pentru angajaţi, clienţi, furnizori, de aceea a fost un spagat. Am simţit ce important este să fim alături de angajaţi, de clienţi şi parteneri”, a fost feedbackul executivului asupra ultimei perioade.

    Explozia retailului alimentar din online, un trend internaţional

    Potrivit unui sondaj al Coresight Research, vânzările online de alimente din SUA au crescut cu 22% în 2019, iar anul acesta, impulsionate de cererea ridicată din timpul blocajelor impuse pe fondul pandemiei de COVID-19 la nivel naţional, vor creşte cu aproximativ 40%. Acest lucru ar echivala cu aproape 38 de miliarde de dolari din vânzările online, cheltuiţi pe produse alimentare şi băuturi în 2020, adică aproximativ 3,5% din piaţa totală, în creştere de la 2,6% în 2019, potrivit supermarketnews.com. 
    Şi în Asia se remarcă acelaşi trend: Coreea de Sud, de pildă, a înregistrat o creştere de peste 90% a vânzărilor de produse alimentare online în timpul focarului de COVID-19, scriu cei de la foodnavigator-asia.com. Un alt exemplu vine din Marea Britanie: CEO-ul retailerului Sainsbury’s, Mike Coupe, a declarat, citat de barrons.com, că pandemia de COVID-19 va accelera rapid digitalizarea magazinelor şi migrarea clienţilor spre online, obicei care se va menţine probabil şi în perioada postpandemie. „Presupun că odată ce oamenii îşi formează un obicei din a-şi cumpăra alimentele online, îl vor menţine.” În ultimele luni, Sainsury’s şi-a dublat volumele de produse destinate platformei online şi a înregistrare o dublare a vânzărilor pe acest canal. 

  • Violeta Luca, General manager, Microsoft România: „Fă ceea ce îţi dă energie, nu ceea ce îţi ia mai multă energie”

    Invitată să îşi facă o analiză SWOT (strengths, weaknesses, opportunities and threats), Violeta Luca şi-a descris punctele mai puţin tari, despre care spune că a lucrat de-a lungul timpului să le diminueze influenţa: „Lipsa de răbdare este una dintre ariile la care am lucrat şi cred că am adresat mare parte din ea, apoi aş adăuga şi perfecţionismul, care poate să devină un inamic dacă nu este bine gestionat”. În ceea ce priveşte punctele forte, crede că este un om foarte intenţional atunci când îşi propune ceva: „Dacă vorbesc cu cineva că trebuie să urcăm un munte sau că trebuie să dublăm businessul sau că trebuie să micşorăm costurile cu până la 50%, indiferent că obiectivele acestea sunt foarte ambiţioase, construiesc un plan, fie el într-o primă fază şi foarte teoretic, ca să le ating”. Spune că de-a lungul timpului a învăţat să aibă şi hobbyuri, iar la acest capitol menţionează drumeţiile montane, dar şi plimbările pe malul mării şi golful. Lectura nu lipseşte în continuare din viaţa ei şi îl recomandă pe Kissinger, precum şi cărţile despre Coco Chanel, pe care o consideră o femeie care a avut o influenţă importantă; îi place să citească însă şi poezie şi la acest capitol preferatul ei este Lucian Blaga. Când se relaxează, se uită şi pe albume de artă. Curiozitatea este, potrivit ei, fundamentală ca să poţi să înveţi – „Dacă devii plictisit prea repede şi ţi se pare că ştii suficient de mult nu prea mai ai cum să creşti –, iar curiozitatea îţi menţine cumva şi mintea ageră, te face să interacţionezi cu oamenii extrem de uşor, fiindcă vei vrea să auzi ceea ce are celălalt de spus; altfel, autosuficienţa în care îţi imaginezi că le ştii pe toate este extrem de nocivă”.

    Profilul Violetei Luca a fost publicat în ediţia de anul acesta a anuarului 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Povestea româncei care conduce una dintre cele mai importante divizii ale Huawei pe piaţa locală

    „Într-un mediu de business sănătos ne raportăm în primul rând la contribuţia profesională, indiferent de gen”, a spus VVeronica Cristea-Nanu, Senior HR Manager, Huawei Technologies, în răspunsurile acordate Business MAGAZIN pentru realizarea profilului  său din anuarul dedicat celor mai puternice femei din business.

    Cele mai recente realizări ale Veronicăi Cristea-Nanu, care lucrează în cadrul departamentului de resurse umane al Huawei Technologies de aproximativ şapte ani, se leagă de proiecte din zonele de design organizaţional, educaţie, comunicare strategică şi engagement. „Vrem ca oamenii noştri să simtă că sunt vizibili şi că îşi pot atinge potenţialul prin perseverenţă şi implicare personală”, descrie ea una dintre filosofiile prin care se raportează la cei peste 2.200 de angajaţi ai companiei. Pentru anul curent, spune că şi-a propus să devină mai bună în ceea ce face şi să aplice cât mai bine „principiile minimaliste în planurile mari ale existenţei”. Spune că o preocupă, de asemenea, sustenabilitatea în business, precum şi direcţia pe care o oferim generaţiilor tinere. În ceea ce priveşte diferenţele legate de gen, Cristea-Nanu spune că nu a identificat dificultăţi sau oportunităţi aduse de faptul că este femeie şi, de asemenea, spune că a fost tratată întotdeauna în mod corect de oamenii importanţi cu care a lucrat şi care au contribuit la construcţia sa ca profesionist. Pe tinerele care îşi încep acum parcursul profesional le sfătuieşte: „Găseşte ceva ce îţi place, decide direcţia în care mergi şi nu îţi pierde concentrarea. Fă tot posibilul să ajungi una dintre cei 10% care fac asta cel mai bine!”.

  • Mihaela Bîtu, CEO, ING Bank România: „Numirea mea în aceasta poziţie a demonstrat încrederea grupului ING în maturitatea managementului local”

    Pentru Mihaela Bîtu, cea mai recentă provocare profesională a fost preluarea rolului de CEO al ING România, în iulie anul trecut, după aproximativ 10 ani în care a fost deputy CEO al băncii cu origini olandeze. „Numirea mea în aceasta poziţie a demonstrat încrederea grupului ING în maturitatea managementului local şi mi-a adus o mare responsabilitate, aceea de a conduce organizaţia noastră către nivelul următor de dezvoltare şi maturitate. Sunt, de asemenea, una din puţinele femei CEO din domeniul bancar şi sper că activitatea mea să inspire multe alte colege, astfel încât sa creăm mai multă diversitate în echipele de management ale băncilor româneşti”, spune Mihaela Bîtu. În continuare, în rândul priorităţilor companiei se numără investiţiile în tehnologizare, şi, mai ales, în dezvoltarea oamenilor din companie: „Oamenii din ING şi cultura noastră organizaţională sunt în prim-plan pentru mine. Ne preocupă viitorul angajaţilor noştri într-o lume în profundă transformare şi ne asumăm un rol activ în acest sens. Şi în anul acesta, investim în dezvoltarea abilităţilor angajaţilor noştri şi promovarea unei culturi agile şi performante”.
    Cât priveşte echilibrul carieră viaţa personală, Mihaela Bîtu este de părere că o carieră de succes nu exclude o viaţă personală împlinită: „Sunt căsătorită şi mamă a doi copii, un băiat şi o fată, de care sunt foarte mândră şi cărora le dedic cea mai mare parte a timpului meu liber. În relaţia cu partenerul şi copiii, pentru mine este esenţial este să petrecem timp de calitate împreună şi să existe certitudinea că suntem acolo pentru ei în momentele importante, fericite sau mai puţin fericite, atunci când avem nevoie unii de ceilalţi”.

  • 105 cele mai puternice femei din business: Anna Grzelonska, CEO, NN Asigurări de Viaţă

    Pentru Anna Grzelonska, care conduce cel mai mare asigurător de viaţă de pe piaţa locală din 2017, obiectivele se leagă de extinderea businessului de asigurări de viaţă, creşterea segmentului de asigurări de sănătate şi digitalizarea operaţiunilor.
    Anterior rolului curent, ea a evoluat  în cadrul grupului NN pe plan internaţional: s-a alăturat echipei din Polonia în 2008, în poziţia de marketing services and communications director. Până în 2014, a avut mai multe responsabilităţi în aria comercială a companiei, în posturi precum cel de product management & communications director şi chief marketing officer.

    Profilul CEO-ului NN Asigurări de Viaţă a apărut în ediţia de anul acesta a anuarului Business MAGAZIN dedicat celor mai puternice femei din business.