Acordul comercial cu ţările Mercosur include o listă de peste 340 de produse cu indicaţii geografice pentru care nu se pot importa alternative mai ieftine din afara ţării. Alte ţări au inclus zeci de produse, în timp ce Polonia a inclus doar două, în special vodcă, relatează Rzeczpospolita. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a precizat că şi alte produse pot fi depuse spre protecţie în orice moment.
Blog
-
Nicuşor Dan despre relaţia transatlantică şi Groenlanda
Preşedintele României, Nicuşor Dan, a participat la Consiliul European informal, unde principalele teme de discuţie au vizat consolidarea relaţiei transatlantice, cu accent pe subiecte precum Groenlanda, tarifele comerciale, situaţia din Ucraina şi posibil Mercosur.
Într-o declaraţie, Nicuşor Dan a explicat: „În primul rând, e un Consiliu European informal, care are ca obiect relaţia transatlantică şi asta are mai multe componente, cum intuiţi: Groenlanda, tarife, Ucraina – foarte importantă. Posibil să discutăm şi de Mercosur. Mesajul meu general este că avem nevoie de această relaţie transatlantică, Europa şi România şi că e foarte bine că, aşa cum anticipam, în urma dialogului, o oarecare escaladare care se produsese s-a diminuat şi am revenit în parametrii normali.”
Întrebat despre poziţia oficială a României privind situaţia din Groenlanda, preşedintele a precizat
„Poziţia României este că, pe de o parte, suveranitatea este foarte importantă şi trebuie respectată, iar pe de altă parte, orice chestiuni legate de apărare, care sunt legitime, trebuie discutate prin dialog, mai ales că este vorba despre două ţări NATO”.
-
Cel mai mare producător maghiar de hârtie igienică are o fabrică în Norvegia, dar investeşte profiturile de acolo în Ungaria
Vajda-Papir îşi foloseşte profiturile generate în Norvegia pentru a construi o fabrică în Dunafoldvar, guvernul maghiar susţinând proiectul cu 25 miliarde de forinţi (65 milioane euro), a anunţat ministrul maghiar al afacerilor externe şi comerţului Peter Szijjarto, scrie Hungary Today. Acesta a reamintit că guvernul maghiar a lansat un program prin care companiile maghiare pot primi susţinere financiară specială dacă-şi aduc profiturile obţinute în străinătate acasă şi le transformă în investiţii.
-
Devhd semnează un parteneriat cu Yansa Labs şi îşi consolidează astfel direcţia de dezvoltare de aplicaţii şi servicii de consultanţă
Yansa Labs este un ServiceNow Build Partner cu experienţă solidă, fondat de doi foşti angajaţi ServiceNow, care dezvoltă aplicaţii pe platforma Now, recunoscute pentru utilitate şi calitate. Cu sediul în Statele Unite, echipa a dezvoltat şi certificat peste 150 de aplicaţii până în prezent.
Parteneriatul cu Yansa Labs permite transformarea rapidă a conceptelor de business în soluţii tehnice scalabile şi conforme cu standardele riguroase ale ServiceNow.
De-a lungul anilor, Yansa Labs a construit un portofoliu solid de aplicaţii şi integrări certificate precum:
· Yansa Asset Tag Maker — un instrument intuitiv care ajută companiile
să genereze şi să gestioneze etichete de coduri de bare şi coduri QR pentru active direct în ServiceNow;
· Separarea simplă a datelor (Simple Data Separation) – Permite
organizaţiilor să izoleze în siguranţă înregistrările de date şi să controleze accesul între unităţi de afaceri sau regiuni, menţinând în acelaşi timp procesul de administrare la un nivel simplu fără a sacrifica performanţa;
· Jira Integration Framework — o soluţie care conectează ServiceNow şi Jira, soluţie utilizată pe scară largă în mediile enterprise.
„Relaţiile şi reputaţia sunt esenţiale pentru modul în care noi lucrăm la Yansa Labs. Colaborarea cu Devhd este un exemplu clar în acest sens: valori comune, comunicare transparentă şi un focus constant pe ceea ce oferim clientului.”, spune Ben Hollifield, Co-fondator, Yansa Labs.
„Parteneriatele de acest tip ne reamintesc de ce am fondat Devhd: pentru a lucra cu oameni care apreciază calitatea. Nu este vorba doar despre livrarea de aplicaţii, ci despre construirea încrederii şi despre a face lucrurile corect.”, declară Adrian Herdan, fondator & CEO la Devhd.
Devhd are o experienţă solidă în consultanţă, arhitectură şi implementarea de soluţii ServiceNow, completată de dezvoltarea de aplicaţii şi integrări personalizate. Compania lucrează atât la aplicaţii proprii, cât şi la soluţii dezvoltate pentru clienţi care doresc să îşi extindă funcţionalităţile platformei sau să publice aplicaţii şi integrări în ServiceNow Store, marketplace-ul oficial al ecosistemului ServiceNow.
O parte dintre aplicaţiile dezvoltate de Devhd au fost deja certificate şi publicate în ServiceNow Store, precum AuditUp — o soluţie proprie. În paralel, doar în 2025, compania a lucrat la trei aplicaţii şi integrări dezvoltate pentru clienţi, dintre care două sunt deja disponibile în ServiceNow Store.
AuditUp este o aplicaţie dezvoltată de Devhd şi publicată în ServiceNow Store, concepută pentru a sprijini guvernanţa şi conformitatea (inclusiv cerinţele SOX). Soluţia oferă vizibilitate în timp real asupra activităţilor administratorilor şi dezvoltatorilor, ajutând organizaţiile să monitorizeze şi să protejeze configuraţiile critice ale platformei.
În ultimul an, Devhd şi-a extins direcţia de business către servicii end-to-end pentru companiile care doresc să îşi transforme ideile în aplicaţii şi integrări scalabile pe ServiceNow. Aceste servicii acoperă întregul parcurs — de la designul soluţiei şi arhitectură, până la dezvoltare, certificare, publicare în ServiceNow Store şi suport pe termen lung.
Yansa Labs este un ServiceNow Build Partner cu sediul în Statele Unite, cu experienţă solidă, fondat de doi foşti angajaţi ServiceNow, cu obiectivul de a dezvolta aplicaţii pe platforma Now. Cu sediul în Statele Unite, echipa a dezvoltat şi certificat peste 150 de aplicaţii.
Devhd este prima companie din România axată pe platforma ServiceNow şi, de peste un deceniu, livrează proiecte complexe de transformare digitală pentru organizaţii din Europa şi din alte pieţe internaţionale. Echipa, formată din peste 20 de specialişti certificaţi, oferă expertiză completă în licenţiere, consultanţă, implementare, dezvoltare de aplicaţii şi suport continuu.
Devhd este, de asemenea, unul dintre puţinii parteneri din regiune cu capabilităţi dedicate de design, arhitectură, dezvoltare şi publicare de aplicaţii şi integrări pe ServiceNow Store—atât pentru propriile produse, cât şi pentru clienţii care doresc să îşi transforme expertiza în soluţii scalabile la nivel global.
-
Studiu: România ar putea face din Constanţa-Oradea o linie de cale ferată de mare viteză, unde trenurile să atingă 250 km/oră
Un studiu strategic privind calea ferată de mare viteză, realizat de compania de consultanţă Atkins Realis pentru Direcţia Generală Programe Europene Transport (DGPET) din cadrul Ministerului Transporturilor, arată că ruta care s-ar plia cel mai bine pentru trenuri ce pot ajunge la 250 km pe oră este Constanţa-Oradea.
Studiul propune mai multe faze, iar în prima etapă pe Bucureşti–Câmpina vizează o linie nouă cu cale ferată dublă, unde se va putea atinge viteză maximă 250 km/h. Pe Câmpina–Braşov propune modernizare pentru viteză de 200 km/h.
“Faza 2: Braşov – Cluj-Napoca via Târgu Mureş: Linie nouă cu cale ferată dublă, viteză maximă 250 km/h. Faza 3: Cluj-Napoca – Oradea via Zalău. Linie nouă cu cale ferată dublă, viteză maximă 250 km/h. Faza 4: Bucureşti – Constanţa: Modernizări pentru 200 km/h între Bucureşti şi Feteşti. Linie nouă cu cale ferată dublă, viteză maximă de 250 km/h între Feteşti şi Constanşa”, prevede studiul
Majoritatea reţelelor de cale ferată de mare viteză (CFMV) din Europa includ elemente de trafic mixt, fie trenuri de mare viteză care utilizează infrastructura convenţională, fie trenuri convenţionale care circulă pe anumite secţiuni de cale ferată de mare viteză (cu condiţia ca aceste trenuri să fie compatibile din punct de vedere tehnic şi operaţional).
Costurile pentru o cale ferată de mare viteză variază între 8,9 mil. euro/km şi 25,5 mil euro/km (preţuri din 2018), potrivit oficialilor.
În timp ce trenurile moderne din vestul Europei dar şi din regiune circulă şi cu peste 160 de km pe oră, în România, pe calea ferată, viteza medie a trenurilor (Regio) a fost de 46 de km pe orăîn 2024 iar a trenurilor de marfă de 27 km pe oră. Realitatea din teren arată că doar pentru 78 de km de cale ferată au fost realizate recepţii la terminare şi recepţii pe părţi de obiective în 2024, potrivit ultimelor date.
Singurele trenuri cu o viteză medie mai mare, 70,5 km pe oră, au avut-o trenurile InterCity (Săgeata Albastră), în timp ce trenurile InterRegio au circulat cu o viteză medie de 61 km pe oră, potrivit CFR SA.
Cea mai mare viteză cu care poate circula un tren în România este de 160 de kilometri pe oră, pe ruta Bucureşti Nord-Constanţa, care a fost modernizată cu un miliard de euro, însă această viteză nu este atinsă tot timpul, potrivit ultimelor date.
Astfel că cea mai mare provocare a transportatorilor pe calea ferată este viteza redusă cu care circulă trenurile pe calea ferată, pe lângă parcul învechit de vagoane şi locomotive, care nu oferă confort pasagerilor.
Realitatea din teren arată că nici măcar pe partea de confort pentru pasageri şi modernizare trenuri nu s-a văzut o îmbunătăţire în ultimii ani.
Pentru îmbunătăţirea confortului şi a serviciilor oferite, CFR Călători derulează, prin programul de investiţii cu fonduri PNRR, lucrări de modernizare a 139 de vagoane (inclusiv de dormit şi cuşetă), 55 de locomotive electrice şi 20 de locomotive electrice cu acumulatori.
În continuare CFR Călători circulă cu trenuri vechi pe calea ferată. Vârsta medie a locomotivelor şi automotoarelor CFR Călători este de 51 de ani, iar vârsta medie a vagoanelor este de 32 de ani, aşa cum arată Strategia de Material Rulant a CFR Călători pentru 2021-2024.
De-a lungul anilor, compania a pierdut cotă de piaţă pe cele mai solicitate rute, Bucureşti-Braşov şi Bucureşti-Constanţa, în faţă operatorilor privaţi, care au curse pe aceste rute şi trenuri noi, ce oferă un grad mai mare de confort.
Doar 70,8 mil. de pasageri au fost transportaţi în 2024 pe calea ferată, trafic de peste patru ori mai mic faţă de cel de pe cale rutieră. În urmă cu două decenii, pe calea ferată circulau peste 95 de mil. de pasageri.
-
ANPC avertizează: Ce trebuie să verifici înainte să urci pe pârtie ca să nu rişti accidente
La punctele de plecare ale pârtiilor trebuie să existe informaţii vizibile obligatorii, avertizează ANPC.
Panouri de informare care indică traseele şi gradul de dificultate. Reguli de conduită ale schiorilor, inclusiv zone impracticabile sau periculoase în funcţie de condiţiile meteorologice.
Programul zilnic de funcţionare al pârtiilor trebuie afişat clar. Date meteorologice actualizate: temperatura, grosimea stratului de zăpadă, viteza vântului, gradul de vizibilitate. Informaţii despre postul de prim ajutor şi modul de colaborare cu echipa Salvamont.
Garduri sau plase de protecţie în zonele periculoase sunt obligatorii. Obstacolele care nu pot fi îndepărtate trebuie semnalizate clar.
Verificaţi starea echipamentului închiriat: legături, clăpari, schiuri. Alegeţi pârtiile adecvate nivelului de pregătire – începător, mediu sau avansat. Respectaţi regulile de comportament pe pârtie şi semnalizarea. Purtaţi echipament de protecţie: cască, ochelari, mănuşi. Acestea pot face diferenţa între un accident minor şi unul grav.
Solicitaţi bon fiscal sau factură pentru skipass, închiriere sau lecţii. Verificaţi documentul care certifică pregătirea monitorului de schi. Verificaţi condiţiile de utilizare ale skipass-ului: valabilitate, posibilitate de rambursare. Informaţi personalul imediat în caz de accident sau defecţiuni. Aveţi dreptul la servicii sigure, pârtii întreţinute şi instalaţii funcţionale.
Asiguraţi-vă că patinele sunt bine fixate şi ascuţite corespunzător. Nu intraţi pe gheaţă dacă este aglomerat excesiv sau dacă există zone deteriorate. Purtaţi mănuşi şi, pentru copii, cască de protecţie. Solicitaţi bon fiscal pentru intrare şi închirierea patinelor. Aveţi dreptul la o gheaţă întreţinută, curată şi sigură. Verificaţi durata sesiunii şi regulile de acces afişate la intrare. Parcurile de distracţii de iarnă
Verificaţi existenţa autorizaţiei de funcţionare. Consultaţi panoul de informare de la intrare. Citiţi panoul de avertizare care trebuie să conţină: datele de identificare ale exploatantului, numerele de urgenţă (112, salvare, pompieri, poliţie, protecţia consumatorilor), harta parcului.
Respectaţi zonele delimitate şi aleile de acces. Verificaţi condiţiile de siguranţă şi confort. Parcul trebuie să dispună de: toalete funcţionale, apă curentă, iluminat adecvat pe timp de seară, condiţii de igienă corespunzătoare sezonului rece.
Informaţi-vă despre regulile fiecărui echipament. Respectaţi indicaţiile personalului şi restricţiile de vârstă, înălţime sau greutate. Nu utilizaţi echipamentele dacă par deteriorate sau nesupravegheate.
ANPC reaminteşte că informarea şi respectarea regulilor de siguranţă sunt esenţiale pentru o vacanţă de iarnă fără incidente.
-
Société Générale, care deţine BRD în România, anunţă reducerea a 1.800 de posturi, în cadrul unui amplu proces de simplificare organizaţională
Grupul bancar francez Société Générale accelerează procesul de simplificare a organizaţiei şi de creştere a eficienţei operaţionale, anunţând o reducere netă de 1.800 de posturi în Franţa, ca parte a strategiei sale de transformare şi performanţă durabilă, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul companiei. Măsura face parte din foaia de parcurs strategică prezentată în septembrie 2023 şi a fost comunicată oficial pe 22 ianuarie 2026.
Decizia vine în urma unei ample iniţiative colaborative interne, la care au participat aproape 2.000 de angajaţi din întregul grup. Aceştia au contribuit cu mii de idei menite să optimizeze instrumentele şi achiziţiile, să simplifice procesele şi structurile, să consolideze echipele şi să accelereze automatizarea, inclusiv utilizarea inteligenţei artificiale.
Pe acest fond, conducerea grupului a prezentat organismelor reprezentative ale angajaţilor din Franţa un proiect de reorganizare care vizează mai multe activităţi şi funcţii centrale de la sediul central, precum şi structura regională a diviziei de Retail Banking. Reţeaua de sucursale nu este afectată de aceste schimbări. Obiectivul declarat este simplificarea modului de funcţionare şi creşterea agilităţii organizaţiei, pentru o mai bună deservire a clienţilor.
Reducerea de personal ar urma să fie realizată prin fluctuaţie naturală şi printr-un cadru social considerat „inovator”, care pune accent pe mobilitatea internă şi pe dezvoltarea competenţelor angajaţilor. Potrivit companiei, nu este vorba despre un plan de concedieri colective. Procesul se desfăşoară în baza Acordului privind ocuparea forţei de muncă, semnat la 15 decembrie 2025 cu trei organizaţii sindicale, şi urmăreşte reorientarea angajaţilor către alte roluri în cadrul diverselor linii de business ale băncii.
În paralel, Société Générale intenţionează să îşi consolideze programele de formare profesională prin Universitatea Société Générale şi să lanseze un nou „Campus de Mobilitate şi Competenţe”, conceput pentru a facilita tranziţiile interne, colaborarea între entităţile grupului şi accesul angajaţilor la noi trasee profesionale.
Implementarea modificărilor este programată să aibă loc gradual, în perioada 2026–2027, pentru activităţile vizate, cu posibilitatea extinderii calendarului ulterior, în funcţie de evoluţia reorganizării diviziei de Retail Banking din Franţa.
Potrivit reprezentanţilor companiei din România, BRD nu este afectată de acest anunţ specific.
-
Furtuni solare şi mega-constelaţii: orbita Pământului s-ar putea prăbuşi în doar trei zile
Cercetătoarea Sarah Thiele de la Princeton şi echipa sa de la Universitatea din Columbia Britanică descriu reţeaua actuală de mega-constelaţii din orbita joasă a Pământului drept un „castel de cărţi”. Studiul lor, publicat pe arXiv, prezintă cifre impresionante, citează meteoweb.eu.
Astăzi, în spaţiul de deasupra capetelor noastre, o „apropiere” are loc la fiecare 22 de secunde. Doi sateliţi trec la o distanţă de doar 1 km unul de celălalt. Pentru reţeaua Starlink, aceste întâlniri periculoase se produc la fiecare 11 minute.
În condiţii normale, sateliţii gestionează traficul în mod autonom. Fiecare satelit Starlink face aproximativ 41 de manevre corective pe an. Problema apare când intervin aşa-numitele „cazuri extreme”. Furtunile solare reprezintă cea mai mare ameninţare.
O furtună solară afectează orbita în două moduri devastatoare. Mai întâi, încălzeşte atmosfera superioară, provocând expansiunea acesteia. Acest lucru creşte rezistenţa la înaintare a sateliţilor. Devine dificilă predicţia poziţiei lor exacte. Sateliţii sunt forţaţi să consume mai mult combustibil pentru a-şi menţine orbita.
Al doilea efect constă în pana electronică. Sistemele de navigaţie şi comunicaţii pot fi dezactivate. Un satelit „orb”, incapabil să manevreze, devine un proiectil necontrolat într-o zonă deja aglomerată.
Cercetătorii au introdus o nouă unitate de măsură pentru a cuantifica riscul. „Ceasul CRASH” (Collision Realisation and Significant Harm) arată o accelerare îngrijorătoare a pericolului.
În 2018, fără controlul de la sol, o coliziune catastrofală ar fi avut loc în aproximativ 121 de zile. Până în iunie 2025, timpul estimat a scăzut la doar 2,8 zile. Degradarea situaţiei este alarmantă.
Dacă o furtună solară ar perturba comunicaţiile dintre Pământ şi sateliţi pentru doar 24 de ore, ar exista o probabilitate de 30% de coliziune catastrofală. Riscul este extrem de real.
Faimosul sindrom Kessler descrie o reacţie în lanţ a resturilor care face spaţiul inaccesibil. De obicei este considerat un proces care durează zeci de ani. Studiul lui Thiele sugerează că declanşarea ar putea fi aproape instantanee.
Acestea nu sunt simple ipoteze teoretice. Dacă un eveniment similar cu evenimentul Carrington din 1859 ar avea loc astăzi, consecinţele ar fi devastatoare. Acela a fost cel mai puternic eveniment solar înregistrat vreodată. Am pierde controlul asupra sateliţilor pentru mult mai mult decât „autonomia” de 3 zile a sistemului.
Efectele ar fi catastrofale. S-ar produce distrugerea totală a infrastructurii satelitare. Umanitatea ar deveni incapabilă să lanseze noi rachete pentru generaţii întregi. Am rămâne efectiv „blocaţi” pe Pământ din cauza resturilor spaţiale.
Progresul tehnologic oferit de megaconstelaţii este de necontestat. Internet global, comunicaţii îmbunătăţite, observarea Pământului – beneficiile sunt multiple. Dar riscul de a rămâne „blocaţi” pe Pământ din cauza unui eveniment natural imprevizibil este real.
Studiul subliniază necesitatea unor sisteme de control în timp real mai rezistente. Este nevoie de o evaluare a riscurilor care să ţină seama de fragilitatea inerentă a acestui spaţiu aglomerat. Infrastructura spaţială actuală seamănă periculos de mult cu un castel de cărţi.
-
COVER STORY. Ce (îşi) promit liderii din businessul românesc. Rezoluţii care pot schimba direcţia lui 2026
Ideea de a scrie rezoluţii la început de an vine dintr-o nevoie veche, aceea de a pune ordine în incertitudine şi de a trasa câteva speranţe. În business, rezoluţiile la început de 2026 arată, mai degrabă, ca un exerciţiu de realism. Viitorul nu se mai proiectează clar, iar planificarea presupune prudenţă, flexibilitate şi capacitate de adaptare. Iar cuvântul cheie al anului ce urmează pare să fie „consolidare”, potrivit liderilor de companii intervievaţi de noi.
-
Europa îşi pune în joc viitorul industrial: Iniţiativa „Made in Europe” pentru subvenţii şi conţinut local ridică tensiuni între comisarul UE şi gigantii auto, în timp ce dependenţa de China devine tot mai vizibilă
Comisariatul European pentru Strategie Industrială se confruntă cu o rezistenţă neaşteptată din partea industriei auto, după ce a încercat să mobilizeze liderii industriali pentru a susţine o politică ambiţioasă menită să privilegieze produsele „Made in Europe”. Iniţiativa vizează reducerea dependenţei continentului de importurile ieftine din China şi protejarea producţiei locale prin reguli stricte şi eventuale subvenţii publice, informează Financial Times.
Săptămâna trecută, Stéphane Séjourné, comisarul european pentru strategie industrială, a lansat un apel către liderii de afaceri să semneze un articol de opinie prin care se cere implementarea de politici care să recompenseze companiile care folosesc piese şi materiale produse în Europa. „Trebuie să stabilim, odată pentru totdeauna, o preferinţă europeană reală în cele mai importante sectoare din punct de vedere strategic”, sublinia echipa lui Séjourné, adăugând: „Ori de câte ori sunt folosiţi bani publici europeni, aceştia trebuie să contribuie la producţia europeană.”
Peste 1.000 de directori generali şi asociaţii industriale şi-au exprimat sprijinul pentru iniţiativă, printre care se numără Clepa, asociaţia europeană a industriei auto, gigantul industrial german Thyssenkrupp şi producătorul francez de anvelope Michelin.
Cu toate acestea, cinci surse apropiate discuţiilor au declarat pentru Financial Times că producătorii auto mari au refuzat să semneze, din cauza lipsei de claritate privind criteriile care definesc „provenienţa europeană” şi modul în care regulile ar urma să fie aplicate în practică.
Propunerea controversată, cunoscută sub numele de Industrial Accelerator Act, trebuia iniţial lansată pe 10 decembrie, dar a fost amânată mai întâi pentru 29 ianuarie, iar apoi până pe 25 februarie, pe fondul îngrijorărilor că comisarul Séjourné ar fi mers prea departe. Oficialii UE din afara echipei sale consideră că planul „nu este pregătit” şi ar putea fi dificil de implementat. Totuşi, un membru al echipei comisarului a declarat că amânarea serveşte la menţinerea unui nivel ambiţios ridicat în discuţiile interne şi că propunerea nu va fi lansată în grabă.
Printre prevederile-cheie se numără impunerea nivelurilor minime de conţinut local pentru produse strategice precum bateriile şi maşinile, pentru a reduce dependenţa de China şi a proteja producţia europeană de importurile ieftine. În cazul maşinilor, oficialii au discutat un prag de 70% conţinut local, dar producătorii auto s-au ciocnit de dificultatea implementării, având în vedere că operaţiunile lor de fabricaţie sunt globalizate.
Se discută şi posibilitatea reducerii unor praguri pe anumite componente şi limitarea sectoarelor acoperite de lege. În timp ce industria se confruntă deja cu costuri ridicate ale energiei şi muncii, companii precum Renault, Stellantis şi Volkswagen sprijină iniţiativa în principiu, apreciind stimulentele pentru producţia şi ingineria locală.
Însă, directorul general al BMW, Oliver Zipse, avertizează că Europa ar putea rămâne în urmă în cursa globală pentru inovaţie dacă va adopta reguli complexe privind conţinutul local.