BusinessMagazin

Blog

  • România, furnizor masiv de muncitori pentru UE, devine o ţară atractivă pentru străinii mult mai săraci. În prezent avem 97.300 de muncitori străini: 60% dintre ei lucrează în construcţii, industria prelucrătoare şi comerţ

    România, o ţară cunos­cută pentru numărul de emigranţi care caută salarii mai mari în străinătate, a devenit o destinaţie atractivă de muncă pentru muncitorii din afara spaţiului Uniunii Europene.

    ♦ Numărul muncitorilor din ţările non-UE care au contracte de muncă în România a crescut cu 816% în ultimul deceniu, de la 10.619 persoane în 2014 la 97.300 în 2023 ♦ România a pierdut însă în aceşti ani de după revoluţie 4 milioane de oameni care lucrează în Vest şi sunt mai bine plătiţi, iar economia, care creşte bine, în ciuda crizelor repetate, le duce dorul acum.

    România, o ţară cunos­cută pentru numărul de emigranţi care caută salarii mai mari în străinătate, a devenit o destinaţie atractivă de muncă pentru muncitorii din afara spaţiului Uniunii Europene. Astfel, în prezent, avem pe piaţă 97.300 de muncitori străini, adică din state non-UE, după cum arată datele transmise de Inspecţia Muncii, la solicitarea Ziarului Financiar.

    Numărul muncitorilor din ţările non-UE a crescut cu 816% în ultimul deceniu, de la 10.619 persoane în 2014 la aproape 97.300 în 2023.

    „Ne aşteptăm ca numărul muncitorilor străini prezenţi în Romania să crească şi în perioada următoare, având în vedere că piaţa muncii poate să absoarbă contin­gentul aprobat de guvern. Această nevoie crescută de muncitori străini pe piaţa locală a muncii este determinată de mai mulţi factori, principalul motiv fiind reprezentat de lipsa personalului necalificat. Este o soluţie alternativă la piaţă locală pentru care optează din ce în ce mai multe companii. În continuare, în România există un deficit de personal şi o nevoie de echilibru a cererii şi ofertei de muncă“, a spus pentru ZF Cătălin Ciupag, branch manager în cadrul companiei de recrutare APT Prohuman.

    Circa 60% dintre muncitorii din ţări non-UE care lucrează pe piaţa din România sunt concentraţi în trei mai sectoare de activitate: construcţii, industria prelucrătoare şi în comerţ. Aşadar, în fruntea clasamentului sectoarelor de activitate care recrutează muncitori asiatici este industria construcţiilor, cu aproape 21.800 de angajaţi străini. În industria prelucrătoare lucrează circa 20.900 de muncitori străini, iar în comerţul cu amănuntul şi ridicata sunt mai mult de 15.100 de muncitori din ţări non-UE.

    „În domeniul construcţiilor, în industria prelucrătoare precum şi în comerţ există, în general, o cerere mare de personal. Sunt industrii care au nevoie de forţă de muncă care nu poate fi înlocuită 100% de tehnologie şi, având în vedere nevoia de candidaţi a companiilor, soluţia alternativă este reprezentată de forţa de muncă expată. Lipsa acută a forţei de muncă, în general personal necalificat, pentru aceste industrii corelată şi amplificată pe alocuri de incapacitatea companiilor de a menţine o rată de retenţie ridicată în rândul personalului român reprezintă principalele motive pentru care există nevoia aceasta de atât de mulţi muncitori străini“, afirmă Cătălin Ciupag.

    În ceea ce priveşte ţările din care vin cei mai mulţi muncitori străini, ZF a arătat că Nepal, Sri Lanka, Turcia, India şi Bangladesh ocupă primele cinci poziţii în clasamentul ţărilor asiatice care trimit cei mai mulţi muncitori să acopere locurile de muncă disponibile pe piaţa muncii locală, citând date de la Inspecţia Muncii.

    Unul dintre motivele pentru care muncitorii din aceste ţări vin să lucreze pentru companiile din România este diferenţa dintre salariile din ţările lor şi cele de aici. De exemplu, salariul minim brut al unui angajat în Nepal este de puţin peste 16.000 de rupii nepaleze, adică 122 de dolari, iar salariul mediu brut este de aproape de 61.000 de rupii nepaleze, ceea înseamnă circa 464 de dolari, conform datelor de pe platforma Paylab.

    Salariul lunar al angajaţilor care lucrează în Sri Lanka este cuprins între 28.243 rupii srilankeze, adică circa 88 de dolari, şi 121.283 de rupii srilankeze, adică circa 377 de dolari. Aceste  valori reprezintă salariul total lunar, inclusiv bonusurile, conform datelor de pe platforma Paylab.

    Spre comparaţie, în România salariul minim brut se ridică la 3.000 de lei, adică aproape 670 de dolari.

    Importul de forţă de muncă a devenit o soluţie tot mai căutată de companiile de pe piaţa locală pentru a-şi acoperi deficitul de forţă de muncă, care s-a adâncit în ultima perioadă.  Contingentul de forţă muncă străină a evoluat puternic în ultimii ani. Dacă în 2015 numărul maxim de muncitori din afara UE nou-admişi pe piaţa muncii era stabilit la 5.500, în 2019 a ajuns la 30.000, iar în 2022 şi 2023 a fost stabilit la 100.000.

  • Tara unde oamenii o duc la fel de rău ca în criza financiară din 2008

    Ultimele date ale biroului naţional de statistică al Ungariei arată că valoarea reală a salariilor ungurilor a scăzut cu aproape 7% în luna aprilie, relatează Portfolio. Ungurii au fost de asemenea nevoiţi să economisească în aprilie, ceea ce se reflectă în nivelul consumului de alimente, care s-a prăbuşit cu 10%. Ungaria se situează cu mult sub media UE, consumul gospodăriilor maghiare atingând 72% din această medie. Nivelul consumului este chiar mai redus decât cel din România, dar peste cel din Bulgaria.

  • Bestia lacomă a inflaţiei va fi greu de îmblânzit

    ♦ În ultimele lor comentarii privind viitorul dobânzilor, atât oficialii BCE, cât şi cei ai băncii centrale americane (Fed) semnalează că inflaţia nu cedează şi că va fi nevoie de o perioadă prelungită de majorări de dobânzi pentru a-i domoli creşterea.

    Inflaţia din zona euro este persistentă şi ar putea fi nevoie de o perioadă prelungită de dobânzi ridicate pentru a o aduce sub control, în parte din cauza unei pieţe a muncii aflate sub presiune, au declarat cei doi strategi germani ai BCE, potrivit Reuters.

    BCE a majorat dobânzile cu 4 puncte procentuale în ultimul an şi a promis o nouă majorare în iulie, în condiţiile în care băncii i-ar putea lua până în 2025 să readucă creşterea preţurilor la 2%.

    „Inflaţia pentru mine este ca o bestie lacomă şi chiar trebuie să luptăm împotriva acestei bestii foarte lacome“, a declarat şeful Bundesbank Joachim Nagel.

    Creşterea preţurilor s-ar putea tempera rapid în următoarele luni şi ar putea pune presiune pe BCE să nu mai scumpească creditul, însă declinul inflaţiei ar putea masca unele presiuni, deci nu înseamnă neapărat că lupta împotriva inflaţiei s-a încheiat, a argumentat Nagel, adăugând că ar fi o greşeală majoră ca banca să renunţe prea curând la majorări.

    Colegul francez al lui Nagel, François Villeroy de Galhau, a adoptat o abordare mai nuanţată, subliniind durata dobânzilor ridicate în faţa unor noi majorări de dobânzi, care vor fi „limitate“ în orice caz.

    „Ce contează acum este cât de mult rămânem la rata terminală a dobânzii, mai degra­bă decât nivelul aces­te­ia“, a declarat Villeroy.

    Isabel Schnabel, un alt membru ger­man al consiliului BCE, a subli­niat la rândul său riscul ca creşterea preţu­rilor să fie în continuare persis­tentă, în con­diţiile în care există riscul ca creş­terea salariilor să alimenteze scum­pirile, generând o spirală salarii-preţuri. Potrivit acesteia, scumpirile sunt alimentate acum de profiturile com­pa­niilor şi salariile majorate, Schnabel avertizând că este în continuare necesară o monitorizare atentă pentru a putea menţine presiunile inflaţioniste pe o traiectorie descendentă.

    Cât priveşte banca centrală americană, preşedintele acesteia Jay Powell şi-a reiterat apărarea ultimei decizii a băncii de a pune pe pauză înăsprirea politicii monetare, semnalând însă noi majorări de dobânzi, în condiţiile în care lupta împotriva inflaţiei nu s-a încheiat, notează Financial Times.

    Powell a arătat că ultima decizie a băncii a fost una ìprudentăî având în vedere cât de departe şi de rapid şi-a urcat Fed-ul dobânda din martie 2022. În doar puţin peste un an, aceasta a crescut de la aproape zero la un interval de 5-5,25%.

    Şeful Fed a justificat nevoia de noi majorări de dobânzi spunând că „presiunile inflaţioniste se menţin ridicate, iar procesul de readucere a inflaţiei la 2% este unul de durată“.

    Strategii Fed şi-au redus recent aşteptările privitoare la cât de rapid va decelera inflaţia de bază în acest an.

  • Încercările statelor europene de a combate inflaţia alimentară arată că preţurile nu pot fi lăsate pur şi simplu la mâna pieţei şi că trebuie un mecanism de control permanent. Poate negocieri periodice ca în Franţa? Poate un lanţ de aprozare de stat?

    ♦ Pentru a ţine în frâu inflaţia la alimente, guvernul Ungariei a introdus pe 1 februarie anul trecut plafonări ale preţurilor unor produse considerate alimente de bază ♦ O iniţiativă privită cu ochi mai buni este cea din Franţa, unde guvernul a convins în primăvară retailerii să scadă ei preţurile unor game largi de alimente pe o perioadă limitată – aprilie-iunie, trimestrul antiinflaţie, iniţial, cu prelungire până în toamnă ♦ Polonia, unul dintre marii exportatori de produse alimentare din UE, foloseşte TVA zero la alimentele de bază pentru a combate inflaţia alimentară, încă persistentă.

    Scumpirile scăpate de sub control ale alimentelor sunt problematice mai ales în ţările sărace, cum sunt cele din Europa de Est sau din sudul zonei euro. Guvernele încearcă să le stăvilească, instrumentele folosite fiind plafo­narea preţurilor sau reducerea TVA, ambele metode având dezavantaje.

    Prima este considerată o barieră pusă de stat pieţei libere, unde preţurile trebuie dictate nu de guvern, ci de ofertă şi cerere. Criticii spun că duce la penurii de alimente.

    A doua reduce veniturile încasate de stat la buget şi nu opreşte decât pentru un timp creşterea preţurilor.

    La nivel de dezbatere există şi o a treia cale: un lanţ de retail alimentar deţinut de stat. Acesta, dacă reuşeşte să ţină jos preţurile folosind doar forţele pieţei, va putea fi dat ca exemplu şi va crea o concurenţă pe care retailerii mari privaţi nu o pot ignora.

    Un lanţ de aprozare de stat a fost propus de un partid de stânga din Spania şi este în discuţii în guvernul polonez deja de trei ani, ideea fiind de a ajuta şi producătorii, şi consumatorii şi nu doar în vremuri de inflaţie. Spania este şi printre ţările europene unde a fost redusă TVA la mâncare.

    Pentru a ţine în frâu inflaţia la alimente, guvernul Ungariei a introdus pe 1 februarie anul trecut plafonări ale preţurilor unor produse considerate alimente de bază, iar de atunci a extins atât aria de aplicabilitate a plafoanelor, cât şi perioada. Acestea ar trebui să expire la sfârşitul lunii, dar după cum reiese din presa maghiară, ar putea fi menţinute încă o lună sau până la finalul acestui an, dar deocamdată nu se ştie nimic sigur. Retragerea lor a fost pusă în discuţie când guvernul a introdus şi obligativitatea pentru retaileri de a aplica promoţii şi de a arăta că acestea sunt iniţiativa executivului. Autorităţile de la Budapesta au mai recurs la plafonări de preţuri şi în privinţa carburanţilor, dar le-au retras pentru că s-au suprapus unor perioade de probleme la cea mai mare rafinărie din ţară şi au dus în cele din urmă la penurii. Importatorii nu mai aduceau benzină şi motorină din străinătate pentru că riscau să vândă în pierdere.

    Ameninţări cu penurii au fost şi în cazul alimentelor cu preţurile plafonate, dar nu s-au concretizat. Magazinele pot majora preţurile altor produse pentru a compensa pentru preţurile pe care sunt obligate să le ţină jos sau pot pune mai departe presiuni pe lanţurile de aprovizionare.

    În cel mai rău caz au raţionalizat vânzarea unor produse, cum ar fi cartofii în perioada sărbătorilor de iarnă.

    Lipsuri şi penurii au fost în mai toată Europa, dar nu din cauza preţurilor, ci a blocajelor de pe lanţurile de aprovizionare.

    Cei mai mulţi critici spun că plafonările au fost gândite greşit în Ungaria. O astfel de măsură a fost luată şi în Croaţia, iar în Marea Britanie, care trece printr-o criză a costului vieţii fără precedent, se duc dezbateri încinse în privinţa aplicabilităţii ei ca măsură de combatere a inflaţiei la alimente.

    Planul îi aparţine premierului Rishi Sunak, iar el a fost avertizat de unii dintre miniştrii şi de retaileri că dacă îl aplică vor veni penurii de produse alimentare. The Guardian consideră că plafonările de preţuri sunt mai eficiente la încetinirea inflaţiei decât majorările de dobânzi.

    O iniţiativă privită cu ochi mai buni este cea din Franţa, unde guvernul a convins în primăvară retailerii să scadă ei preţurile unor game largi de alimente pe o perioadă limitată – aprilie-iunie, trimestrul antiinflaţie, iniţial, cu prelungire până în toamnă.

    Nu toţi jucătorii au îmbrăţişat planul, în care companiile s-au angajat să ofere cele mai mici preţuri posibile. Liderul pieţei E.Leclerc a stat deoparte.

    În această lună, guvernul a ajuns la un acord cu 75 de producători mari de alimente pentru reducerea preţurilor la sute de produse începând de luna viitoare, notează The Guardian. Înţelegerea a venit după semnale că costurile industriei cu materiile prime au început să scadă.

    Ministrul de finanţe Bruno Le Maire a ameninţat cu sancţiuni financiare dacă companiile îşi încalcă promisiunea de a micşora preţurile produselor la care costurile s-au redus. Preţurile vor fi reduse cu 2-10%.

    Plafonările par să funcţioneze, inflaţia la alimente reducându-se posibil şi mulţumită lor, apreciază analiştii de la Bloomberg Intelligence. Dar preţurile plafonate sunt ceva obişnuit în Franţa, fiind reglementate de lege şi stabilite pentru întregul an prin negocieri într-un interval de trei luni – 1 decembrie – 1 martie.

    Ieri, giganţii agrifood au ţinut să-şi arate bunăvoinţa anunţând că sute de branduri vor oferi promoţii care vor avea ca rezultat ieftiniri de 7,5-10%, scrie Le Figaro.

    Unele din aceste companii sunt acuzate că ţin sus preţurile pentru a-şi îngrăşa profiturile şi pentru a-şi îmbunătăţi imaginea s-au angajat în negocieri cu distribuitorii pentru a ieşi pe piaţă cu ieftiniri.

    Polonia, unul din marii exportatori de produse alimentare din UE, foloseşte TVA zero la alimentele de bază pentru a combate inflaţia alimentară, încă persistentă. Măsura a fost introdusă anul trecut şi ar putea fi extinsă în 2024. TVA a fost redusă şi la gaze, electricitate, fertilizatori şi carburanţi.

  • Giurgiu va avea campus pentru învăţământ dual, în parteneriat cu Politehnica din Bucureşti

    Judeţul Giurgiu va atrage un proiect pentru un campus dual, depăşind ca punctaj proiecte similare din Argeş, Ialomiţa sau Prahova.

    Consiliul Judeţean Giurgiu va atrage astfel fonduri prin PNRR pentru a construi un campus pentru şcoala profesională din municipiul Giurgiu unde să pregătească meserii cu valoare adăugată ridicată.

    “Campus politehnic regional pentru învăţământul dual în Giurgiu este un proiect care a fost selectat pentru finanţare PNRR şi va deveni realitate. Este unul dintre cele mai importante proiecte din judeţul nostru din ultimele trei decenii, o investiţie care va aduce oportunităţi la care mulţi dintre giurgiuveni nici nu mai visau. În primul rând, recunoaşterea potenţialului zonei noastre pentru investitori de top. În al doilea rând, stabilirea unor standarde ale învăţământului dual, care devine tot mai important într-o economie atât de dinamică. Şi, cel mai important, copiii noştri vor avea acces la oportunităţi aici, acasă, fără să mai caute locuri de muncă în alte judeţe sau chiar ţări”, a spus a spus Elisabeta Mihalcea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Giurgiu. Proiectul l-a anunţat în 2022 în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România!, un proiect ZF şi CEC Bank.

    Elisabeta Mihalcea este printre extrem de puţinii oameni din conducerea unui consiliu judeţean al unui judeţ din sudul ţării cu experienţă în mediul privat. Elisabeta Mihalcea a lucrat ca analist în cadrul Accenture, agent de achiziţii în cadrul MHS Truck&Bus, importatorul camioanelor MAN în România, analist pentru Hewlett-Packard România şi cunoaşte atât engleza cât şi germana.

    Pentru Campusul Dual sunt în total 16  parteneri plus Consiliul Judeţean. Printre parteneri se află şi Universitatea Politehnica Bucureşti şi cinci agenţi economici. Ceilalţi sunt instituţii ale statului, două consilii judeţene – Giurgiu şi Călăraşi – şi trei primării – Giurgiu, Zimnicea şi Călăraşi. Proiectul este unul tip regional şi va deservi toată zona de sud a ţării – Teleorman, Giurgiu şi Călăraşi. Prin PNRR două licee din Teleorman şi Călăraşi vor obţine finanţare pentru dotarea a două clase.

    Ea explică faptul că din statistica obţi­nută de la Inspectoratul Judeţean, muncitori calificaţi nu au mai fost pregătiţi în Giurgiu în ultimul deceniu. În 2020 erau 110 erau calificaţi în Giurgiu în şcoala profesională. Pentru 2023-2024 sunt 743 de locuri la şcoala profesională clasică şi în sistem dual.

    Este o şansă unică pentru zona de sud a ţării să se poată dezvolta şi pentru a atrage investiţii străine. Oamenii de business caută în primul rând, atunci când vin într-un judeţ, pe lângă facilităţile oferite de autorităţi, şi munca bine calificată.

     

  • Cod roşu de averse torenţiale în două judeţe

    Meteorologii au emis Cod roşu de averse torenţiale valabil joi după-amiaza în mai multe localităţi din două judeţe ale Ardealului.

    Până la ora 17.45, în Sighişoara, Albeşti, Apold din judeţul Mureş şi Iacobeni, Brădeni din judeţul Sibiu se vor semnala averse torenţiale care vor acumula peste 40…50 l/mp, frecvente descărcări electrice, vijelie puternică, grindină. În zona avertizată s-au acumulat cantităţi de peste 40 l/mp.

    De asemenea, până la 17.45 este Cod portocaliu în judeţul Braşov: Făgăraş, Şinca, Recea, Mândra, Jibert, Şercaia, Hârseni, Şoarş, Beclean, Ticuşu, unde se anunţă averse torenţiale care vor acumula peste 35…40 l/mp, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelie, grindină, până la 17.50 în judeţul Bistriţa-Năsăud: Sângeorz-Băi, Maieru, Poiana Ilvei, aici estimându-se averse torenţiale care vor acumula peste 35…40 l/mp, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului, grindină.

    Până la ora ora 17.30 sub alertă Cod portocaliu de ploi puternice mai sunt:

    Judeţul Braşov: Jibert, Şoarş

    Judeţul Mureş: Sighişoara, Albeşti, Apold

    Judeţul Sibiu: Iacobeni, Brădeni. Se vor semnala averse torenţiale care vor acumula peste 35…40 l/mp, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelie, grindină.

  • Este oficial! Cristian Popescu Piedone a fost repus în funcţia de primar al Sectorului 5

    Subprefectul Diana -Anca Artene a semnat joi  ordinul de repunere în funcţie a lui Cristian Popescu Piedone. Documentul va fi trimis vineri către Consiliul Local al Sectorului 5, MAI şi Autoritatea Electorală Permanentă.

    „Subprefectul Diana -Anca Artene a semnat astăzi (joi – n.r.) ordinul prin care s-a luat act de dispozitivul deciziei nr. 397 din 21.06.2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi s-a constatat lipsa motivelor de fapt şi de drept care să justifice menţinerea încetării de drept a mandatului de primar al Sectorului 5, al lui Cristian Popescu Piedone”, potrivit unui comunicat de presă.

    Potrivit sursei citate, acest ordin va fi comunicat, vineri, către Cristian Popescu Piedone, Consiliul Local al Sectorului 5, Ministerul Afacerilor Interne şi Autoritatea Electorală Permanentă.

    Fostul primar Cristian Popescu Piedone, condamnat în Dosarul Colectiv, a fost pus în libertate „de îndată”, potrivit deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).

    În rejudecare, magistraţii Înaltei Curţi l-au achitat pe Popescu Cristian Victor Piedone pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu (autorizaţia SC Colectiv Club SRL), a înlăturat dispoziţia privind obligarea inculpatului Popescu Cristian Victor Piedone la plata cheltuielilor judiciare către stat şi au anulat formele de executare emise în baza sentinţei penale nr. 1897 din data de 16.12.2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti-Secţia I Penală în dosarul nr. 17008/3/2016, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 566/A din data de 12 mai 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I Penală în acelaşi dosar privind pe inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone.

    Cristian Popescu Piedone se afla în Penitenciarul Jilava, în executarea pedepsei de 4 ani şi 3 luni de închisoare primită în dosarul Colectiv.

  • România primeşte 600 mil. euro de la UE pentru modernizarea unor proiecte de infrastructură de transport. Cei mai mulţi bani merg în modernizarea căilor ferate

    România a obţinut aproape 600 de milioane de euro pentru transport sustenabil dintr-un total de 6,2 miliarde euro disponibili pentru toate ţările UE, proiectele sale acoperind toate modurile de transport, dar cea mai mare parte a finanţării se va duce înspre lucrări de modernizare a căilor ferate.

    Comisia Europeană a selectat 107 proiecte de infrastructură de transport care să primească granturi UE în valoare de peste 6 miliarde euro din partea Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) – instrumentul UE pentru investiţii strategice în infrastructura de transport.

    Peste 80 % din această finanţare va sprijini proiecte care asigură o reţea mai eficientă, mai ecologică şi mai inteligentă de căi ferate, de căi navigabile interioare şi de rute maritime de-a lungul reţelei transeuropene de transport (TEN-T). În plus, proiectele vor consolida culoarele de solidaritate UE-Ucraina, instituite pentru a facilita exporturile şi importurile Ucrainei.

    Principalele conexiuni feroviare transfrontaliere aflate de-a lungul reţelei centrale TEN-TEN au fost de asemenea considerate prioritare pentru finanţare. Printre acestea se numără, în special, tunelul de bază Brenner (care leagă Italia şi Austria), Rail Baltica (care leagă cele trei state baltice şi Polonia cu restul Europei), precum şi tronsonul transfrontalier dintre Germania şi Ţările de Jos (Emmerich-Oberhausen) – sunt doar câteva.

    Porturile maritime din Irlanda, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Ţările de Jos şi Polonia vor primi finanţare pentru dezvoltarea alimentării cu energie electrică de la mal în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de navele aflate la cheu.

    Pentru a contribui la adaptarea transportului pe căile navigabile interioare la exigenţele viitorului, infrastructura aflată de-a lungul căilor navigabile transfrontaliere Sena-Scheldt dintre Franţa şi Belgia va fi modernizată. Porturile interioare de pe Dunăre şi din bazinele Rinului, precum Viena şi Andernach, vor fi de asemenea modernizate.

    Pentru a spori şi mai mult siguranţa şi interoperabilitatea transportului feroviar din UE, sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) va fi instalat pe trenuri şi pe linii de cale ferată din Cehia, Danemarca, Germania, Franţa, Austria şi Slovacia. În transportul rutier, mai multe state membre ale UE vor implementasisteme şi servicii de transport inteligente, în special STI cooperative (STI-C), pentru un transport mai sigur şi mai eficient. Mai multe state membre vor primi sprijin pentru proiecte de management al traficului aerian european, cu scopul de a spori eficienţa transportului aerian şi de a crea un cer unic european.

    „La acest apel de proiecte, România a obţinut finanţări de aproape 600 de milioane de euro dintr-un total de 6,2 miliarde disponibili pentru toate ţările Uniunii Europene. Proiectele României acoperă toate modurile de transport, dar cea mai mare parte a finanţării se va duce înspre lucrări de modernizare a căilor ferate. De asemenea, România a accesat fonduri însemnate şi pentru Culoarele Solidarităţii, care sunt conexiunile UE cu Moldova şi Ucraina”, a declarat comisarul pentru transporturi, Adina Vălean.

    Cele 107 proiecte au fost selectate dintr-un număr total de 353, depuse în urma cererii de propuneri publicate în 2022.

    Finanţarea UE va fi sub formă de granturi, care vor fi utilizate pentru cofinanţarea costurilor totale ale proiectelor.

    În cadrul programului „MIE-Transport” pentru perioada 2021-2027 este disponibil un cuantum de 25,6 miliarde euro pentru granturi destinate cofinanţării proiectelor TEN-T în statele membre ale UE. Începând din 2014, MIE a sprijinit aproape 1 300 de proiecte din sectorul transporturilor (excluzând selecţia propusă joi), cu 29,4 miliarde euro în total.

    În cadrul „MIE-Transport” sunt disponibile şi alte oportunităţi de finanţare: cererea de propuneri din 2023 pentru mobilitatea militară este deschisă în prezent până la 21 septembrie 2023, iar cererile de propuneri din cadrul Mecanismului destinat infrastructurii pentru combustibili alternativi sunt deschise până la 7 noiembrie 2023. Următoarele cereri de propuneri din cadrul „MIE-Transport” vor fi lansate spre sfârşitul lunii septembrie 2023.

  • Schema de ajutor de minimis pentru sectorul cultural independent a fost prelungită

    Potrivit Ministerului Culturii, ajutoarele de minimis vor fi acordate până la data de 31 decembrie 2023, iar plăţile urmează a fi efectuate până cel târziu la data de 31 iunie 2024.

    Ministrul Culturii, Raluca Turcan, susţine finalizarea proiectului de acordare a unui sprijin financiar, sub formă de grant, entităţilor culturale înregistrate în România a căror activitate a fost afectată pe perioada stării de alertă sau de urgenţă.

    Potrivit unui comunicat de presă transmis joi, Ministerul Culturii va aloca fondurile necesare în vederea implementării schemei de ajutor de minimis pentru sectorul cultural independent.

    „Asigurăm toţi operatorii culturali că instituţia noastră îşi va respecta angajamentele asumate şi obligaţiile nu vor rămâne neonorate. În perioada imediat următoare va fi organizată o sesiune de informare pentru prezentarea procedurii de depunere a proiectelor în cadrul schemei de ajutor de minimis pentru sectorul cultural independent”, anunţă Ministerul Culturii.

  • Elon Musk şi Mark Zuckerberg se iau la bătaie după ce s-au ameninţat reciproc pe Twitter

    Doi dintre cei mai cunoscuţi miliardari din lumea tehnologiei – Elon Musk şi Mark Zuckerberg – au fost de acord să se lupte unul cu celălalt într-o cuşcă.

    Musk a postat un mesaj pe platforma sa de socializare Twitter că este “gata pentru o luptă în cuşcă cu Zuckerberg”.

    Zuckerberg, şeful companiei Meta, care deţine Facebook şi Instagram, a postat apoi o captură de ecran a tweet-ului lui Musk cu textul “trimite-mi locaţia”.

    Musk i-a răspuns apoi lui Zuckerberg cu: “Vegas Octagon”.

    Octagonul este salteaua de competiţie şi zona împrejmuită cu gard folosită pentru meciurile Ultimate Fighting Championship (UFC). UFC are sediul în Las Vegas, Nevada.

    Musk, care împlineşte 52 de ani mai târziu în această lună, a scris şi pe Twitter: “Am o mişcare grozavă pe care o numesc “The Walrus”, unde pur şi simplu stau pe deasupra adversarului meu şi nu fac nimic.”

    A mai scris şi: “Aproape niciodată nu fac exerciţii fizice”.

    Zuckerberg, în vârstă de 39 de ani, s-a antrenat deja în arte marţiale mixte (MMA) şi a câştigat recent turnee de jiu-jitsu.

    Schimburile au devenit virale cu utilizatorii de social media care dezbat cine ar câştiga lupta, în timp ce alţii au postat meme-uri, inclusiv postere false care anunţă lupta, transmite BBC.