BusinessMagazin

Blog

  • ​Realitatea cifrelor. În timp ce contribuţiile la sănătate au fost reintroduse pentru pensiile de peste 3.000 de lei, avocaţii, notarii şi contabilii, care pot ajunge la venituri de zeci şi chiar sute de mii de euro pe an, plătesc contribuţii la sănătate până într-un anumit plafon, indiferent de cât câştig

    Guvernul impune contribuţii la sănătate la pensiile de peste 3.000 lei, dar nu umblă la plafonarea contribuţiile la asigurările de sănătate ale avocaţilor, notarilor şi contabililor. Aceste activităţi independente au plafonate contribuţiile la asigurările de sănătate la 24.300 lei pe an.

    Mai exact, începând cu 2024, baza de calcul a CASS o reprezintă venitul net realizat, care nu poate fi mai mare decât planul de 60 de salarii minime pe aconomie, adică 243.000 lei, ceea ce înseamnă CASS de cel mult 24.300 lei pe an.

    La un calcul simplu, orice câştig de peste 243.000 lei anual (circa 20.000 lei lunar sau 5.000 de euro lunar), va plăti tot 24.300 lei contribuţie la sănătate. Mai concret, un avocat care câştigă 5.000 de euro pe lună, va plăti circa 500 de euro pentru CASS, în timp ce aceeaşi sumă va fi plătită şi de un avocat care câştigă 10.000 sau 20.000 de euro pe lună.

    „Este în continuare o limitare, comparativ cu cei care sunt salariaţi, care nu au o limitare. Îninte de a gândi o creştere sau o reaşezare a taxelor, cred că ar trebui plecat de la o analiză a diferenţelor existente în acest moment în legislaţie. Pentru a nu mai fi astfel de diferenţe, ar trebui să existe acelaşi sistem de impozitate, indiferent de forma în care îşi exercită activitatea”, spune Bianca Vlad, tax partner Forvis Mazars, prezentă în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    Un avocat poate ajunge să câştige câteva zeci sau chiar sute de mii de euro pe an, totuşi, contribuţia sa la sănătate va fi tot de 500 de euro pe lună.

    În România, sunt peste 23.000 de avocaţi activi, 45.000 de contabili şi circa 2.800 de notari.

    În timp ce aceste profesii au contribuţiile plafonate, în cazul salariaţilor nu există niciun plafon pentru contribuţiile la asigurările de sănătate.

    Mai mult, avocaţii nu plătesc nici contribuţiile la sistemul public de pensii, ei având contribuţie la Casa de Asigurări a Avocaţilor, care este o entitate separată. Contribuţiile plătite de avocaţi acoperă sistemul lor propriu de pensii şi alte dreptrui de asigurări sociale.

    ​​​

  • Millennials, motorul dezvoltării pieţei electronicelor pre-owned

    Piaţa electronicelor pre-owned a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare explozivă. Nevoia de a ţine pasul cu evoluţia tehnologiei şi de a plăti un preţ rezonabil sunt principalele motive care au propulsat electronicele pre-owned în topul preferinţelor consumatorilor europeni. În condiţiile în care se estimează că piaţa europeană va creşte de la 24,43 miliarde dolari în 2025, la 47,16 miliarde dolari până în 2032 (CAGR de 11,5%, potrivit Persistence Market Research), Millennials sunt motorul acestei dezvoltări. Acelaşi segment demografic conduce schimbarea şi în România, punând accent pe un consum responsabil şi avantajos financiar.

    Consum smart: Cumpărătorii cu vârste între 25 şi 44 de ani domină cererea

    Cererea pentru electronice pre-owned a crescut constant în România, „datorită schimbării de mentalitate a consumatorului român”, spune Cosmin Popovici, CEO MAGNOR – holding care deţine cea mai diversificată platformă de tranzacţionare a electronicelor pre-owned, produselor de lux, bijuteriilor şi lingourilor din aur.

    „Românii sunt mai informaţi, pragmatici şi atenţi la valoarea reală a produselor. Astăzi, un telefon sau laptop pre-owned, testat şi garantat, este o opţiune firească pentru tot mai mulţi cumpărători.” Potrivit studiilor interne MAGNOR, segmentul 25–44 ani formează nucleul dur al clienţilor, cu Millennials în prim-plan. Generaţia Z este în creştere rapidă, confirmând potenţialul noii generaţii.

    „Pentru studenţi, în special, oferim reduceri dedicate şi oferte speciale, pentru a susţine accesul la produse de calitate la preţuri corecte, fără compromisuri”, adaugă CEO-ul. Cei între 25–44 de ani provin în mare parte din mediul urban, sunt familiarizaţi cu tehnologia şi preferă achiziţiile sigure – online sau în magazinele fizice, unde pot testa produsele.

    45% dintre Millennials preferă electronice pre-owned de la retaileri de încredere

    Conform unui studiu Euromonitor, 45% dintre Millennials preferă un dispozitiv pre-owned de la un comerciant de încredere în locul unuia nou. Astfel, România urmează trendul european.

    Cercetarea Persistence Market Research arată că, deşi piaţa e mai avansată în vestul Europei, sud-estul continentului are o creştere spectaculoasă. Principalele motive de achiziţie sunt: preţul (55%) şi grija faţă de mediu (35%).

    „Românii sunt din ce în ce mai atenţi la cum îşi gestionează bugetul. Un produs pre-owned oferă aceleaşi funcţionalităţi ca unul nou, dar la un cost semnificativ mai mic”, spune Cosmin Popovici. În plus, încrederea consumatorilor a crescut datorită garanţiilor oferite. „Faptul că electronicele sunt testate de o echipă profesionistă şi vin cu garanţie le transformă într-o opţiune sigură.”

    Un consum responsabil şi sustenabil

    Millennials aleg nu doar pragmatic, ci şi sustenabil. Un telefon pre-owned este o alegere conştientă, care reduce risipa electronică şi prelungeşte durata de viaţă a produselor.

    „Segmentul pre-owned este un pilon esenţial în strategia noastră de economie circulară. Fiecare produs revândut înseamnă resurse salvate şi o amprentă de carbon mai mică. Asta înseamnă consum responsabil şi accesibil”, declară reprezentantul MAGNOR.

    Buy Back: Economii de până la 500 lei şi o rată de utilizare în creştere

    Aproape 40% dintre clienţi valorifică telefoanele vechi prin programe de tip Buy Back. Acestea aduc până la 75% din valoarea de piaţă a dispozitivului, plus reduceri suplimentare de până la 500 lei. „Este o contribuţie reală la un consum sustenabil, integrat în activitatea noastră zilnică”, explică Popovici.

    O direcţie de creştere naturală

    CEO-ul MAGNOR estimează o creştere firească a segmentului pre-owned, influenţată de noile comportamente de consum, dorinţa de sustenabilitate şi accesul la tehnologie de calitate la preţuri corecte. „Investim constant – de la optimizarea lanţului logistic, până la extinderea capacităţii de testare şi îmbunătăţirea experienţei online şi în magazine. Într-o lume în care sustenabilitatea contează, electronicele pre-owned nu sunt doar o alternativă – sunt noua normalitate.”

     

  • Pentru a pune presiune pe Londra să aprobe listarea, senzaţia chineză Shein şi-a depus discret documentele la Singapore pentru un IPO. Evaluarea gigantului de retail a fluctuat masiv în ultimii 3 ani – dacă în 2022 valora 100 mld. dolari, anul acesta valoarea este estimată la 30 mld. dolari

    Shein a depus confidenţial documentele pentru o ofertă publică iniţială (IPO) la Hong Kong, în contextul în care retailerul online de modă rapidă doreşte să accelereze procesul de listare, care trenează de mai mult timp, şi să pună presiune asupra autorităţii de reglementare din Marea Britanie pentru aprobarea unei listări la Londra, scrie FT. 

    Compania cu sediul în Singapore, fondată în China, a depus săptămâna trecută în mod confidenţial un proiect de prospect la bursa din Hong Kong (HKEX) şi a solicitat aprobarea Comisiei de Reglementare a Valorilor Mobiliare din China (CSRC), potrivit unor surse apropiate situaţiei.

    Shein, care îşi menţine majoritatea lanţului de aprovizionare în China, depusese o cerere pentru o ofertă publică iniţială la Londra în urmă cu aproximativ 18 luni, dar nu a reuşit să obţină aprobarea din partea autorităţilor de reglementare.

    Autorităţile de reglementare din Marea Britanie şi China nu au reuşit să ajungă la un consens în privinţa formulărilor adecvate din secţiunea privind riscurile din prospectul său. Divergenţele au vizat în special expunerea lanţului de aprovizionare al companiei Shein la regiunea Xinjiang, o zonă sensibilă din punct de vedere politic, unde China este acuzată de abuzuri asupra drepturilor omului împotriva populaţiei indigene uigure.

    Autoritatea de Reglementare Financiară (FCA) din Marea Britanie a aprobat o versiune a prospectului companiei Shein la începutul acestui an, dar aceasta nu a fost acceptată de CSRC. În ultimii ani, autoritatea de reglementare de la Beijing a devenit mai strictă în ceea ce priveşte modul în care companiile descriu riscurile asociate derulării afacerilor în China, potrivit aceloraşi surse.

     

     

     

  • Cel mai mare port din Europa se pregăteşte pentru un potenţial conflict cu Rusia. Portul din Rotterdam rezervă spaţiu pentru navele care transportă echipament militar şi planifică redirecţionarea mărfurilor în caz de război

    Cel mai mare port din Europa se pregăteşte pentru un potenţial conflict cu Rusia prin rezervarea de spaţiu pentru nave care transportă echipament militar şi planificarea redirecţionării mărfurilor în cazul izbucnirii unui război, scrie Financial Times. 

    Boudewijn Siemons, directorul general al Autorităţii Portuare Rotterdam, a declarat că portul se coordonează cu vecinul său, Antwerp, pentru a gestiona sosirea vehiculelor şi echipamentelor militare din Marea Britanie, SUA şi Canada.

    „Nu fiecare terminal este potrivit pentru manipularea mărfurilor militare”, a declarat el pentru Financial Times. „Dacă volume mari de bunuri militare ar trebui transportate, ne-am orienta spre Antwerp sau alte porturi pentru a prelua o parte din capacitate, şi invers. Ne percepem din ce în ce mai puţin ca şi concurenţi. Evident că ne aflăm în competiţie acolo unde trebuie, dar colaborăm oriunde putem.”

    Măsurile luate de Rotterdam fac parte dintr-o serie de pregătiri pentru război la nivel continental. Uniunea Europeană pregăteşte un plan de reînarmare de până la 800 miliarde EUR pentru a deveni mai autonomă în apărare, ca răspuns la cerinţele preşedintelui american Donald Trump şi pentru a descuraja agresiunea Rusiei, în contextul în care invazia Ucrainei lansată de Vladimir Putin intră în al patrulea an.

    Ţările de Jos, alături de aliaţii săi din NATO, s-au angajat să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB. În luna mai, ministerul olandez al apărării a anunţat că Rotterdam trebuie să pună la dispoziţie spaţiu pentru manipularea mai multor nave cu încărcătură militară, la solicitarea NATO.

    Siemons a spus că una sau mai multe nave ar urma să fie andocate la chei timp de câteva săptămâni, de patru sau cinci ori pe an, deşi locaţia exactă ar putea varia. Terminalul de containere din Rotterdam este singurul loc din port unde poate fi efectuat în siguranţă transferul muniţiilor de pe o navă pe alta.

    De asemenea, se vor desfăşura exerciţii militare amfibii de câteva ori pe an.

    Portul a manipulat şi în trecut echipamente militare, având un vârf în timpul războiului din Golf din 2003, însă chiar şi în perioada de vârf a Războiului Rece nu a existat un chei dedicat special în acest scop.

    Antwerp primeşte regulat provizii destinate trupelor americane staţionate în Europa.

    Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat membrii alianţei în luna iunie că Rusia ar putea ataca unul dintre ei până în anul 2030.

    Portul Rotterdam se întinde pe 42 de kilometri de-a lungul râului Meuse din Ţările de Jos. Manipulează aproximativ 436 milioane de tone de mărfuri anual, primind 28.000 de nave maritime şi 91.000 de nave fluviale dinspre Germania şi hinterland-ul european.

    Portul a pierdut aproximativ 8% din volumul comercial, în principal petrol, după ce UE a impus sancţiuni împotriva Rusiei.

    Antwerp manipulează anual 240 milioane de tone de mărfuri, fiind al doilea cel mai mare port din UE.

    Siemons a subliniat că cele două porturi lucrează împreună şi pentru îmbunătăţirea autosuficienţei Europei. „Echipele noastre colaborează din ce în ce mai strâns pe o serie de teme, inclusiv rezilienţa.”

    Pandemia COVID-19, care a obligat ţările europene să se zbată pentru echipamente de protecţie şi medicamente, a evidenţiat dependenţa acestora faţă de câţiva furnizori, precum China şi India.

     

     

     

  • Cod galben de furtuni în 5 judeţe: Prahova, Giurgiu, Teleorman, Dâmboviţa şi Argeş

    În judeţul Prahova, 18 localităţi vor fi afectate între orele 0:50 şi 2:00, inclusiv oraşe importante precum Câmpina, Sinaia, Buşteni şi Breaza. Fenomenele includ averse torenţiale care vor acumula 20-25 litri pe metru pătrat, descărcări electrice şi vânt cu rafale de 50-70 km/h.

    Acelaşi tip de fenomene meteo vor lovi şi judeţele Giurgiu şi Teleorman în acelaşi interval orar. În Giurgiu sunt vizate 8 localităţi, inclusiv municipiul reşedinţă, în timp ce în Teleorman sunt afectate 18 comune şi municipiul Alexandria.

    Judeţul Dâmboviţa se află sub atenţionare pentru un interval mai scurt, între orele 0:30 şi 1:30, cu 24 de localităţi afectate, printre care Pucioasa, Fieni şi Moroeni.

    În Argeş, zeci de localităţi sunt sub Cod galben care anunţă ploi torenţiale care vor acumula 20…25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului (50…70 km/h).

    Toate atenţionările prevăd aceleaşi fenomene meteo periculoase: precipitaţii abundente în timp scurt, activitate electrică intensă şi vânt puternic care poate afecta circulaţia şi poate provoca pagube materiale.

  • ChatGPT testează funcţia „Studiază împreună” pentru a deveni un tutor mai bun

    Unii abonaţi ChatGPT au observat apariţia acestei opţiuni în lista instrumentelor disponibile.

    Spre deosebire de modul obişnuit în care ChatGPT oferă răspunsuri directe, noua funcţie pare să inverseze rolurile: pune întrebări utilizatorului şi îi cere să răspundă, transformându-se într-un fel de tutor interactiv. Această abordare seamănă cu strategia LearnLM dezvoltată de Google pentru educaţie.

    Unii utilizatori se întreabă dacă funcţia va permite ca mai multe persoane să participe simultan la aceleaşi sesiuni de studiu, creând grupuri de învăţare online.

    OpenAI nu a oferit detalii oficiale despre această funcţie în curs de testare, anunţă Techcrunch.

    Dezvoltarea vine în contextul în care ChatGPT a devenit rapid un instrument foarte folosit în educaţie, atât în moduri constructive, cât şi problematice. Profesorii îl folosesc pentru planuri de lecţie, elevii ca tutor personal, dar unii îl folosesc şi pentru a-şi scrie lucrările, ceea ce ridică întrebări despre integritatea academică.

    Funcţia „Studiază împreună” ar putea fi o modalitate prin care OpenAI încearcă să încurajeze utilizarea educaţională corectă a ChatGPT, descurajând în acelaşi timp folosirea pentru copiat.

    ChatGPT nu a confirmat când va fi disponibilă pentru toţi utilizatorii sau dacă va necesita abonamentul ChatGPT Plus.

  • Un băiat de 7 ani a supravieţuit inundaţiilor din Texas urcându-se pe grinzile cabanei

    Băiatul şi fratele său Braeden, de 9 ani, se aflau în tabără de puţin peste o zi când ploile istorice din 4 iulie au provocat ieşirea din matca a râului Guadalupe.

    Brock se afla în cabană împreună cu alţi 11 băieţi şi doi consilieri când apa a început să intre cu putere. A fost nevoit să se urce pe patul supraetajat până la grinzi pentru a scăpa de apele învolburate.

    „A reuşit să iasă doar în pantaloni scurţi”, a declarat mama sa, Keli Rabon.

    Băiatul nu-şi aminteşte cum a fost scos din clădirea inundată şi nu a reuşit să-şi salveze nimic, nici măcar pătura pe care o avea de la naştere.

    Fratele său Braeden s-a aflat într-o situaţie mai norocoasă, cabana lui fiind situată la o altitudine mai mare şi servind ca loc sigur pentru adunarea celorlalţi băieţi. Fraţii au rămas separaţi aproape toată ziua, iar participanţii la tabără au aşteptat în căldură cu puţină mâncare şi apă, deoarece sala de mese fusese distrusă.

    Rabon a aflat despre situaţie prin mesajele de la tabără şi a pornit într-o călătorie de patru ore din Houston pentru a-şi recupera copiii. Aceştia au fost în cele din urmă evacuaţi la o biserică din Kerrville, unde s-au reunit cu familiile.

    Inundaţiile au făcut aproape 90 de morţi, inclusiv 27 de copii, iar zece participante la tabăra pentru fete Camp Mystic din acelaşi oraş sunt încă date dispărute. Când Brock a ajuns acasă, prima sa grijă a fost să identifice grinzile din casă pe care s-ar putea urca în caz de altă inundaţie, conform People.

  • Cum au reuşit doi australieni să devină miliardari cu o simplă investiţie în care nimeni nu credea. Acţiunile companiei în care au investit au crescut cu 54.000%

    În 2009, pe fondul turbulenţelor crizei financiare globale, Pro Medicus., o firmă australiană relativ necunoscută în domeniul health-tech, a cumpărat Visage Imaging — o companie de imagistică medicală aflată aproape de faliment— pentru doar 3,5 milioane dolari. Astăzi, această mişcare strategică s-a dovedit una dintre cele mai inspirate decizii din peisajul tehnologic australian.

    Acţiunile companiei au crescut cu peste 54.000% în ultimii 15 ani, o performanţă care depăşeşte chiar şi ascensiunea Nvidia, una dintre vedetele industriei de inteligenţă artificială. Evoluţia spectaculoasă a ridicat averea fondatorilor — Sam Hupert şi Anthony Hall — la circa 4,7 miliarde dolari fiecare, potrivit Bloomberg.

    Povestea Pro Medicus începe în anii ’70, în Australia, unde Hupert, medic de familie, şi Hall, programator, s-au cunoscut la o degustare de vinuri. Din pasiunea comună pentru vinurile franţuzeşti a luat naştere o colaborare care a început cu digitalizarea administrativă a cabinetelor medicale printr-un software dezvoltat de fondatorii companiei. Prima versiune a software-ului Pro Medicus automatiza facturarea şi programările.

    Achiziţia Visage Imaging în 2009 a reprezentat momentul în care totul avea să se schimbe. Hupert, care revenise în funcţia de CEO în 2010, afirmă că tranzacţia a fost încheiată în doar şase săptămâni:

    „Era o altă lume atunci, iar Mercury (compania-mamă a Visage) era într-o poziţie extrem de dificilă.”

    Astăzi, Pro Medicus furnizează software de diagnostic oncologic în cloud, fiind partener pentru 11 dintre cele mai prestigioase 20 de institute medicale de formare din SUA. În semestrul încheiat în decembrie, compania a înregistrat o creştere de 30% a veniturilor din contracte.

    Evaluarea bursieră a companiei a atras atenţia analiştilor. Pro Medicus este evaluată la un nivel de peste 8 ori mai mare decât media Nasdaq 100 şi cu mult peste Nvidia sau Netflix.

    Comparativ, indicatorul price-to-sales este apropiat de cel al MicroStrategy, compania lui Michael Saylor, cunoscută pentru deţinerile sale masive în Bitcoin.

    „Valoarea pe care investitorii o atribuie acestei acţiuni este extraordinară,” afirmă John Hester, analist la Bell Potter, care recomandă achiziţia acţiunilor Pro Medicus.

    „Optimismul nostru se bazează pe capacitatea companiei de a câştiga noi contracte şi de a ţine la distanţă concurenţa.” Mai spune el

    Totuşi, analiştii avertizează asupra riscurilor, în special apariţia unor competitori precum Sectra AB, care a înregistrat o creştere de 1.400% în ultimul deceniu. În ciuda acestor provocări, până în prezent nu au apărut soluţii tehnologice comparabile.

    Potrivit directorului financiar Clayton Hatch, Pro Medicus deţine în prezent aproximativ 9% din cele 650 milioane de examene imagistice realizate anual în SUA, obiectivul fiind extinderea acestei cote, cu potenţial şi în cardiologie şi Europa.

    „Investitorii nu ne evaluează pe baza celor 9%, ci presupun că vom ajunge la 15% sau chiar 20% din piaţă,” afirmă Hatch.

    Un moment definitoriu a fost câştigarea contractului cu Sutter Health în 2014, care a deschis drumul către clienţi de prestigiu precum Mayo Clinic, Mercy Health, Yale University, Duke University sau Northwestern University. De atunci, acţiunile au crescut de la mai puţin de 1 dolar la peste 36.000% faţă de acel nivel.

    Deşi Hupert şi Hall deţin împreună aproape jumătate din companie, ambii au vândut constant câte un milion de acţiuni fiecare în ultimii ani. Vânzările cumulate, potrivit calculelor din documente financiare depuse din 2021 încoace, le-au adus peste 800 de milioane de dolari australieni.

    „Scopul a fost diversificarea, având în vedere că aproape toată averea noastră este legată de acţiunile companiei,” a declarat Hupert.

     

  • Care este motivul incredibil pentru care super-bogaţii lumii îşi iau banii şi fug din ţările ce până acum erau adevărate paradisuri fiscale?

    Statele europene înăspresc normele fiscale pentru super-bogaţi. Tot mai multe guverne implementează sau analizează introducerea unor taxe de ieşire menite să limiteze exodul persoanelor bogate către paradisurile fiscale, precum Monaco, Elveţia sau Dubai. Măsura vine în contextul unei presiuni crescute asupra finanţelor publice şi a unei intensificări a dezbaterii privind echitatea fiscală, scrie Bloomberg.

    Exemplele concrete ilustrează impactul tot mai vizibil al taxelor de ieşire asupra libertăţii fiscale a persoanelor cu active semnificative. Un caz notoriu este cel al unui tânăr student la Medicină din Germania, care deţinea acţiuni evaluate la 800.000 de euro, în urma înfiinţării unui startup. La momentul relocării în Statele Unite pentru a urma cursurile Universităţii Harvard, s-a confruntat cu o taxă de 200.000 de euro – reprezentând taxa de ieşire impusă de autorităţile germane.

    Astfel de situaţii devin tot mai frecvente în rândul tinerilor antreprenori europeni, în special în industrii emergente precum tehnologia, unde evaluările ridicate ale startupurilor nu sunt întotdeauna însoţite de lichidităţi proporţionale. Pentru aceşti indivizi, taxele de ieşire pot constitui un obstacol semnificativ în calea accesului la oportunităţi educaţionale sau profesionale internaţionale.

    Germania, Norvegia şi Belgia au făcut deja paşi concreţi în direcţia extinderii acestor taxe, iar în Olanda parlamentul a mandatat guvernul să analizeze posibilitatea implementării unui astfel de mecanism ca parte a unui pachet de măsuri împotriva evitării obligaţiilor fiscale. În Regatul Unit, administraţia laburistă condusă de Keir Starmer este la rândul ei supusă unor presiuni tot mai mari de a introduce un regim similar, în încercarea de a opri plecarea accelerată a rezidenţilor cu averi substanţiale.

    Conceptul de „exit tax” vizează aplicarea unui impozit asupra câştigurilor de capital, în momentul în care o persoană îşi mută banii într-un paradis fiscal. Argumentul în sprijinul acestui system este că aceste câştiguri, au fost acumulate în contextul utilizării infrastructurii, protecţiei juridice şi sistemului economic furnizate de statul din care miliardarul a plecat. Prin urmare, taxa este percepută ca o formă legitimă de contribuţie înainte de plecare.

    „Tot mai multe jurisdicţii adoptă această abordare.Pentru mulţi dintre cei vizaţi, problema majoră este lipsa lichidităţilor necesare pentru plata unor sume considerabile, mai ales în cazul deţinerilor ilichide sau al activelor ipotecate. Acest lucru îi face să ezite în luarea deciziei de relocare.” explică David Lesperance, consultant fiscal şi fondator al Lesperance & Associates, firmă de consultanţă cu sediul în Polonia.

    Impulsionate de deficite bugetare tot mai mari, amplificate de crizele recente – în special pandemia de COVID-19 – şi de încetinirea ritmului de creştere economică, tot mai multe guverne europene văd în aceste taxe o oportunitate de a securiza venituri suplimentare. În acelaşi timp, ele oferă un semnal politic clar că mobilitatea fiscală a celor bogaţi nu mai este un subiect tabu.

    Totuşi, eficienţa acestor taxe rămâne discutabilă. Specialiştii atrag atenţia asupra dificultăţii practice de a colecta impozite de la persoane care şi-au stabilit deja rezidenţa într-un alt stat sau care apelează la structuri internaţionale sofisticate pentru a-şi proteja averile. Rămâne de văzut dacă instrumentul fiscal va deveni un mecanism eficient sau doar o piedică temporară într-un peisaj global în care capitalul este tot mai mobil.

    Pentru  cei care controlează mari averi, dilema devine din ce în ce mai clară: fie acceptă regimul fiscal intern, fie plătesc un preţ semnificativ pentru a-şi obţine libertatea financiară în afara graniţelor. Indiferent de alegere, contextul fiscal european intră într-o nouă eră, în care mobilitatea capitalului va fi tot mai atent monitorizată şi, totodată, mai scumpă.

     

  • Proiectul de lege pentru care şi-a asumat răspunderea Guvernul: Cine vrea să beneficieze de cota redusă de TVA la apartamente, să semneze achiziţia în avans până la 1 august 2025

    Proiectul de lege pentru care Guvernul îşi asumă răspunderea prevede că acei clienţi care vor semna un contract de achiziţie de locuinţă nouă, cu plata în avans, până la 1 august 2025, vor beneficia de cota redusă de TVA de 9%, în comparaţie cu noua cotă introdusă de 21%.

    „Pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale pentru care nu se mai aplică cota redusă de TVA se prevăd dispoziţii tranzitorii, potrivit cărora, pe o perioadă de un an, se pot achiziţiona locuinţele cu cota redusă, în cazul în care au fost încheiate până la data de 1 august 2025 acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziţionarea unei astfel de locuinţe”, se arată în proiect.

    Persoanele fizice pot achiziţiona o singură locuinţă cu cota redusă, dacă nu au achiziţionat, începând cu 1 ianuarie 2023, o locuinţă cu cota redusă de TVA, alta decât cele prevăzute la art. III alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 16/2022, cu modificările şi completările ulterioare.

    Potrivit prevederilor tranzitorii din această Ordonanţă, în anul 2023 persoanele fizice puteau achiziţiona mai multe locuinţe cu cota redusă (pentru unităţi de până la 450.000 lei, exclusiv TVA), dacă încheiaseră anterior acte juridice între vii pentru plata în avans a acestora. Aceste achiziţii nu afectau ulterior posibilitatea de a cumpăra o singură locuinţă cu cota redusă, conform reglementărilor în vigoare începând cu 1 ianuarie 2023, se mai arată în proiect.