BusinessMagazin

Blog

  • Lista celor mai primitoare oraşe din lume. Pe primul loc este o localitate din Europa

    Lista celor mai primitoare oraşe din lume cuprinde comunităţi de pe aproape toate continentele, potrivit Express. Statistica a fost realizată cu ajutorul datelor de la Booking.com. Cel mai primitor oraş din lume a fost declarat Montepulciano din Italia.

    Montepulciano este un oraş cu o populaţie de doar 14.000 de locuitori, din regiunea Toscana, în centrul Italiei. Localitatea cu rădăcini în timpul Renaşterii este aşezată pe vârful unui deal înconjurat de terenuri agricole.

    Trecutul fascinant al oraşului şi arhitectura sa i-au adus titlul de „Perla Cinquecento”. Clădirile foarte vechi sunt bine conservate oferind turiştilor senzaţia unei călătorii în timp.

    Printre cele mai spectaculoase clădiri pe care Montepulciano le are de oferit se numără magnificul Duomo, construit între secolele al XVI-lea şi al XVII-lea. Celebra primărie a oraşului a fost şi ea creată de renumiţi arhitecţi renascentişti din Florenţa vecină.

    De asemenea, Montepulciano este o destinaţie foarte prietenoasă cu pietonii, majoritatea străzilor fiind desemnate zone fără maşini. Străzile sunt pline de restaurante şi magazine, Montepulciano fiind cunoscut pentru mâncare şi vin. Oraşul este înconjurat de vii unde se produce un vin protejat. Totodată, comunitatea păstrează o tradiţie din secolul al XIV-lea, cunoscută sub numele de „Bravio delle botti”. În cadrul acesteia, participanţii rostogolesc un butoi enorm de vin pe străzile oraşului.

    Lista completă a celor mai primitoare oraşe de pe Pământ este următoarea:

    Montepulciano, Italia
    Magong, Taiwan
    San Martín de los Andes, Argentina
    Harrogate, Regatul Unit
    Fredericksburg, Texas, Statele Unite
    Pirenópolis, Brazilia
    Swakopmund, Namibia
    Takayama, Japonia
    Noosa Heads, Australia
    Klaipeda, Lituania

  • Primăria Târgu Mureş a accesat un proiect european de peste 12 mil. lei pentru eficientizarea energetică a trei blocuri cu aproape 130 de apartamente

    Primăria municipiului Târgu Mureş a accesat un proiect european de 12,2 mil. lei (aproximativ 2,4 mil. euro), prin Programul Regional Centru 2021-2027, Prioritatea 3 ’’O regiune cu comunităţi prietenoase cu mediul’’, Acţiunea 3.1, ce prevede eficientizarea energetică a trei blocuri cu aproape 130 de apartamente. Termenul de finalizare al proiectului este luna ianuarie a anului 2028, potrivit unui comunicat de presă transmis de Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Centru.

    ’’Avem semnate 12 contracte pentru eficientizarea energetică pentru clădiri rezidenţiale în valoare totală de peste 126 de milioane de lei, adică peste 25 milioane de euro. Contractul semnat acum va aduce benefici complexe – pentru proprietarii şi locatarii celor trei blocuri reducerea facturilor concomitent cu creşterea confortului, iar pentru comunitate ameliorarea aspectului urban şi reducerea poluării”, a declarat Simion Creţu, directorul general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Centru, într-un comunicat de presă. Proiectul propune intervenţii de creştere a eficienţei energetice pentru 128 de gospodării, situate în cele 3 clădiri rezidenţiale incluse.

  • Consiliul Concurenţei a deschis în mai 2025 o investigaţie pentru un presupus abuz de poziţie dominantă al Digi pe pieţele de televiziune, internet fix şi telefonie fixă

    Consiliul Concurenţei a deschis în mai 2025 o investigaţie privind un presupus abuz de poziţie dominantă al Digi Communications pe pieţele de retail de retransmisie TV, acces la internet fix şi servicii de telefonie fixă, investigaţia acoperind o perioadă care începe cu anul 2015, potrivit unui document al companiei.

    Acţiunile Digi Communications N.V. sunt listate la Bursa de Valori Bucureşti sub simbolul DIGI, compania având o capitalizare bursieră de aproximativ 13,4 miliarde de lei.

    „În mai 2025, Consiliul Concurenţei din România a deschis o investigaţie privind presupusul abuz de poziţie dominantă al emitentului pe pieţele de retail de retransmisie TV, acces la internet fix şi servicii de telefonie fixă, cu practici care datează din cel puţin 2015. Ancheta se concentrează pe presupuse practici de excludere, inclusiv condiţii comerciale inechitabile pe piaţa de retail a serviciilor de telecomunicaţii mobile şi reduceri sau oferte selective pe pieţele pe care emitentul are poziţie dominantă. Investigaţia se află într-un stadiu incipient, iar orice evaluare a rezultatelor potenţiale este incertă. Investigaţiile antitrust desfăşurate de Consiliul Concurenţei din România durează de regulă doi-trei ani, în funcţie de complexitatea cazului”, se arată în document.

    Digi nu detaliază în document natura specifică a reducerilor sau ofertelor selective vizate de anchetă şi nici pieţele geografice exacte pe care Consiliul Concurenţei le analizează.
    Digi Communications a raportat venituri consolidate de 1,643 miliarde de euro în primele nouă luni din 2025, în creştere cu 16% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, conform raportului financiar pentru T3 2025 publicat pe BVB. EBITDA ajustată a fost de 527 de milioane de euro în aceeaşi perioadă, în creştere cu 3% faţă de primele nouă luni din 2024.

    Grupul a depăşit pragul de 30 de milioane de contracte generatoare de venituri (RGU) pe cele patru pieţe pe care operează – România, Spania, Portugalia şi Italia -, în creştere cu aproape 17% faţă de T3 2024. În România, Digi avea la finalul T3 2025 un total de 19,1 milioane de RGU-uri, din care 7,2 milioane clienţi de telefonie mobilă, 6 milioane clienţi de televiziune cu plată, 5 milioane clienţi de internet fix şi 815.000 clienţi de telefonie fixă –  pieţele vizate de investigaţia Consiliului Concurenţei. Digi are o cotă de aproximativ 70% pe pieţele de internet fix şi servicii TV.
     

  • Ilie Bolojan, despre moţiunea legată de Mercosur: Lasă impresia că semnatarii au aflat abia acum

    El a respins ideea că hotărârea ar fi fost luată pe ascuns şi a contestat afirmaţia potrivit căreia acordul Mercosur ar dezavantaja România.

    „Prima, că decizia ar fi fost luată în clandestinitate. A doua, că această decizie legată de Mercosur ar fi în defavoarea României. (…) Întreaga construcţie a textului moţiunii lasă impresia că semnatarii au aflat despre acest acord abia în momentul în care Uniunea Europeană a anunţat încheierea negocierilor. Realitatea este însă că acest acord, unul dintre cele mai ample acorduri comerciale din lume, se află în negociere încă dinainte ca România să devină membru al Uniunii Europene. (…) Vorbim, aşadar, despre un proces început cu ani în urmă. Nimeni nu a fost atunci îngrijorat, nimeni nu s-a întrebat public dacă este bine sau rău, dacă acest tratat ajută sau încurcă România. La finalul anului trecut, pe 19 decembrie, după Consiliul European, când preşedintele Nicuşor Dan anunţa că România este în favoarea acestui acord, a fost linişte”, a declarat Ilie Bolojan.

    La rândul său, ministrul Economiei, Irineu Darău, a respins în Senat criticile din moţiunea simplă privind acordul UE–Mercosur, susţinând că documentul conţine afirmaţii false şi ignoră avantajele pentru industrie şi agricultură. Oficialul a invocat date despre exporturi, taxe şi limitele negociate pentru importurile agricole, afirmând că România are timp să se pregătească înainte de aplicarea efectivă a acordului.

    În intervenţia sa, ministrul s-a declarat „dezamăgit” de conţinutul moţiunii şi a criticat modul în care aceasta a fost redactată. „Respect foarte mult acest proces democratic, dar nu înţeleg cum l-aţi scris. Sunt sigur că puteaţi mai bine (…) Aţi reuşit performanţa (…) să scrieţi aceste pagini (…) având fix şapte cuvinte despre agricultură”, a afirmat Irineu Darău, adăugând ironic că „chat GPT-ul ar fi făcut mai bine”.

    Oficialul guvernamental a respins chiar premisele documentului parlamentar, susţinând că titlul conţine „trei sintagme mincinoase”. „Mandat clandestin, nu a fost aşa. Fără analiză, nu a fost aşa. Împotriva propriilor interese ale României, nu este aşa”, a spus acesta, subliniind că deciziile au fost luate prin negociere la nivel european şi în urma analizării mai multor scenarii.

    Ministrul Economiei a prezentat şi argumente economice, arătând că firmele româneşti plătesc în prezent „47 de milioane de euro doar taxe pe exporturile dinspre România spre ţările Mercosur”, în condiţiile unor exporturi de „176,5 milioane de euro”, în special în telecomunicaţii, servicii de business, transport şi industria auto. Eliminarea taxelor ar avea, în opinia sa, „efect multiplicat” pentru economie.

    În privinţa agriculturii, Irineu Darău a susţinut că negocierile au adus garanţii suplimentare pentru România. „S-au obţinut 15 indicaţii geografice protejate (…) limitarea importurilor la 1% pentru carnea de vită (…) şi 1,15% pentru carnea de pasăre”, a declarat ministrul, menţionând şi existenţa unei „clauze de salvgardare” care permite oprirea importurilor în două săptămâni dacă acestea cresc cu 5%.

    Acesta a reamintit că negocierile pentru acordul Mercosur durează de peste două decenii şi că România a susţinut procesul inclusiv în 2019, în timpul preşedinţiei Consiliului UE. „După 20 de ani de negocieri (…) acordul a evoluat cu condiţii şi mai bune pentru agricultură şi pentru industrie. Aşadar, ce vrem mai mult?”, a întrebat retoric ministrul.

    Irineu Darău a subliniat că decizia din Coreper nu este finală şi că urmează mai multe etape instituţionale europene şi naţionale, proces care ar putea dura ani. „Economia românească are timp să se pregătească şi cred (…) în competitivitatea economiei noastre”, a spus el, pledând pentru un dialog „bazat pe respect şi argumente”.

    În final, ministrul a susţinut importanţa unităţii europene în negocierile comerciale globale. „Îmi doresc o Românie puternică într-un bloc unit, european (…) Dacă suntem uniţi, suntem 450 de milioane. Dacă ne luăm separat, va pierde şi România, şi Uniunea Europeană”, a conchis acesta.

     

     

     

     

     

  • Alphabet, compania din spatele Google, se pregăteşte să iasă pe piaţă cu obligaţiuni în valoare de 15 miliarde de dolari pentru a finanţa investiţiile în AI. Gigantul din tehnologie ar pregăti şi o emisiune cu scadenţa peste 100 de ani

    Alphabet, compania-mamă a Google, intenţionează să atragă aproximativ 15 miliarde de dolari printr-o emisiune de obligaţiuni în dolari americani, continuând astfel seria de împrumuturi a companiilor aflate în fruntea boom-ului din AI, notează Bloomberg.

    Compania vinde obligaţiuni în până la şapte tranşe, conform unor surse apropiate situaţiei. Pentru cea mai lungă tranşă, o obligaţiune cu scadenţă în 2066, discuţiile iniţiale privind preţul se situează la un prim de aproximativ 1,2 puncte procentuale peste titlurile de stat americane.

    În plus faţă de emisiunea în dolari, Alphabet a mandatat bănci pentru posibile oferte de datorie în franci elveţieni şi lire sterline, inclusiv o obligaţiune rară cu scadenţă de 100 de ani, au mai declarat surse familiarizate cu situaţia.

    Companiile masive de cloud computing, denumite „hyperscalers”, se aşteaptă să cheltuiască peste 650 de miliarde de dolari în 2026 pentru extinderea infrastructurii AI. De anul trecut, acest grup a inundat piaţa cu datorii pe care investitorii le-au absorbit cu entuziasm, deşi apar îngrijorări că cheltuielile excesive pentru AI ar putea alimenta o bulă financiară.

    Săptămâna trecută, Oracle Corp. a strâns 25 de miliarde de dolari printr-o emisiune de obligaţiuni care a atras comenzi record de 129 de miliarde de dolari la vârf.

    Morgan Stanley estimează că hyperscalers vor contracta datorii de 400 de miliarde de dolari în acest an, faţă de 165 de miliarde în 2025. Această avalanşă de emisiuni va conduce probabil la un record al ofertei de obligaţiuni de tip high-grade, de 2,25 de mii de miliarde de dolari în 2026, potrivit lui Vishwas Patkar, şeful strategiei de credit pentru SUA la Morgan Stanley.

  • (P) Povestea NOD merge mai departe. 24-27 Septembrie, Book the Date pentru ediţia a doua

    După un debut care a atras peste 80 de invitaţi din 12 ţări şi mai bine de 5000 de participanţi în cele 4 zile de evenimente, NOD – International Literary Rights Festival se pregăteşte pentru cea de-a doua ediţie care va avea loc şi anul acesta în ultimul weekend al lunii septembrie, la Braşov. Festivalul îşi doreşte să facă un nod între literatură, teatru şi film, domenii pe care le reuneşte sub umbrela drepturilor de autor, creând astfel o tradiţie pentru profesionişti, dar şi un minunat loc de întâlnire cu publicul larg dornic de experienţe culturale de calitate.

    “NOD Festival răspunde unei nevoi a industriei şi a devenit, încă de la prima ediţie, o poveste de succes. Ne-am dorit ca festivalul să aibă o componentă profesională care lipsea din peisajul românesc. Astfel, am lansat un Open Call de manuscrise, o oportunitate pentru autorii români să intre în contact direct cu editori şi agenţi literari cărora să le prezinte lucrări inedite, făcând în acest fel un prim pas spre publicare. Nu ne-am aşteptat ca lucrurile să se lege atât de repede, dar ne putem lăuda cu proiecte deja concretizate”, spune Liviana TANE, fondatorul festivalului.

    Primul rezultat concret a fost publicarea volumului pentru copii “Eschimos”, de Oxana Greadcenco, pe care Editura Vellant l-a lansat în doar două luni, la Gaudeamus. Cartea este disponibilă în librării şi a fost extrem de bine primită de cititorii din România, Republica Moldova şi Olanda.

    “Apariţia NOD a fost o oportunitate grozavă pentru mine şi pentru cele două manuscrise pe care le-am trimis. În primul rând, pentru că nu a trebuit să aştept luni întregi ca manuscrisul să ajungă în mâinile unui editor. Şi apoi, pentru că e o şansă rară să convingi un editor, faţă în faţă, că povestea ta merită atenţie: să arăţi cât de mult crezi în ea şi cât de dispus eşti să lucrezi cot la cot cu un editor ca să o faci mai bună. Le sunt recunoscătoare celor de la Vellant pentru că l-au adoptat pe Eschimos, personajul cărţii mele pentru copii, dar şi pentru că au preluat romanul meu de debut, care va fi publicat anul acesta.” (Oxana Greadcenco, autoare)

    Din cele peste 115 manuscrise primite, 35 au fost selectate de organzatori, iar autorii lor au fost conectaţi cu editori şi agenţi literari. Alte şase lucrări vor fi publicate în perioada următoare ca urmare a sesiunilor de pitching organizate la NOD Festival.

    “După succesul entuziasmant al primei ediţii NOD International Literary Rights Festival, suntem profund recunoscători pentru energia, curiozitatea şi dialogul energic pe care participanţii, invitaţii şi partenerii le-au adus în Braşov. NOD s-a născut din dorinţa de a crea un festival care să depăşească graniţele tradiţionale ale evenimentelor culturale, un spaţiu în care literatura conversează deschis cu filmul, teatrul, muzica şi industriile creative.

    În cele patru zile de întâlniri, dezbateri, ateliere şi evenimente profesionale, am văzut cum ideile se leagă unele de altele, cum conversaţiile privind drepturile de autor, carierele creative şi noile direcţii ale industriilor culturale generează noi perspective, conexiuni autentice şi oportunităţi concrete de colaborare. Această primă ediţie ne arată că există un apetit real – atât în rândul profesioniştilor, cât şi al publicului larg – pentru o cultură dinamică, deschisă şi relevantă.

    Mulţumim tuturor autorilor, artiştilor, editorilor, agenţilor, curatorilor şi participanţilor care au ales să fie parte din această experienţă. Festivalul NOD nu îşi propune doar să celebreze literatura şi proprietatea intelectuală, ci să fie şi o platformă sustenabilă pentru creştere, dialog şi transformare culturală. Ediţiile viitoare ne entuziasmează, la fel ca şi consolidarea acestei minunate comunităţi.” (Echipa MATCA, partener principal NOD Festival)

    “NOD a fost un pariu cu noi înşine. Un experiment prin care am vrut să demonstrăm că putem schimba lucrurile în bine. Ne-am dorit în primul rând să corectăm percepţia nemeritată asupra culturii în general şi a literaturii în special şi i-am oferit atenţia pe care o merită, într-un spaţiu rafinat şi proaspăt, în inima ţării. Braşovul s-a dovedit gazda perfectă şi suntem onoraţi şi recunoscători că am fost primiţi cu atâta căldură atât de partenerii noştri braşoveni, cât şi de publicul mare.” (Liviana TANE, fondator NOD Festival)

    Organizat de Reading is Cool şi Matca, NOD – International Literary Rights Festival îşi propune să conecteze lumile celor care scriu, publică, vând şi promovează cărţi, astfel încât poveştile să-şi împlinească destinul şi să ajungă cât mai rapid în mâinile cititorilor. Aflat la a doua ediţie, NOD vrea să încurajeze apariţia unor colaborări inedite şi a unor noi forme de expresie în cultură. Este un proiect curajos, care-şi propune să conecteze profesioniştii din domeniul literar şi artiştii din domeniile influenţate de literatură – muzică, teatru, film – cu publicul consumator de cultură.

  • Cum influenţează social media felul în care ne cheltuim banii şi cât de amplu este fenomenul cumpărăturilor impulsive? Aproape jumătate dintre tineri sunt uşor de influenţat de persoanele pe care le urmăresc în online

    De cele mai multe ori suntem tentaţi să cumpărăm impulsiv lucruri de care nu avem cu adevărat nevoie. Promovarea intensă a produselor, de la cele de îngrijire personală la încălţăminte şi chiar la obiecte de decor pentru casă, realizată pe social media, ne determină adesea să ne cheltuim banii din dorinţa de a deţine pe moment acel obiect, care ne-ar aduce satisfacţie pentru scurt timp.

    În cazul tinerilor din generaţia Z, tentaţiile sunt şi mai mari, fiind conectaţi constant la influenceri, celebrităţi şi persoane care cunoscute pentru anumite categorii de produse în mediul online şi care le influenţează deciziile de cumpărare. Mai bine de 40% dintre tineri, conform unui raport realizat de GlobalWebIndex, sunt uşor de influenţat de opiniile persoanelor pe care le urmăresc în social media şi că urmăresc în mod excesiv vedetele pe reţelele de socializare.

    „Chiar dacă sunt conştientă de faptul că sunt reclame peste tot pe social media, fac cumpărături impulsive pe baza lor. Sunt clar tentată să cumpăr mai mult decât ar trebui, mai ales dacă reclama prezintă şi o reducere, am imediat sentimentul că am nevoie de acel lucru. Dacă nu este vorba de o sumă mare, deseori cumpăr instant, iar dacă lucrurile prezentate de influenceri sunt mai costisitoare, mă gândesc o perioadă mai lungă dacă am nevoie în mod real de acel lucru”, povesteşte Raisa, o tânără în vârstă de 22 de ani, studentă în Cluj-Napoca.

    Miruna, o tânără în vârstă de 23 de ani, studentă în Bucureşti, mărturiseşte că adesea cumpără lucruri din impuls, pentru că urmăreşte pe Instagram diverse branduri care îi plac, influenceri sau artişti pe care îi vede aproape zilnic pe social media şi care promovează produse care promit un grad ridicat de „mulţumire”.

    „Uneori ajung să simt că am nevoie de lucruri care, dacă mă gândesc mai bine, nu îmi sunt cu adevărat necesare. Modul în care sunt prezentate mă face uneori să fiu tentată să cumpăr mai mult decât aş face-o în mod normal. Chiar dacă sunt conştientă de asta şi încerc să mă temperez, tentaţia există şi e destul de umană”, spune Miruna.

    Unii tineri, deşi sunt conştienţi de nivelul de influenţă pe care îl au aceste reţele de socializare asupra lor, nu pot renunţa la acest comportament de consum, pentru că tentaţiile sunt prea mari.

    „Cred că e destul de toxic pentru mine şi pentru noi toţi faptul că ne comparăm zi de zi cu celebrităţi pe reţelele de socializare şi credem că avem nevoie de tot ce ne prezintă ei de la toate acele branduri care se străduiesc zilnic să ne vândă de fapt un produs de care nu avem o reală nevoie”, spune Ioana, o tânără în vârstă de 21 de ani, studentă în Bucureşti.

    Potrivit unui sondaj realizat de S&P Global Market Intelligence, un furnizor major de date financiare şi analize de piaţă, şi Kagan, un brand ramură al aceleiaşi companii, generaţia Z petrece în medie pe platformele de socializare în jur de 5 ore pe zi.

    Mai mult, în 2024, potrivit unui raport realizat de Statista, peste 60% dintre tinerii Gen Z au descoperit produse noi prin intermediul social media.

    Tinerii din generaţia Z continuă să fie profund conectaţi la reţelele sociale, iar acest lucru nu doar că modelează felul în care consumă conţinut, dar reflectă şi o schimbare culturală destul de importantă în modul în care comunică şi interacţionează cu brandurile.

  • Revolta primarilor: „N-am trăit această perioadă niciodată, nici chiar cu Băsescu, rău, cel mai rău”

    Reprezentanţii administraţiei locale sunt nemulţumiţi de reforma anunţată de Guvern şi de faptul că nu au fonduri pentru funcţionare deoarece bugetul nu a fost adoptat. „N-am trăit această perioadă niciodată, nici chiar cu domnul Băsescu, rău, rău, cel mai rău”, spune un primar.

    Primarii sunt nemulţumiţi de măsurile pregătite de Guvernul Bolojan. Ei susţin că astfel de vremuri grele nu au mai fost în ultimii 30 de ani. De asemenea, unii dintre ei au nemulţumiri legate de salariile aleşilor.

    Un salariu de 6.000 de lei pe lună pentru un primar mi se pare o mare jignire, a spus primarul comunei Albota, Ion Dumitru, la Antena 3 CNN.

    „Am 30 de ani de primărie, opt mandate. N-am trăit această perioadă niciodată, nici chiar cu domnul Băsescu. Rău, rău, cel mai rău. Dar ce se întâmplă acum e ceva de groază. Ba nu ne mai dă cotele din sumele defalcate. Un primar cu 5000 de locuitori, să ai 6.000 lei pe lună mi se pare o mare jignire. Noi nu ieşim să facem grevă”, a declarat primarul.

    Sute de primari vor fi faţă în faţă cu premierul Ilie Bolojan. Întâlnirea va avea loc în cadrul Adunării Generale a Asociaţiei Comunelor. Aceasta se va desfăşura marţi la Palatul Parlamentului din Bucureşti. Primarii ameninţă cu proteste, iar marţi în peste 1.300 de comune salariaţii primăriilor vor organiza o grevă de avertisment.

  • OFICIAL. Umbrărescu cumpără ArcelorMittal Hunedoara pentru 12,5 milioane de euro, salvând astfel de la faliment una dintre „perlele” siderurgiei româneşti

    Unitatea siderurgică ArcelorMittal Hunedoara ajunge oficial la Umbrărescu, după ce AGA extraordinară a Arcelor a decis vânzarea pentru preţul de 12,5 milioane de euro + TVA.

    Pentru această sumă, UMB Steel preia integral toate bunurile ArcelorMittal din Hunedoara, fiind vorba despre echipamente de producţie şi instalaţii industriale, materiale, stocuri, dar şi mai multe terenuri. Compania UMB Steel este cel mai important constructor din România şi este controlată de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu.

    Anterior, uzina îşi închisese definitiv producţia în toamna anului trecut, iar la începutul acestui an mai erau angajaţi doar 100 de salariaţi, faţă de 500 la momentul închiderii producţiei.

    Cei 100 de angajaţi se ocupă de întreţinerea echipamentelor, pază şi alte activităţi care nu sunt legate de producţie.

    Combinatul producea profile şi corniere pentru pieţele de energie, construcţii şi infrastructură. În 2006,cel mai bun an din ultimele două decenii, Arcelor Mittal din Hunedoara avea afaceri de 746,5 mil.lei şi profit net de 22,5 mil. lei, la 1.913 angajaţi, potrivit mfinante.ro.

    Tranzacţia prin care Arcelor Mittal Hunedoara îşi vinde activele către UMB Steel urmează să fie aprobată în februarie de acţionari: „Mai avem 100 de angajaţi din cei 500 de la momentul închiderii producţiei“. Finalizarea şi implementarea tranzacţiei ar trebui să aibă loc până cel târziu pe 1 iunie 2026

    Ce cuprinde tranzacţia de vânzare?

    Toate activele corporale deţinute în proprietate de Societate la data vânzării şi situate în perimetrul amplasamentului industrial al Societăţii, situat la adresa Şos. Hunedoara–Sântuhalm nr. 4, judeţul Hunedoara, România („Amplasamentul Industrial”), constând în:

    a) Toate echipamentele de producţie şi instalaţiile industriale, incluzând, fără a se limita la: cuptor electric cu arc (EAF), laminor, locomotive, utilaje pentru curăţarea şi balotarea deşeurilor metalice, instalaţie de degazare în vid (VD), cuptor oală (Ladle Furnace – LF), structuri metalice, echipamente de manipulare a fierului vechi, motoare şi rulmenţi, macarale şi echipamente auxiliare, piese de schimb, scule, echipamente de laborator şi cântărire.

    b) Toate materialele şi stocurile, incluzând, fără a se limita la: stocuri de fier vechi achiziţionate extern, fier vechi generat intern, feroaliaje, materiale refractare şi electrozi, precum şi cilindri de laminare.

    c) Toate terenurile şi clădirile situate în perimetrul Amplasamentului Industrial (inclusiv halda de zgură), împreună cu toate accesoriile şi dependinţele acestora.

    Toate terenurile şi clădirile/construcţiile deţinute în proprietate de Societate la data vânzării şi situate în afara Amplasamentului Industrial.

    Halda de zgură şi toate parcelele de teren aferente acesteia, halda fiind situată aproape de limita Amplasamentului Industrial.

    Pentru claritate, Tranzacţia de Vânzare vizează inclusiv:

    Parcelele de teren incluse în perimetrul Amplasamentului Industrial, având o suprafaţă totală de aproximativ 1.060.000 mp, înregistrate în Cărţile Funciare.

    Parcelele de teren situate în afara Amplasamentului Industrial, având o suprafaţă totală de aproximativ 494.000 mp, înregistrate în Cărţile Funciare.

    Halda de zgură şi parcelele de teren aferente acesteia, situate aproape de limita Amplasamentului Industrial, având o suprafaţă totală de aproximativ 928.000 mp, înregistrate în Cărţile Funciare.

    Toate clădirile şi construcţiile situate atât în perimetrul Amplasamentului Industrial, cât şi în afara acestuia, astfel cum sunt enumerate în Anexa 2 la Materialul Informativ aferent şedinţei Adunării, pus la dispoziţia acţionarilor.

    Tranzacţia de Vânzare nu va include echipamentele IT şi echipamentele IT auxiliare, inclusiv servere, echipamente ale utilizatorilor finali, echipamente de reţea, periferice şi medii de stocare a datelor, precum şi orice licenţe software aferente, inclusiv abonamente cloud, nume de domenii şi adrese IP.

    Tranzacţia de Vânzare va implica preluarea de către Cumpărător a obligaţiilor şi răspunderilor de mediu asociate activelor vândute, activităţilor desfăşurate anterior pe Amplasamentul Industrial şi pe Halda de Zgură, precum şi, dacă va fi cazul, transferul către Cumpărător al autorizaţiilor integrate de mediu deţinute de Societate la data vânzării, precum şi al altor autorizaţii, permise şi avize aferente, se arată într-un document depus la Bursa de Valori Bucureşti.

  • Mineralele rare din România au intrat pe agenda strategică a discuţiilor cu Statele Unite. Care sunt cele 3 minerale pe care România spune prin declaraţii că vrea să le exploateze: Grafit la Baia de Fier (Gorj), magneziu la Budureasa (Bihor) şi cupru la Rovina (Hunedoara)

    Mineralele critice din România au intrat pe agenda strategică a discuţiilor cu Statele Unite, în contextul în care Washingtonul şi Uniunea Europeană caută să îşi reducă dependenţa de China pentru materii prime esenţiale utilizate în industrii-cheie precum energia, tehnologia şi apărarea. Tema a fost abordată în urma unei vizite oficiale la Washington a unei delegaţii din România, la care au luat parte şi ministrul de externe Oana Ţoiu şi consilierul economic al preşedintelui Nicuşor Dan, Radu Burnete.
     
    Primul semnal public a venit din partea Ambasadei SUA la Bucureşti, care a transmis că Statele Unite şi ţările participante la reuniunea ministerială privind mineralele critice, inclusiv România, subliniază importanţa unor lanţuri de aprovizionare sigure şi fiabile cu minerale critice, considerate esenţiale pentru securitatea economică şi naţională comună.
     
    Ulterior, ministrul de externe Oana Ţoiu a prezentat rezultatele discuţiilor pe Facebook, subliniind că securitatea economică a României şi a Uniunii Europene depinde tot mai mult de rezilienţa lanţurilor de aprovizionare.
     
    „În vizita oficială la Washington D.C. am discutat cu Doug Burgum, secretar al Departamentului de Interne al SUA, în cadrul reuniunii ministeriale dedicate mineralelor critice. Viziunea partenerilor noştri americani este aceeaşi pe care o susţinem şi la Bucureşti: nevoia de a reduce birocraţia pentru investiţiile strategice, păstrând în acelaşi timp cele mai înalte standarde de transparenţă şi protecţie. Mineralele rare nu sunt doar termeni tehnici, ele sunt motorul tehnologiei moderne – de la telefoanele pe care le folosim zilnic şi maşinile electrice, până la soluţiile de stocare a energiei verzi”, a transmis ministrul.
     
    Oana Ţoiu a adăugat că România are deja trei proiecte strategice desemnate — magneziu, grafit şi cupru — aliniate la standardele europene şi că autorităţile lucrează la simplificarea procedurilor administrative pentru a atrage investiţii care să genereze locuri de muncă. Totodată, România urmăreşte consolidarea parteneriatului cu SUA pentru a asigura pieţe de desfacere stabile pentru resursele sale.
     
    Radu Burnete, consilier al preşedintelui Nicuşor Dan, prezent la reuniunea din SUA, a subliniat că atât Statele Unite, cât şi Uniunea Europeană urmăresc un nou obiectiv de securitate economică: ca lanţurile de aprovizionare, accesul la materii prime esenţiale şi energie să nu poată fi utilizate ca instrumente de presiune geopolitică. 
     
    ”Coridorul vertical de gaze; energie nucleară. Atât SUA cât şi UE au un nou obiectiv de securitate economică: ca anumite lanţuri de aprovizionare, accesul la materii prime esenţiale sau la energie să nu poată fi utilizate ca instrumente de presiune geopolitică. Este un obiectiv unde Washington-ul şi Bruxelles-ul sunt aliniate şi unul pe care România îl împărtăşeşte şi la care poate contribui”. 
     
    În prezent, Uniunea Europeană importă 98% din necesarul de magneţi din pământuri rare din China, iar Statele Unite depind de China pentru aproximativ 70% din pământurile rare procesate. ”Într-o lume în care comerţul a devenit instrument politic şi militar, iar lanţurile de aprovizionare sunt transformate în unelte de coerciţie, aceste cifre nu mai sunt statistici comerciale, ci vulnerabilităţi strategice. Vizita recentă la Washington a fost despre asta: despre locul României într-o nouă ordine economică pe care trebuie nu doar să o înţelegem, ci să o construim”, a scris Burnete.

    Ce minerale rare are România şi unde sunt localizate 

    Sub umbrela Critical Raw Materials Act, Comisia Europeană a selectat 47 de proiecte strategice, dintre care trei sunt în România: grafit la Baia de Fier (Gorj), magneziu la Budureasa (Bihor) şi cupru la Rovina (Hunedoara). România are o diversitate mare cu aproximativ 60 de minerale diferite. Avem minereuri polimetalice, zăcăminte semnificative de cupru, teluriu (un metal rar găsit în Europa), precum şi potenţial pentru pământuri rare asociate cu minereurile de cupru, titan şi zirconiu, scrie Radu Burnete într-un blog. 

    ”România şi-a cartografiat resursele minerale acum zeci de ani, cu tehnologia de atunci. Nu ştim suficient despre toate resursele noastre minerale. De aceea, una dintre cele mai importante întâlniri ale vizitei a fost cea exploratorie cu US Geological Survey (USGS), lider mondial în cartografiere geologică. Astăzi, cartografierile preliminare se fac cu tehnologie satelitară sau din avioane echipate cu senzori de care noi nu dispunem. Un parteneriat cu USGS ne-ar permite să avem, pentru prima dată în decenii, o imagine actualizată a resurselor noastre. Fără această imagine, orice discuţie despre exploatare rămâne speculativă.”